DECIZIA nr. 410 din 11 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Societatea Calor – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.021/302/2018/a3 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.824D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.937D/2019 și nr. 3.419D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respectiv ale art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Corina Dodoiu în Dosarul nr. 8.206/3/2018/a2.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Ioan Lucian Mânzat în Dosarul nr. 2.296/85/2019/a1 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.937D/2019 și nr. 3.419D/2019 la Dosarul nr. 1.824D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că nu este motivată în raport cu textele legale criticate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 915A din 20 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 6.021/302/2018/a3, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost invocată de Societatea Calor – S.R.L. din București în cadrul soluționării apelului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate, apel în cadrul căruia s-a pus în discuția părților calificarea căii de atac exercitate.  … 8.Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 8.206/3/2018/a2.1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Corina Dodoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 9.Prin Încheierea din 18 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.296/85/2019/a1, Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992. Excepția a fost invocată de Ioan Lucian Mânzat într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 și ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 nu pot fi în vigoare și aplicate simultan, deoarece se exclud unele pe altele. În situația în care este atacată hotărârea prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale, calea de atac este fie recursul, conform art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, fie apelul, conform art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012. … 11.Se mai arată că sintagma „de la pronunțare“ din cuprinsul dispozițiilor legale criticate este neconstituțională în măsura în care același text impune pronunțarea unei încheieri motivate. Referitor la sintagma criticată susține că aceasta este discriminatorie, întrucât se instituie o obligație excesivă care încalcă rigoarea juridică a dispozițiilor legale ce reglementează recursul, partea necunoscând motivele avute în vedere de instanța de judecată atunci când respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Persoanele care formulează excepții de neconstituționalitate sunt discriminate în raport cu alți justițiabili care nu ridică astfel de excepții, dar în privința cărora termenul de declarare a recursului curge de la comunicarea hotărârii. … 12.Prin obligativitatea declarării căii de atac în 48 de ore de la pronunțare, și nu de la comunicare, având în vedere că declararea căii de atac a recursului implică, sub sancțiunea nulității, indicarea motivelor de nelegalitate, potrivit art. 488 din Codul de procedură civilă, prevederile legale criticate sunt neconstituționale. … 13.În fine, se mai susține că termenul de declarare a recursului împotriva încheierii prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, de 48 de ore de la pronunțare, este imposibil de respectat, atât timp cât se pronunță o soluție în camera de consiliu, fără citarea sau încunoștințarea părților. Mai arată că dispozițiile alin. (4) și (5) ale art. 29 din Legea nr. 47/1992 se contrazic, fiind astfel încălcat dreptul la apărare. … 14.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Curtea de Apel Alba Iulia – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din actele de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, ale art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, respectiv ale art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992. Prin urmare, Curtea va reține ca obiect al excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, și ale art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul cuprins:– Art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012:(1)Dacă prin prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este «definitivă», de la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este «supusă recursului» sau că «poate fi atacată cu recurs» ori, după caz, legea specială folosește o altă expresie similară.; … – Art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992:(4)Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora.(5)Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. …  … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 15 – Universalitatea, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 21 – Accesul liber la justiție, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituție și prin prisma art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 13 – Dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 24 – Dreptul la apărare, art. 31 – Dreptul la informație, art. 35 – Dreptul la mediu sănătos, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 46 – Dreptul la moștenire, art. 47 – Nivelul de trai, art. 51 – Dreptul la petiționare, art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 73 – Categorii de legi, art. 124 – Înfăptuirea justiției, art. 129 – Folosirea căilor de atac, art. 136 – Proprietatea și art. 154 – Conflictul temporal de legi.  … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile legale sunt criticate dintr-o dublă perspectivă, respectiv din perspectiva calificării căii de atac ca fiind apel sau recurs, precum și din perspectiva momentului de la care curge termenul de declarare a căii de atac și a duratei acestuia.  … 21.În ceea ce privește calificarea căii de atac, Curtea, în jurisprudența sa, a reținut că este vorba de o cale de atac pe care legiuitorul a conceput-o, distinct de orice calificare procesual civilă sau penală, numai în privința hotărârilor judecătorești prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale. Prin urmare, acest recurs este un remediu judiciar care nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului din Codul de procedură civilă sau Codul de procedură penală. De asemenea, Curtea a constatat că, dat fiind faptul că textul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este aplicabil atât în materie procesual civilă, cât și penală, acesta își menține natura juridică de cale de atac specială ce nu poate fi calificată în funcție de reglementările proprii procedurii penale sau civile. De aceea, această cale de atac cu o fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs în sensul propriu al termenului prevăzut de Codul de procedură civilă sau Codul de procedură penală și nici apel, contestație sau plângere în sensul Codului de procedură penală. Mai mult, Curtea a reținut că aceeași cale de atac nu poate purta denumiri diferite în funcție de procedura civilă sau penală în care intervine. Curtea a mai constatat că obiectul recursului este acela al verificării aprecierii instanței ierarhic inferioare cu privire la soluția pe care aceasta a adoptat-o, de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, motivată de neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute în mod exclusiv de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. Cu alte cuvinte, se verifică legalitatea respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale prin prisma acestor condiții (Decizia nr. 321 din 9 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 20 iulie 2017, paragrafele 21 și 22). … 22.Referitor la momentul de la care începe să curgă termenul de declarare a căii de atac, respectiv de la momentul pronunțării hotărârii de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale, precum și la durata acestuia, în jurisprudența Curții, spre exemplu Decizia nr. 586 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 24 februarie 2020, s-a reținut că dispozițiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 reprezintă norme de procedură, pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepții de neconstituționalitate care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională. Așadar, această procedură face posibilă doar pronunțarea în situațiile date asupra cererii de sesizare a Curții Constituționale, instanța de judecată având rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți. Natura imperativă a termenului de 48 de ore, în cadrul căruia partea interesată poate declara recurs împotriva încheierii prin care instanța de judecată a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea unei excepții de neconstituționalitate, are menirea de a da expresie principiului celerității și al soluționării cauzelor într-un termen rezonabil, în considerarea faptului că excepția de neconstituționalitate reprezintă un incident procedural în cadrul unui litigiu. Din aceleași rațiuni, legiuitorul a instituit și regulile speciale de procedură referitoare atât la exercitarea recursului ca singura cale de atac împotriva încheierii instanței de judecată, cât și la soluționarea recursului în termen de 3 zile, fără ca prin aceasta să se poată susține încălcarea dreptului de acces la instanță, la folosirea căilor de atac sau a dreptului la apărare. Curtea a mai observat că pregătirea, în condițiile legii, a căilor de atac promovate reprezintă obligația părții interesate, care trebuie să manifeste diligență în acest sens. Instanța de judecată în fața căreia este invocată excepția de neconstituționalitate realizează un control al condițiilor de admisibilitate a acesteia în exercitarea rolului său de filtru, fără a o putea respinge pe motive care se referă la temeinicia sau netemeinicia acesteia, aspecte care țin de resortul instanței de contencios constituțional, ci doar cu privire la motivele care privesc îndeplinirea condițiilor de admisibilitate. Prin urmare, respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale poate privi exclusiv condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, iar recursul împotriva încheierii se va limita la aceste aspecte, care nu necesită considerații teoretice sau interpretări de amploare ori documentări care să îl pună în dificultate pe autorul excepției. … 23.Așadar, respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale poate avea loc exclusiv pentru motivele expres și limitativ enumerate în Legea nr. 47/1992. Acestea sunt pur obiective, fiind strict legate de îndeplinirea unor condiții procedurale, astfel încât autorul excepției, în cererea de recurs pe care o formulează, va trebui să demonstreze că excepția de neconstituționalitate respinsă ca inadmisibilă îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992. De altfel, dezvoltarea pe larg a motivelor poate fi făcută și prin concluzii scrise sau susțineri orale. … 24.În concluzie, părțile nu pot invoca faptul că nu cunosc motivele pe care instanța și-a întemeiat soluția respingerii cererii de sesizare a Curții Constituționale atunci când excepția este considerată inadmisibilă. … 25.Dispozițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu pot veni în contradicție cu prevederile alin. (5) ale aceluiași articol, care reglementează soluția de respingere ca inadmisibile a acelor excepții care nu îndeplinesc cerințele legii și stabilesc calea de atac și condițiile de exercitare a acesteia împotriva hotărârilor de respingere a cererilor de sesizare a Curții Constituționale. … 26.Întrucât criticile de neconstituționalitate din prezenta cauză privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Calor – S.R.L. din București în Dosarul nr. 6.021/302/2018/a3 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, de Corina Dodoiu în Dosarul nr. 8.206/3/2018/a2.1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și de Ioan Lucian Mânzat în Dosarul nr. 2.296/85/2019/a1 al Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 7 alin. (1) și (2) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 29 alin. (4) și (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă, Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și Curții de Apel Alba Iulia – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 11 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește