DECIZIA nr. 41 din 19 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Doru Mihai Iovănescu în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 887D/2019.  … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, domnul avocat Bogdan Rădulescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile Casa de Pensii a Municipiului București și Comisia Centrală de Contestații – Casa Națională de Pensii Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens arată că dispozițiile de lege criticate, potrivit cărora acordarea pensiei are loc de la data emiterii deciziei de pensionare, sunt discriminatorii, în condițiile în care dreptul la pensie se naște la data la care a fost împlinit stagiul de cotizare, respectiv la momentul în care asiguratul întrunește condițiile de pensionare. În măsura în care există o perioadă care este recunoscută ca stagiu de cotizare și, ulterior, subiectul de drept îndeplinește condițiile de pensionare, iar legea recunoaște dreptul la pensie, este inechitabil ca dreptul la pensie să se acorde de la data la care s-a făcut cererea de acordare a pensiei și nu din momentul în care asiguratul a îndeplinit condițiile de pensionare, ca toate celelalte persoane aflate în situații similare.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 3 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Doru Mihai Iovănescu cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 3.114 din 12 aprilie 2018, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 34.143/3/2017, având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei de pensionare.  … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 4, 16, 41 și 47. În acest sens arată că a depus cererea sa de pensionare în Suedia în anul 2005, dar că solicitarea sa a fost respinsă, motivat de faptul că România nu adoptase la acea dată legislația europeană și, în consecință, el nu avea dreptul la o pensie comunitară din partea statului român. Susține că nu este vina sa că de la data adoptării legislației europene de statul român, respectiv de la 1 ianuarie 2007, și până în martie 2016 casa de pensii din Suedia nu a făcut demersurile necesare pe lângă Casa de Pensii a Municipiului București pentru obținerea pensiei sale comunitare. Consideră că pensia i se cuvine retroactiv, de la data când a împlinit condițiile de pensionare. Prevăzând că pensiile se acordă de la data înregistrării cererii de pensionare, art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 echivalează cu o expropriere, întrucât pensia constituie un „bun“ în concepția prevederilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este de părere că, prin efectul dispozițiilor de lege criticate, este confiscat fondul legal de pensie depus în timpul vieții profesionale active, existent în Trezoreria Statului. De asemenea, arată că avea o speranță legitimă în ceea ce privește dobândirea dreptului de pensie de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare.  … 7.În susținerea criticii formulate, autorul excepției invocă concluziile avocatului general Paul Mengozzi, prezentate la 12 februarie 2015, privind plata retroactivă a pensiei datorate unor persoane care au lucrat în diverse țări ale UE în Cauza C- 543/13 Raad van bestuur van de Sociale verzekeringsbank împotriva E. Fischer-Lintjens [Cerere de decizie preliminară formulată de Centrale Raad van Beroep (Țările de Jos)], punctele 59 și 68, potrivit cărora: „Articolul 27 din Regulamentul (CEE) nr. 1.408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariați, cu lucrătorii care desfășoară activități independente și cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunității trebuie interpretat în sensul că termenul «datorată» cuprinde perioada în care o persoană interesată are dreptul la o pensie sau la o indemnizație, indiferent de momentul în care acest drept a fost constatat în mod oficial, atât timp cât această pensie sau indemnizație este plătită efectiv pentru perioada respectivă, inclusiv în mod retroactiv.“ De asemenea, invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului prin cauzele Gaygusuz împotriva Austriei – 1996, Stubbings ș.a. contra Marii Britanii – 1996, Andrejeva contra Letoniei – 2009, Muller contra Austriei 1974 și Pressos Compania Naviera S.A. și alții contra Belgiei – 1995. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. Arată că autorul excepției este nemulțumit de faptul că pensia i s-a acordat de la data formulării cererii de pensionare, iar nu de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege pentru pensionare. Or, această critică nu poate să conducă la neconstituționalitatea art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, de vreme ce pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condițiilor prevăzute de această lege, însă se acordă în funcție de categoria de pensie solicitată. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 803 din 6 decembrie 2018, prin care s-a arătat că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire și plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie. De asemenea, amintește că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a constatat că, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de competența exclusivă „de a stabili condițiile și criteriile de acordare a pensiilor“ (Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006). Totodată, arată că instanța de contencios constituțional a apreciat că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. … 9.Cât privește critica nerespectării noțiunii de „bun“ în accepțiunea art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, arată că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că marja de apreciere de care dispun autoritățile naționale în implementarea politicilor sociale și economice trebuie să fie una largă, exprimându-se adesea în sensul respectării dreptului statelor de a defini interesul public, cu condiția ca această definiție să nu fie în mod manifest lipsită de un fundament rezonabil. … 10.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852, din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condițiile prevăzute de prezenta lege, și se acordă de la data înregistrării cererii.“ … 14.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 41 referitor la munca și protecția socială a muncii și art. 47 în ceea ce privește dreptul la pensie. De asemenea, invocă încălcarea art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind proprietatea.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 18 martie 2019, paragraful 17, respingând critica de neconstituționalitate ca neîntemeiată, Curtea a reținut că „asiguratul este liber să aleagă momentul de la care solicită acordarea dreptului la pensie, așa încât data înregistrării cererii și data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare nu corespund întotdeauna“. În acest context, Curtea a amintit situația femeii care are dreptul, la data îndeplinirii condițiilor legale de pensionare, să opteze pentru continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, fără a solicita deschiderea dreptului la pensie.  … 16.Tot prin Decizia nr. 803 din 6 decembrie 2018, paragraful 19, Curtea a apreciat că acest mod de reglementare a procedurii de stabilire și plată a pensiilor nu afectează dreptul la pensie consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, întrucât nu împiedică asiguratul ca, la data îndeplinirii condițiilor legale pentru a obține dreptul la pensie, să solicite și să obțină plata acestui drept. Din contră, permite asiguratului ca, în funcție de interesele pe care le are, să stabilească momentul de la care solicită acordarea acestui drept. Faptul că dreptul la pensie este consacrat la nivel constituțional nu îi dă un caracter absolut și nu echivalează cu posibilitatea asiguraților de a ignora cerințele legale privind acordarea pensiei.  … 17.Curtea a mai amintit că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa, în temeiul art. 47 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de competența exclusivă „de a stabili condițiile și criteriile de acordare a pensiilor“. De asemenea, a adăugat și că instituirea unor termene referitoare la acordarea dreptului la pensie este necesară pentru asigurarea unui echilibru între veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii, astfel încât să nu se ajungă la situația plății în mod retroactiv, pe termene lungi, a unor drepturi de asigurări sociale al căror cuantum nu poate fi evaluat în mod concret. … 18.Distinct de cele reținute în jurisprudența sa mai sus invocată, care își păstrează în continuare valabilitatea, Curtea reține că aspectele care l-au împiedicat pe autorul excepției să formuleze cererea de pensionare la data la care a îndeplinit condițiile legale pentru acordarea acesteia constituie aspecte de fapt, imputabile unor instituții sau chiar atitudinii pasive a autorului excepției în realizarea drepturilor sale, dar care nu determină neconstituționalitatea textului de lege supus controlului de constituționalitate. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Doru Mihai Iovănescu în Dosarul nr. 34.143/3/2017 (număr în format vechi 3.492/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 104 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 19 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește