DECIZIA nr. 411 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. ->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 162 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Angelica Camelia Leta în Dosarul nr. 946/100/2018 al Tribunalului Maramureș - Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.657D/2019. ... 2.->La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Ucu Mihai Faur, din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.699D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 162 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, excepție ridicată de Maria Liana Vieriu în Dosarul nr. 726/112/2018** al Curții de Apel Cluj - Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. ... 4.->La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției, domnul avocat Ucu Mihai Faur, din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Direcția de Sănătate Publică a Județului Maramureș. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.  ... 6.->Reprezentantul autoarelor excepției este de acord cu conexarea cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.  ... 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.699D/2019 la Dosarul nr. 2.657D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 8.->Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarelor excepției, care solicită admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate în raport cu dispozițiile Constituției și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind egalitatea în drepturi. Susține că prevederile art. 162 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii instituie o discriminare a personalului bugetar, care, spre deosebire de angajații din mediul privat, nu are posibilitatea de a-și negocia salariul. Chiar dacă prevederile de lege criticate fac referire la consultarea organizațiilor sindicale reprezentative în ceea ce privește stabilirea prin lege a sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, discriminarea este cu atât mai evidentă în cazul salariaților bugetari cărora, potrivit statutului, le este interzisă asocierea în sindicate. În aceste condiții, efectul practic al dispozițiilor de lege criticate a fost excluderea unor sporuri din veniturile salariale ale salariaților bugetari, prin modificarea contractelor de muncă în curs.  ... 9.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că prevederile de lege criticate nu instituie discriminări pe considerente arbitrare, ci, în stabilirea regulilor instituite, legiuitorul are în vedere sursa diferită a finanțării personalului plătit din fonduri publice față de cea existentă în cazul personalului din mediul privat. Invocă, de asemenea, deciziile Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010 și nr. 700 din 6 octombrie 2020.  ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 946/100/2018, Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 162 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii și ale art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Angelica Camelia Leta într-o cauză având ca obiect constatarea nulității unui act.  … 11.Prin Încheierea civilă din 4 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 726/112/2018**, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 162 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Excepția a fost ridicată de Maria Liana Vieriu cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect constatarea nulității unui act.  … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 162 din Legea nr. 53/2003 sunt neconstituționale, deoarece creează o discriminare între angajații din sistemul privat și cel de stat. Astfel, în timp ce angajații din sistemul privat își pot negocia salariile, în situația prevăzută la art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, angajații din sistemul public trebuie să accepte salariile stabilite prin lege, fără a avea posibilitatea să negocieze. Consultarea organizațiilor sindicale nu presupune neapărat și negocierea cu aceste organizații, consultarea limitând drastic dreptul la opțiune al reprezentanților angajaților. Astfel statul român, în calitate de angajator, nu este practic obligat să țină cont de poziția organizațiilor sindicale reprezentative. Totodată, anumiți angajați din sistemul public nu sunt membri și nu fac parte dintr-o organizație sindicală reprezentativă. În acest caz, apare în mod clar și evident o discriminare în fața legii, acești angajați neavând posibilitatea săși negocieze salariile, trebuind să accepte un salariu stabilit în mod arbitrar de către statul român, fără nicio posibilitate de negociere. … 13.Referitor la dispozițiile art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017, se arată că acestea prevăd o majorare a cuantumului brut al salariilor de bază cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, însă, în cazul autoarei excepției, prin raportarea la nivelul salariului de bază stabilit pentru anul 2022 (conform prevederii inițiale ale art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017), în realitate, salariul acesteia s-a redus, în loc să fie majorat, cu toate că Legea-cadru nr. 153/2017 utilizează sintagma „creșteri salariale“. Totodată, scăderea salarială și limitarea creșterii salariului, în modalitatea de interpretare a ordonatorului de credite a prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, fără a avea în vedere și modificările și completările acesteia prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, sunt atât nelegale, cât și neconstituționale, fiind contrare art. 53 din Constituție. Astfel, se susține că scăderea salarială pe care ordonatorul principal de credite a stabilit-o în fapt autoarei excepției nu se circumscrie dispozițiilor speciale și limitative ale art. 53 din Constituție. În susținerea criticii de neconstituționalitate este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 874 din 25 iunie 2010. … 14.Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. … 15.Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 162 din Codul muncii în raport cu prevederile art. 16 din Constituție care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii. Astfel, pentru personalul din autoritățile și instituțiile publice, art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 a prevăzut același tratament juridic. În sfera publică, salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, potrivit art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, ca act al legiuitorului, iar angajatorul public nu are competența de a acorda drepturi salariale în baza unei manifestări discreționare de voință. Manifestarea sa de voință este condiționată și, totodată, limitată de lege. Așadar, atunci când legea modifică cuantumul drepturilor salariale pentru personalul din sistemul bugetar, contractul individual de muncă nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor două părți contractante pentru a se aplica noile prevederi legale, întrucât, în raport cu sursa de finanțare a cheltuielilor de personal, angajații din mediul public nu se află în aceeași situație juridică cu cei din mediul privat. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile avocatului autoarelor excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.->Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie prevederile art. 162 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, și ale art. 38 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din analiza considerentelor actelor de sesizare și a notelor scrise formulate de autoarele excepției, rezultă că, în realitate, sunt criticate prevederile art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și ale art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, urmând a fi reținute ca obiect al excepției aceste prevederi de lege, care au următorul cuprins:– Art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii: „Sistemul de salarizare a personalului din autoritățile și instituțiile publice finanțate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și bugetele fondurilor speciale se stabilește prin lege, cu consultarea organizațiilor sindicale reprezentative.“; ... – Art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017: „Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)->cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții;“. ...  ...  ... 20.În opinia autoarelor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.  ... 21.->Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate referitoare la stabilirea exclusiv prin intermediul legii a drepturilor salariale ale personalului plătit din fonduri publice, cu excluderea negocierilor colective între părțile raportului de muncă, iar prin Decizia nr. 700 din 6 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.301 din 29 decembrie 2020, instanța de contencios constituțional a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.  ... 22.Curtea a reținut că, spre deosebire de sectorul privat, în sectorul public, salarizarea este reglementată, de regulă, prin lege, fără a fi supusă negocierii colective sau individuale. Cu privire la această diferență de tratament juridic, Curtea, prin Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a arătat că „cei care sunt angajați în raporturi de muncă în mediul bugetar sunt legați, în mod esențial, din punctul de vedere al sursei din care sunt alimentate salariile/indemnizațiile sau soldele de bugetul public național, de încasările și de cheltuielile din acest buget, dezechilibrarea acestuia putând avea consecințe în ceea ce privește diminuarea cheltuielilor din acest buget. Or, salariile/indemnizațiile/soldele reprezintă astfel de cheltuieli - mai exact, cheltuieli de personal. În schimb, în mediul privat raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă încheiat între un angajat și un angajator.“ ... 23.->Totodată, prin Decizia nr. 364 din 28 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.011 din 2 noiembrie 2004, Curtea a statuat că „încheierea convențiilor colective nu se poate face decât cu respectarea legii. Aceste convenții sunt izvor de drept, dar forța lor juridică nu poate fi superioară legii, în consecință, convențiile colective sunt garantate în măsura în care nu încalcă prevederile legale în materie, în vigoare la data încheierii lor“. Prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, Curtea a reținut că în sfera publică angajatorul este, întotdeauna, statul, prin diferitele sale entități de la nivel central sau local. Aceste entități trebuie să țină seama de faptul că în dreptul public salariile/indemnizațiile/soldele sunt stabilite în baza legii, ca act al legiuitorului originar sau delegat. Legea este cea care oferă o marjă angajatorului public ca eventual să acorde anumite sporuri specifice, acesta neavând competența de a acorda drepturi salariale numai în baza și în temeiul unei manifestări discreționare de voință. Manifestarea sa de voință este condiționată și, totodată, limitată de lege. Însă, atunci când legea diminuează cuantumul sporurilor sau suprimă sporurile respective, contractul individual de muncă nici măcar nu trebuie renegociat prin întâlnirea voinței concordante a celor doi cocontractanți pentru a se aplica noile prevederi legale. De asemenea, prin aceeași decizie, Curtea a arătat că ordonatorii principali de credite trebuie să respecte legea și să o aplice ca atare, chiar dacă aceasta are ca efect, pentru viitor, modificarea unor clauze din contractele de muncă, individuale sau colective, ale personalului plătit din fonduri publice. Rațiunea acestei concluzii constă în faptul că temeiul încheierii, modificării și încetării contractului este legea, iar dacă, pentru viitor, legea prevede o redimensionare a politicii salariale bugetare, toate contractele pendinte sau care vor fi încheiate trebuie să reflecte și să fie în acord cu legea. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate nu aduc atingere prevederilor art. 16 din Constituție. ... 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale desprinse din decizia anterior evocată, considerentele și soluția cuprinse în aceasta își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. ... 25.->În ceea ce privește prevederile art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea observă că, în esență, criticile formulate se axează pe modalitatea în care au fost aplicate aceste prevederi de lege începând cu 1 ianuarie 2018, prin raportare la alte dispoziții de lege incidente în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice. ... 26.Or, problemele ce țin de interpretare și aplicarea legii revin spre soluționare instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că „justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“, iar nu instanței de contencios constituțional. Hotărârea instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. ... 27.->În consecință, având în vedere natura criticilor formulate în prezenta cauză, precum și jurisprudența constantă a Curții Constituționale, potrivit căreia sunt inadmisibile acele excepții de neconstituționalitate care ridică probleme de interpretare și aplicare a legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, astfel cum a fost formulată, apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.  ... 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ->
În numele legii
DECIDE:->>1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Angelica Camelia Leta în Dosarul nr. 946/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal și de Maria Liana Vieriu în Dosarul nr. 726/112/2018** al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 162 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Angelica Camelia Leta în Dosarul nr. 946/100/2018 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește