DECIZIA nr. 409 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Ciprian Aiojoaei în Dosarul nr. 6.794/99/2016 al Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 160D/2018.  … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, avocat Dumitru Bogdan Alexoae, cu împuternicire depusă la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 215D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, excepție ridicată de Ioan Morar în Dosarul nr. 4.980/117/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. … 4.La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepției, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Președintele Curții, având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor ridicate în dosarele de mai sus, pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora. … 6.Părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura procesuală propusă.  … 7.Președintele dispune conexarea Dosarului nr. 215D/2018 la Dosarul nr. 160D/2018, primul înregistrat, și dă cuvântul părților prezente pentru susținerea excepției invocate. … 8.Reprezentantul convențional al autorului excepției ce constituie obiectul Dosarului nr. 160D/2018 arată, în esență, că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 sunt neconstituționale deoarece suprimă un grad de jurisdicție în procedura contestării ordinului prefectului prin care se constată încetarea de drept a mandatului de primar.  … 9.În Dosarul nr. 215D/2018, autorul excepției solicită admiterea excepției de neconstituționalitate formulate.  … 10.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții. Susține că Legea fundamentală nu impune un dublu grad de jurisdicție, astfel că opțiunea legiuitorului exprimată în textul legal criticat, de a reglementa un singur grad de jurisdicție, nu contravine normelor fundamentale invocate, cu atât mai mult cu cât soluționarea cererii de anulare a ordinului prefectului aparține competenței unei instanțe suficient de calificate, și anume tribunalul – secția de contencios administrativ.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin Încheierea din 15 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.794/99/2016, Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ciprian Aiojoaei într-o cauză aflată în recurs, având ca obiect acțiune în anulare a unui act administrativ, și anume a ordinului Instituției Prefectului prin care s-a luat act de încetarea de drept a mandatului de primar.  … 12.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.980/117/2016, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Ioan Morar într-o cauză aflată în recurs, având ca obiect acțiune în anulare a unui act administrativ reprezentat de un ordin emis de Instituția Prefectului. … 13.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată, în esență, că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, deși exprimă voința legiuitorului conferită de art. 129 din Constituție de a stabili căile legale de atac, afectează substanța dreptului de acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, cu încălcarea art. 53 din Constituție. Aceasta deoarece textul criticat elimină calea de atac a recursului împotriva hotărârii primei instanțe prin care se soluționează cererea de anulare a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept înaintea duratei normale a mandatului de primar. Deși reglementarea urmărește asigurarea celerității judecății unor asemenea cauze și are un scop legitim, totuși nu este respectată cerința proporționalității, deoarece măsura eliminării oricărei căi de atac, fiind restrictivă de drepturi, nu este una adecvată, graduală și care să respecte justul echilibru dintre interesul public, pe de o parte, și dreptul fundamental al cetățeanului de a beneficia de un remediu efectiv în fața instanțelor judecătorești, pe de altă parte. Legiuitorul ar fi putut adopta o soluție mai puțin intruzivă, în sensul de a stabili un termen scurt pentru soluționarea căii de atac, astfel încât să nu fie afectat accesul liber la justiție în substanța sa. De altfel, nici celeritatea, care motivează suprimarea căii de atac a recursului, nu este în mod real justificată în cazul suspendării de drept a primarului, deoarece atribuțiile acestuia pot fi exercitate de către viceprimar, interesul public fiind în continuare protejat. Chiar dacă art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu impune un dublu grad de jurisdicție în materie civilă, se susține că dreptul fundamental la o cale de atac este subînțeles și obligatoriu chiar și în materia civilă prin prisma celorlalte prevederi internaționale la care România este parte și pe care trebuie să le integreze și să le aplice în dreptul intern. … 14.Curtea de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 160D/2018, consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 15.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 215D/2018, consideră că textul legal criticat este constituțional, astfel cum a statuat constant Curtea Constituțională în jurisprudența sa în materie, exemplificativă fiind Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, menținându-și punctul de vedere exprimat în acest sens și în deciziile Curții Constituționale nr. 153/2013, nr. 228/2017 și nr. 229/2017.  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007. Ulterior invocării excepției, dispozițiile legale criticate au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, actul normativ abrogator preluând, însă, aceeași soluție juridică în cuprinsul art. 160 alin. (17). Cu toate acestea, în aplicarea considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, instanța de contencios constituțional va examina dispozițiile de lege criticate chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare, deoarece acestea continuă să producă efecte juridice în cauzele în care au fost criticate pe calea excepției de neconstituționalitate.  … 21.Prin urmare, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, în redactarea în vigoare la data sesizării Curții Constituționale, aceasta fiind următoarea: (5)Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă. … 22.Se reține că, potrivit dispozițiilor art. 8 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, „De la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătorească «definitivă și irevocabilă» sau, după caz, «irevocabilă» se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătorească «definitiv㻓.  … 23.În opinia autorilor excepției, textul de lege criticat încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 53 alin. (2) teza finală cu referire la condițiile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 124 alin. (2) potrivit cărora „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“ și ale art. 129 – Folosirea căilor de atac. De asemenea, prin prisma art. 11 – Dreptul internațional și dreptul intern din Constituție, sunt invocate dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ale art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și ale art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, texte referitoare la dreptul de acces la un tribunal și la o cale de atac eficientă. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar prin Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 1 aprilie 2008, Decizia nr. 153 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 14 iunie 2013, Decizia nr. 229 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 6 iulie 2017, Decizia nr. 228 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 432 din 12 iunie 2017, Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 747 din 29 august 2018, Decizia nr. 304 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 31 iulie 2019, Decizia nr. 699 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 29 ianuarie 2020, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate. … 25.Astfel, Curtea a reținut, în esență, că prevederile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001, referitoare la contestarea în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. … 26.Curtea a mai arătat că, din rațiuni legate de celeritate în această materie, termenele ce caracterizează această procedură specială sunt mai scurte decât cele întâlnite în procedura de drept comun (contestația – formulată în 10 zile de la comunicare și soluționată în 30 de zile de către instanța de contencios administrativ) și că, tot din aceleași considerente, este admisă excepția de la obligația parcurgerii procedurii prealabile, specifică, de altfel, contenciosului administrativ. Totodată, este de remarcat că pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ, ambele părți din litigiu – atât primarul, cât și prefectul – își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate susține încălcarea accesului liber la justiție sub toate aspectele sale (a se vedea în acest sens Decizia nr. 239 din 4 martie 2008, precitată). … 27.Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 28.Curtea a mai reținut că prevederile art. 129 din Constituție stabilesc dreptul părților interesate și al Ministerului Public de a exercita împotriva hotărârilor judecătorești căile de atac potrivit legii, dar aceasta nu înseamnă reglementarea constituțională a principiului dublului grad de jurisdicție. Este adevărat că art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentalereglementează dreptul la o cale de atac pentru persoana care a fost condamnată penal, dar, pe de altă parte, nu există obligativitatea extinderii acestui principiu și în materie civilă. De asemenea noțiunea de „proces echitabil“ nu implică imperios existența mai multor grade de jurisdicție, a unor căi de atac a hotărârilor judecătorești (a se vedea în acest sens Decizia nr. 86 din 20 martie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 295 din 5 iunie 2001).  … 29.În raport cu acestea, Curtea a statuat că necesitatea restabilirii cu maximă celeritate a organelor de conducere la nivelul administrației publice locale, în speță a primarului, reprezintă un argument suficient pentru a justifica măsura constând în derogarea de la regulile procedurale de drept comun ale modalităților de exercitare a liberului acces la justiție, în sensul ca hotărârea primei instanțe – tribunalul, secția de contencios administrativ – învestite cu soluționarea contestației împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar să fie definitivă. Această măsură este una necesară și adecvată, neputând fi concepută o alta care să afecteze mai puțin dreptul la exercitarea căilor de atac. De asemenea urmărește un scop legitim – acela de restabilire a organelor de conducere ale administrației publice locale – și este proporțională cu acest scop (a se vedea spre exemplu Decizia nr. 507 din 17 iulie 2018, precitată). … 30.Pentru motivele arătate, Curtea a constatat că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr. 215/2001 nu contravin normelor constituționale și celor din actele juridice internaționale invocate. … 31.Întrucât nu au apărut elemente noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 32.În plus, Curtea reține că, potrivit art. 69 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, în vigoare la data sesizării sale, mandatul primarului încetează de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și (a) dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic și (b) dacă acesta nu își exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv. Textul legal amintit face trimitere și la cazurile prevăzute la art. 15 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004 [în prezent abrogată prin art. 597 alin. (2) lit. h) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019], care se referă la următoarele situații: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepția cazurilor prevăzute de lege; e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; f) punerea sub interdicție judecătorească; g) pierderea drepturilor electorale; h) deces. … 33.Or, toate aceste cazuri prevăzute de lege pentru încetarea de drept a mandatului primarului înainte de expirarea duratei normale a acestuia sunt situații în esență incontestabile, fie că sunt stări de fapt (de exemplu, demisie; schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială; imposibilitatea exercitării funcției datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic; neexercitarea, în mod nejustificat, a mandatului timp de 45 de zile consecutiv; deces), fie stări de drept, constatate deja printro hotărâre judecătorească definitivă (de exemplu, incompatibilitate; condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; punerea sub interdicție judecătorească; pierderea drepturilor electorale). Prin urmare, deși, așa cum afirmă unul dintre autorii excepției, viceprimarul este înlocuitorul de drept al primarului în situațiile prevăzute de lege, cazurile de mai sus se raportează fie la o imposibilitate definitivă, fie la una temporară, dar de minimum 45 de zile, în care primarul nu își exercită funcția în care a fost ales, astfel că nu se justifică prelungirea și mai mult a acestei durate de instabilitate la nivelul conducerii unității administrativ-teritoriale, în sensul reglementării unei căi de atac împotriva hotărârii prin care prima instanță soluționează contestația împotriva ordinului prefectului prin care acesta constată, în temeiul legii, încetarea de drept a mandatului de primar. Așa cum s-a arătat la paragrafele 26 și 29, legiuitorul a prevăzut o procedură simplificată și rapidă pentru soluționarea acestei contestații, specifică contenciosului electoral, tocmai în considerarea deservirii interesului public de stabilizare cât mai urgentă a organelor autorităților administrației publice locale în urma unui nou scrutin.  … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ciprian Aiojoaei în Dosarul nr. 6.794/99/2016 al Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și de Ioan Morar în Dosarul nr. 4.980/117/2016 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 69 alin. (5) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția contencios administrativ și fiscal și Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește