DECIZIA nr. 408 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, excepție ridicată de Gheorghe Olărean în Dosarul nr. 4.868/86/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.929D/2017.  … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Susține, în acest sens, că dispozițiile art. 121 alin. (1) din Constituție prevăd că autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul are îndrituirea de a reglementa condițiile de exercitare a autonomiei locale de către autoritățile administrației publice alese, iar depunerea raportului financiar al veniturilor și cheltuielilor electorale la Autoritatea Electorală Permanentă, în termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, de către mandatarii financiari coordonatori ai competitorilor electorali, obligație stabilită prin art. 47 din Legea nr. 334/2006, are un scop legitim – urmărind asigurarea disciplinei și a transparenței în utilizarea fondurilor bănești utilizate în campaniile electorale – și nici nu încalcă dreptul de a fi ales, care a fost, anterior, pe deplin exercitat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 decembrie 2017 (îndreptată din oficiu prin Încheierea din 12 decembrie 2017), pronunțată în Dosarul nr. 4.868/86/2016, Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gheorghe Olărean într-o cauză având ca obiect judecarea recursului formulat împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă acțiunea autorului excepției prin care acesta, în calitate de candidat ales în funcția de consilier local, a solicitat obligarea Consiliului Local al Comunei Marginea la comunicarea hotărârii de constituire a Consiliului Local al Comunei Marginea și de validare sau invalidare a mandatelor de consilier, precum și obligarea aceleiași autorități publice locale la emiterea hotărârii de consiliu local de validare a mandatului său sau obligarea aceleiași autorități la emiterea hotărârii de consiliu local de validare sau de invalidare a mandatului de consilier local obținut la alegerile locale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că dispozițiile art. 47 în integralitatea lor, dar în special cele ale alin. (5) al acestuia, depășesc cadrul constituțional stabilit de art. 37 și de art. 40 pentru exercitarea dreptului de a fi ales, deoarece condiționează validarea mandatului candidaților declarați aleși de depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale la Autoritatea Electorală Permanentă. Textele constituționale invocate nu impun o asemenea obligație, ceea ce denotă voința Adunării Constituante de a stabili prin Legea fundamentală condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un cetățean pentru a fi ales. Or, legislația infraconstituțională trebuie să se subordoneze normelor fundamentale. Dispozițiile art. 47 din Legea nr. 334/2006 sunt într-o vădită contradicție și cu cadrul normativ infraconstituțional configurat în privința alegerilor locale de Legea administrației publice locale nr. 215/2001 [art. 31 alin. (3) și (4)] și Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali (art. 4). Așadar, condiția impusă de normele criticate este „absurdă“, neconstituțională și nelegală și nu face altceva decât să anuleze dreptul de a fi ales prin anularea mandatului unui candidat care a întrunit toate condițiile prevăzute de Constituție și de legile speciale ce impun anumite limite sau circumstanțiază modalitățile de exercitare a dreptului de a fi ales.  … 6.În plus, art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 și sintagma „nu li se pot valida mandatele“ nu reglementează și o procedură de invalidare, în condițiile în care celelalte legi speciale conțin norme clare cu privire la procedura ce trebuie urmată în cazul în care se constată încălcări, ceea ce imprimă textului indicat un caracter lacunar, cu posibilitatea unei interpretări arbitrare, ceea ce este inadmisibil într-un stat de drept.  … 7.Curtea de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată, în acest sens, că dispozițiile legale criticate „realizează doar o prezentare a modului în care trebuie să se realizeze ducerea la îndeplinire a obligațiilor referitoare la depunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, respectiv efectul neîndeplinirii obligației legale, constând în faptul că nu este validat mandatul, fără ca prin această reglementare să se contravină normelor constituționale“. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece condițiile de eligibilitate stabilite de art. 37 și art. 40 alin. (3) din Constituție nu exclud instituirea unor condiții procedurale/de formă la nivel infraconstituțional, acestea nefiind de natură a afecta esența dreptului fundamental de a fi ales. De altfel, art. 16 alin. (3) teza întâi din Legea fundamentală precizează în mod expres că funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară. Totodată, se remarcă faptul că nedepunerea raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid sau candidat independent constituie doar un impediment temporar în cadrul procedurii de validare a mandatelor, iar utilizarea sintagmei „candidaților declarați aleși“ arată faptul că, în prealabil, dreptul fundamental de a fi ales a fost exercitat.  … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 47 din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Ulterior sesizării Curții Constituționale, alin. (1) al art. 47 a fost modificat prin art. IV pct. 4 din Legea nr. 148/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 617 din 25 iulie 2019, intervenția legislativă operând însă doar o corelare impusă de normele de tehnică legislativă, fără a modifica soluția legislativă de principiu.  … 13.Totodată, din motivarea excepției Curtea constată că aceasta nu vizează, în realitate, întreg articolul 47 din Legea nr. 334/2006, ci doar alin. (1) și (5) ale acestuia, astfel că obiectul excepției de neconstituționalitate va fi circumstanțiat la aceste din urmă texte, care prevăd: – Art. 47: (1)În termen de 15 zile de la data desfășurării alegerilor, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, precum și cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoțite de declarațiile prevăzute la art. 28 alin. (13). (…)(5)Candidaților declarați aleși nu li se pot valida mandatele dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii. …  … 14.În opinia autorului excepției, textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 37 – Dreptul de a fi ales și ale art. 40 – Dreptul de asociere.  … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare celor formulate în prezenta cauză, sens în care, prin Decizia nr. 829 din 11 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 11 februarie 2019, și Decizia nr. 853 din 14 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 172 din 23 februarie 2018, a fost pronunțată soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 16.Cu privire la condițiile de fond și de formă pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi ales, drept invocat în motivarea excepției, Curtea a reiterat jurisprudența sa în materie prin care a statuat că acestea sunt prevăzute, la nivel constituțional, de art. 16 alin. (3), art. 37 și art. 40, precum și, la nivelul legislației infraconstituționale, de norme cuprinse în legile electorale, care se subordonează condițiilor generale constituționale și le dezvoltă totodată după criteriul funcției publice elective pentru care sunt organizate respectivele alegeri (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 61 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 76 din 3 februarie 2010). Din aceeași jurisprudență rezultă că adăugarea prin lege a unor condiții suplimentare pentru ca o persoană să poată ocupa demnități publice elective este motivată de importanța acestora, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora. De asemenea, prin Decizia nr. 226 din 3 iulie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 605 din 26 septembrie 2001, referindu-se la prevederile art. 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, ratificat de România prin Decretul nr. 212/1974, publicat în Buletinul Oficial nr. 146 din 20 noiembrie 1974, Curtea Constituțională a statuat că „dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricții nerezonabile, ceea ce implică posibilitatea existenței unor condiționări în exercițiul acestor drepturi“. … 17.Curtea a mai reținut că reglementările privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale obligă competitorii electorali (respectiv partidele politice, alianțele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidații independenți) la transparență financiară, la declararea veniturilor încasate și a cheltuielilor efectuate, cu precădere în perioada sau pentru campaniile electorale. Pe de altă parte, finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu trebuie să afecteze independența acestora sau să obstrucționeze campaniile electorale. Transparența veniturilor și a cheltuielilor pentru activitatea partidelor politice și pentru campaniile electorale se realizează prin publicarea pe site-ul Autorității Electorale Permanente și în Monitorul Oficial al României, Partea I, a declarațiilor și a rapoartelor prevăzute de lege în ceea ce privește finanțarea în timpul campaniilor electorale. Art. 28 din Legea nr. 334/2006 prevede că până cel mai târziu la data începerii campaniei electorale, partidul politic, alianța politică și candidații independenți, prin mandatar financiar, deschid câte un cont bancar la nivelul fiecărui județ, un cont bancar la nivelul fiecărui sector al municipiului București sau la nivelul municipiului București, după caz, precum și un cont bancar la nivel central. Potrivit art. 34 alin. (1) din lege, „Evidența contribuțiilor și a cheltuielilor pentru campania electorală aparținând partidelor politice și candidaților independenți este organizată exclusiv de către mandatari financiari.“ Mandatarul financiar este numit de conducerea partidelor politice, alianțelor politice, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale sau de către candidații independenți. Un competitor electoral va avea un singur mandatar financiar coordonator la nivel central, respectiv câte un mandatar financiar desemnat la nivelul fiecărui județ, sector al municipiului București și la nivelul municipiului București. Dispozițiile art. 34 alin. (14) din lege reglementează expres interdicția candidaților de a fi mandatari financiari. În cel mult 48 de ore de la data depunerii unei sume în unul dintre conturile deschise, candidatul are obligația să predea mandatarului financiar județean o declarație cu indicarea sursei contribuției. Legea instituie obligația ca toate contribuțiile pentru campania electorală să fie declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar, acestea putând fi folosite numai după data declarării acestora. Ulterior desfășurării scrutinului electoral, în termen de 15 zile, mandatarii financiari coordonatori sunt obligați să depună la Autoritatea Electorală Permanentă rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor români aparținând minorităților naționale și ale candidaților independenți, precum și cuantumul datoriilor înregistrate ca urmare a campaniei, însoțite de declarațiile prevăzute de lege. În acest context legea reglementează, prin norma supusă controlului de constituționalitate, interdicția validării mandatelor candidaților declarați aleși, dacă raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent nu a fost depus în condițiile legii. … 18.Prin urmare, Curtea a constatat că obligația depunerii raportului financiar nu constituie decât o modalitate prin care se urmăresc disciplinarea și transparentizarea activității competitorilor electorali și, mai ales, a modului de finanțare a campaniilor electorale, prin controlul contribuțiilor pecuniare de care aceștia beneficiază. Această obligație reprezintă o condiție procedurală pe care o persoană care a intrat într-o competiție electorală trebuie să o îndeplinească pentru exercitarea dreptului de a fi aleasă în funcția pentru care a candidat. Cu alte cuvinte, legea instituie o condiție suplimentară, ulterioară procesului electoral, dar în strânsă conexiune cu activitățile pe care acesta le implică, condiție de a cărei îndeplinire depinde validarea mandatului în funcția publică electivă. Operațiunea de validare a mandatului sub rezerva executării obligațiilor prevăzute de lege este motivată de importanța procedurii electorale, de rolul organelor reprezentative în exercitarea puterii suverane a poporului și de ideea unei reprezentări responsabile și eficiente, ca o garanție a reprezentativității acestora, și constituie expresia dreptului de a fi ales, consacrat de art. 37 din Constituție. … 19.Așa fiind, Curtea a reținut că, sancționând nerespectarea obligației legale prin invalidarea mandatului, dispozițiile art. 47 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 dau eficiență principiului constituțional prevăzut de art. 121 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală, în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii“. … 20.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 21.În plus, în sprijinul acelorași argumente mai sus redate sunt și prevederile art. 16 alin. (3) teza întâi din Constituție, potrivit cărora „Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate în condițiile legii, (…)“. Or, funcția de consilier local este o funcție publică de autoritate publică, astfel că legea poate impune anumite condiții de exercitare a acestei funcții publice, fără ca respectivele condiții să impieteze asupra dreptului de a fi ales, drept exercitat în prealabil, în cazul consilierului local ales. … 22.În ceea ce privește invocarea art. 40 din Constituție referitor la dreptul de asociere, Curtea constată că acesta nu are incidență și, de altfel, nici nu beneficiază de o reală motivare, distinctă de cea formulată cu privire la pretinsa încălcare a art. 37 din Legea fundamentală privind dreptul de a fi ales. … 23.Referitor la pretinsul caracter lacunar al prevederilor alin. (5) al art. 47, pe motiv că nu prevăd o procedură de invalidare a mandatului de ales local în lipsa depunerii raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid politic sau candidat independent, Curtea arată că nici această critică nu poate fi primită, deoarece, potrivit jurisprudenței Curții, aceasta nu este competentă să se pronunțe cu privire la omisiunile legislative, dacă nu au relevanță constituțională. Or, argumentele mai sus arătate demonstrează că cerința impusă la alin. (1) al art. 47, de depunere a raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor, nu este de natură a nesocoti drepturi constituționale, în speță dreptul de a fi ales.  … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Olărean în Dosarul nr. 4.868/86/2016 al Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 47 alin. (1) și (5) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește