DECIZIA nr. 411 din 22 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de George Daniel Subțirelu în Dosarul nr. 1.837/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 177D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.921D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andrei Tinu în Dosarul nr. 23.843/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă.  … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.921D/2019 la Dosarul nr. 177D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale, invocând, în acest sens, Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018. Arată că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzelor prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive ce ar fi putut fi invocate și pe calea apelului sau recursului. Accesul liber la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în modalitățile instituite de lege. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 6.513 din 22 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.837/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de George Daniel Subțirelu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 8.Prin Încheierea din 21 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 23.843/3/2019, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Andrei Tinu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că, potrivit dispoziției legale criticate, o instanță de recurs necompetentă absolut și care a respins excepția propriei sale necompetențe poate pronunța o hotărâre considerată a fi valabilă și care va putea fi pusă în executare, deoarece soluția pronunțată de către instanța de recurs nu mai poate fi supusă controlului judecătoresc pe calea contestației în anulare. De asemenea, se arată că în ipoteza în care partea află de cazul de incompatibilitate a judecătorului care a soluționat cauza abia după pronunțarea hotărârii, dispoziția legală criticată este neconstituțională, întrucât exercitarea căii de atac a contestației în anulare este condiționată de invocarea acestui incident procedural în timpul procesului. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere caracterul extraordinar al căii de atac declarate în cauză, precum și condițiile strict și limitativ prevăzute de lege în ceea ce privește exercitarea contestației în anulare. … 11.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Arată, în esență, că reglementarea unei condiții procedurale în sensul invocării în cadrul fondului litigiului a unei excepții nu constituie o limită a liberului acces la justiție. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală, respectiv art. 503 alin. (2) pct. 1 din Codul de procedură civilă. Având în vedere critica de neconstituționalitate formulată, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: 1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia;“. … 16.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) și prin prisma art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 24 – Dreptul la apărare și ale art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale criticate au mai fost analizate prin raportare la critici similare celor formulate în prezenta cauză, instanța constituțională constatând constituționalitatea acestora. Prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 5 aprilie 2019, Curtea a reținut că textul legal criticat are ca finalitate prevenirea tentativelor de tergiversare a cauzei, prin invocarea abuzivă în cadrul căii extraordinare de atac a contestației în anulare a unor motive care ar fi putut fi invocate pe calea apelului sau a recursului. Odată invocate excepțiile pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât numai nepronunțarea asupra acestor motive dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare. … 18.În privința condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care trebuie să fie făcută declarația, temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.921D/2019 la Dosarul nr. 177D/2019, care a fost primul înregistrat. … 19.Faptul că o anumită dispoziție procedurală nu reglementează toate ipotezele care pot apărea în practică nu reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil al părților, care au posibilitatea de a se prevala de toate garanțiile acestuia, prin propunerea, încuviințarea și administrarea probelor pertinente și utile cauzei, în condițiile stabilite de legiuitor. … 20.De asemenea, Curtea a reținut că, potrivit art. 10 și 12 din Codul de procedură civilă, „părțile au obligația să îndeplinească actele de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau de judecător, să-și probeze pretențiile și apărările, să contribuie la desfășurarea fără întârziere a procesului, urmărind, tot astfel, finalizarea acestuia“, iar „drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege și fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părți“. Totodată, dispozițiile art. 22 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă consacră rolul activ al judecătorului în soluționarea cauzei, acesta având îndatorirea de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale. … 21.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 22.Pentru aceleași considerente nu poate fi reținută nici încălcarea art. 24 din Constituție, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. … 23.De altfel, Curtea reține că pentru cazurile de incompatibilitate ale judecătorului, prevăzute la art. 41 din Codul de procedură civilă, grefierul de ședință întocmește un referat chiar înainte de primul termen de judecată [art. 43 alin. (1) din Codul de procedură civilă], ceea ce dă ocazia părților să ia cunoștință de această împrejurare cel mai târziu la acest moment, având, astfel, posibilitatea formulării unei cereri de recuzare înaintea începerii oricărei dezbateri, așa cum prevede art. 44 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În schimb, dacă motivele de incompatibilitate s-au ivit ori au fost cunoscute de parte doar după acest moment, al începerii dezbaterilor, cererea de recuzare, potrivit art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă, trebuie formulată de îndată ce partea le-a cunoscut. Prin urmare, motivele de incompatibilitate pot fi invocate pe tot parcursul procesului, însă din dispozițiile art. 44 alin. (2) din Codul de procedură civilă rezultă că momentul până la care poate să apară motivul de incompatibilitate și partea să-l cunoască și să formuleze cererea de recuzare este pronunțarea hotărârii judecătorești. Astfel, cererea de recuzare nu este o acțiune de sine stătătoare, ci o procedură integrată procesului în curs de judecată, iar stabilitatea hotărârilor judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile legii, finalitatea contestației în anulare fiind tocmai aceea de a se remedia neregularitățile privind competența și procedura de judecată prevăzute de lege.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de George Daniel Subțirelu în Dosarul nr. 1.837/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și de Andrei Tinu în Dosarul nr. 23.843/3/2019 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1 teza finală din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește