DECIZIA nr. 408 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018, excepție ridicată de Ion Iordache în Dosarul nr. 3.348/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.250D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.251D/2019, nr. 2.253D/2019, nr. 2.344D/2019, nr. 2.531D/2019 – nr. 2.533D/2019, nr. 2.535D/2019 – nr. 2.537D/2019, nr. 2.615D/2019, nr. 2.616D/2019, nr. 2.618D/2019 – nr. 2.621D/2019, nr. 2.624D/2019, nr. 3.170D/2019, nr. 3.175D/2019 – nr. 3.178D/2019, nr. 3.222D/2019, nr. 3.226D/2019, nr. 3.227D/2019 și nr. 3.233D/2019, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate de Gheorghe Mireț în Dosarul nr. 3.336/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, de Ioan Floronesc, Ion Vlad, Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros, Vasile Blându, Ioan Petrea, Ioan Mitican, Dumitru Drăgan, Costică Maftei, Sorin Toma, Teodor Berințan, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, Dănuț Rus, Maria-Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni, Ion Haidău în dosarele nr. 3.400/97/2018, nr. 457/97/2019, nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018, nr. 4.289/97/2018, nr. 4.408/97/2018, nr. 3.145/97/2018, nr. 1.951/97/2018, nr. 1.963/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.480/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018, nr. 2.623/97/2018, nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 și nr. 3.144/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Alexandru Ioan Mureșan în Dosarul nr. 530/100/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, de Vergil Drăgulin și Sandu Barbu în dosarele nr. 1.031/62/2018 și nr. 1.919/62/2018 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și de Csaba Kovacs în Dosarul nr. 866/84/2018 al Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.251D/2019, nr. 2.253D/2019, nr. 2.344D/2019, nr. 2.531D/2019 – nr. 2.533D/2019, nr. 2.535D/2019 – nr. 2.537D/2019, nr. 2.615D/2019, nr. 2.616D/2019, nr. 2.618D/2019 – nr. 2.621D/2019, nr. 2.624D/2019, nr. 3.170D/2019, nr. 3.175D/2019 – nr. 3.178D/2019, nr. 3.222D/2019, nr. 3.226D/2019, nr. 3.227D/2019 și nr. 3.233D/2019 la Dosarul nr. 1.250D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența în materie a Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 16 din 14 ianuarie 2021, Decizia nr. 17 din 14 ianuarie 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 24 aprilie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.348/62/2018 și nr. 3.336/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost completată prin Legea nr. 221/2018. Excepția a fost ridicată de Ion Iordache și Gheorghe Mireț în cauze având ca obiect soluționarea contestațiilor împotriva unor decizii de pensionare. … 8.Prin Încheierea din 19 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.400/97/2018 și prin Încheierea din 25 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 457/97/2019, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Ioan Floronesc și Ion Vlad în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 9.Prin încheierile din 10 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018 și nr. 3.145/97/2018, prin încheierile din 25 iunie 2019, pronunțate în dosarele nr. 4.289/97/2018 și nr. 4.408/97/2018, prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.951/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018 și nr. 2.623/97/2018, și prin încheierile din 24 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 și nr. 3.144/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros și Ioan Mitican, de Vasile Blându și Ioan Petrea, de Dumitru Drăgan, Sorin Toma, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, de Dănuț Rus, Maria Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni și Ion Haidău în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 10.Prin încheierile din 4 septembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.963/97/2018 și nr. 2.480/97/2018, Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Costică Maftei și Teodor Berințan în cauze având ca obiect recalcularea pensiei. … 11.Prin Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 530/100/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Alexandru Ioan Mureșan cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare. … 12.Prin încheierea din 12 noiembrie 2019, pronunțată în dosarul nr. 866/84/2018, Curtea de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Csaba Kovacs cu prilejul soluționării apelului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect contestația împotriva unei decizii de pensionare. … 13.Prin încheierile din 10 octombrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 1.031/62/2018 și nr. 1.919/62/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. Excepția a fost ridicată de Vergil Drăgulin și Sandu Barbu cu prilejul soluționării apelurilor împotriva unor sentințe judecătorești pronunțate într-o cauză având ca obiect recalcularea pensiei. … 14.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 nu sunt clare, precise și predictibile, ceea ce dă posibilitatea unor interpretări divergente pentru determinarea noului punctaj mediu anual, respectiv cu folosirea stagiului complet de cotizare de 30 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și cu folosirea stagiului complet de cotizare de 20 de ani, dacă se interpretează împreună cu Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul Legii, și cu art. 116 din Legea nr. 263/2010. Lipsa de claritate și precizie a acestei dispoziții legale subzistă, deși prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este interpretată în sensul că se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010, astfel că nici măcar Înalta Curte de Casație și Justiție nu a dat un răspuns clar cu privire la cuantumul stagiului complet de cotizare ce urmează a fi folosit la determinarea punctajului mediu anual, în urma creșterii cu 50% a punctajelor anuale. … 15.Autorii susțin, de asemenea, încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât pentru aceeași categorie de persoane la care face referire art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 se aplică diferențiat art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. Astfel, unii pensionari au beneficiat de un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în timp ce altora, sub incidența acelorași reglementări legale, li se aplică stagiul complet de cotizare de 30 de ani sau mai mare, după bunul plac al caselor județene de pensii. Există discriminare, deoarece cei pensionați pe baza Legii nr. 263/2010 au primit majorarea cu 50% a punctajului începând din 1 ianuarie 2011, plus un indice de corecție al punctajul mediu anual, în schimb, cei pensionați în temeiul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale sau al Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială nu beneficiază deloc de acel indice de corecție, au primit majorarea cu 50% , dar la calculul punctajului mediu anual s-a luat în calcul un stagiu de cotizare de 30 de ani și nu cel de 20 de ani, cum ar trebui să fie corect. Astfel, dispozițiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 sunt neconstituționale în măsura în care stagiile de cotizare prevăzute de Legea nr. 263/2010 se aplică și pensionarilor ale căror drepturi de pensie s-au deschis anterior, respectiv sub imperiul Legii nr. 3/1977 și al Legii nr. 19/2000, acte normative care au prevăzut stagii complete de cotizare pentru stabilirea drepturilor la pensie în cazul unor categorii de pensionari aflați în situații speciale. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind egalitatea în drepturi. … 16.De asemenea, autorii excepției susțin încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece pensionari care au prestat activitate în zone de expunere la radiații și au fost pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 sunt supuși unei discriminări evidente. Astfel, pentru persoanele care au prestat activitate în zona I de expunere la radiații, cadrul normativ în vigoare la data pensionarii prevedea un stagiu total de cotizare de 15 ani. Punctajul mediu anual se calcula astfel prin raportare (împărțirea numărului de puncte realizat) la 15 ani. O altă categorie de pensionari care a lucrat în zona I de expunere la radiații este constituită din persoanele pensionate sub imperiul Legii nr. 263/2010, dar anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2016. Pentru aceste persoane, punctajul mediu anual se determină prin împărțirea numărului de puncte la 22 ani și 6 luni [cuantumul stagiului total de cotizare prevăzut de art. 57 alin. (3) din Legea nr. 263/2010]. Legea nr. 155/2016 a înlăturat discriminarea la care au fost supuse aceste persoane, astfel încât după adoptarea acestei legi, orice pensionar aflat în această categorie a avut posibilitatea să solicite recalcularea drepturilor de pensie prin raportare la un stagiul total de cotizare de 15 ani. Pensionarii care au prestat activitatea în zona de expunere la radiații și au fost pensionați anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 nu sunt protejați însă de Legea nr. 155/2016. Acestora li se recalculează în prezent punctajul mediu anual și, implicit, drepturile de pensie prin raportare la un stagiu total de cotizare de 22 ani și 6 luni, stagiu de cotizare care nu era prevăzut nici de legea în vigoare la data pensionării lor, nici de legea în vigoare la data emiterii deciziilor de recalculare și nici de legea în vigoare la această dată. … 17.Distinct, se arată că aplicarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost interpretat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, naște o situație discriminatorie între aceeași categorie de pensionari. Astfel, pentru persoane care au lucrat în aceleași condiții pentru aceeași perioadă de timp se aplică în determinarea punctajului mediu anual stagii complete diferite, ceea ce contravine art. 16 din Constituție. De asemenea, aplicarea unei legi ce stabilește alte condiții în vederea stabilirii ori recunoașterii drepturilor la pensie ce au fost dobândite anterior acestei legi încalcă principiul constituțional prevăzut de art. 15 alin. (2) de aplicare a legii civile pentru viitor. Utilizarea unui stagiu complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010, care era în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, în funcție de data nașterii, stagiu ce nu a fost în vigoare la data dobândirii dreptului la pensie, ci a fost instituit după nașterea dreptului la pensie, nu face decât să ultractiveze legea civilă. Însă trebuie să se țină cont de actul normativ cu forță juridică superioară, respectiv Legea nr. 192/2015, și nu de Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 prin care au fost modificate stagiile de cotizare, de vreme ce acestea nu pot fi modificate decât prin lege. Ca urmare a aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 prin luarea în calcul a unui stagiu complet de cotizare prevăzut de lege pentru titular de 33 ani 8 luni, respectiv de 35 de ani, se ajunge în situația de a nu beneficia de majorarea cu 25% pentru perioadele în care au fost desfășurate activități în locuri de muncă încadrate în grupa II de muncă. … 18.În raport cu dispozițiile art. 21 alin. (1) din Constituție, autorii susțin că este îngrădit accesul la justiție din moment ce nu există legi clare, suple și predictibile, fiind încălcat principiul securității juridice, deoarece pentru a respecta legea ea trebuie cunoscută și înțeleasă, iar pentru a fi înțeleasă, trebuie să fie suficient de precisă și previzibilă, așadar să ofere securitate juridică destinatarilor săi. De asemenea, în opinia autorilor excepției, respectarea dreptului la un proces echitabil implică acordarea majorării prevăzute de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cu păstrarea dreptului câștigat, adică a stagiului complet de cotizare de 20 de ani. … 19.De asemenea, prin modificarea stagiului complet de cotizare de la 20 de ani la 30 de ani în cazul persoanelor care au prestat munca în grupa I de muncă sau condiții speciale – subteran și care au realizat cel puțin 20 de ani în subteran se aduce o gravă încălcare art. 41 alin. (2) din Constituție, acreditându-se o idee extrem de periculoasă prin care „legiuitorul poate oricând să afecteze în sens negativ dreptul la pensie obținut pe baza unei legi anterioare sau chiar în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive“, eliminând anumite beneficii. … 20.Prin lipsa de claritate și precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 s-au adus încălcări art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) și art. 47 din Constituție, concretizate în faptul că stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 95 din Legea nr. 263/2010. Astfel, stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis implică dobândirea unui drept de proprietate constând dintr-o anumită pensie pentru limită de vârstă, iar retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu încălcarea dreptului la pensia care a fost stabilită prin lege. Retragerea stagiului complet de cotizare avut echivalează cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. … 21.Autorii arată că modificarea modului de calcul al punctajului mediu anual prin folosirea altui stagiu complet de cotizare decât cel stabilit la data înscrierii la pensie determină și încălcarea prevederilor art. 53 din Constituție. … 22.Totodată, autorii susțin încălcarea art. 108 alin. (2) din Constituție, deoarece prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 au fost modificate, contrar normelor de tehnică legislativă, printr-un act cu forță juridică inferioară, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 291/2017. … 23.În opinia autorilor, se încalcă și art. 129 din Constituție, deoarece nu se poate exercita o cale de atac care trebuie să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii și se îngrădește dreptul la un recurs efectiv consacrat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 24.În ceea ce privește art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, autorii susțin că, în plus, aceste prevederi de lege încalcă art. 15 alin. (2) și art. 78 din Constituție. Art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu conferă predictibilitate, precizie și claritate, deoarece este dat în aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, și nu conține nicio majorare de punctaje, ci aduce un paralelism contrar art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Astfel, art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 limitează acordarea creșterilor prevăzute de Legea nr. 192/2015 numai pensionarilor cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Adică, acest temei de drept aduce limitări întâmplătoare beneficiarilor de creșterea de punctaje anuale, fără să modifice ori să abroge art. 169^1, și dispune după epuizarea perioadei de aplicare a creșterii punctajelor anuale (1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017). Textul legal nu are nicio rațiune sau logică juridică în privința destinatarilor cărora li s-a aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 sau în privința categoriilor de pensionari care au primit decizii de recalculare în baza art. 169^1 și nu face referiri la ce se întâmplă cu cei cărora nu li s-au aplicat prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010 încalcă și art. 15 alin. (2) din Constituție, prin dispunerea unor noi termene de aplicare a art. 169^1, fără a abroga data prevăzută în cuprinsul acestuia, și limitează aplicabilitatea art. 169^1 la persoanele cărora li s-au emis decizii de recalculare prin acordarea creșterilor de punctaje anuale cu 50% sau cu 25%, după caz. Art. 169^2 alin. (4) încalcă art. 78 din Constituție, în ceea ce privește data de la care devine aplicabil art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, deoarece menține în vigoare 2 date de intrare în vigoare a recalculării pensiilor persoanelor ce intră sub incidența art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 (1 ianuarie 2016 și 2 octombrie 2018). … 25.Distinct, autorii susțin că prevederile de lege criticate, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituționale, deoarece, prin decizia menționată, a fost încălcat principiul separației puterilor în stat, de vreme ce instanța judecătorească a adăugat la lege, arogându-și în fapt puteri legislative. Instanța supremă a ignorat dispozițiile art. 3 lit. n) din Legea nr. 263/2010, prin care este definit punctajul mediu anual. Cadrul normativ privind sistemul unitar de pensii publice a fluctuat în ceea ce privește dimensionarea stagiului complet de cotizare prevăzut pentru unele categorii de lucrători, iar prin adoptarea Legii nr. 155/2016 s-a revenit la dimensiunea stagiului de cotizare pentru persoanele care se încadrează în condițiile art. 57 din Legea nr. 263/2010, în sensul că stagiul complet de cotizare este de 15 ani, în cazul celor care au desfășurat activitate în zona I de expunere la radiații. Potrivit art. II dinLegea nr. 155/2016, de prevederile art. 57 din Legea nr. 263/2010 beneficiază, la cerere, și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și data intrării în vigoare a legii (23 iulie 2016), pentru pensionarii din această categorie cuantumul pensiei fiind stabilit în noile condiții impuse de lege începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință a solicitantului. Astfel, nu era nevoie de o lămurire în acest sens în condițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, legislația asigurărilor sociale lămurind pe deplin aspectele privitoare la stagiul complet de cotizare ce ar urma să se folosească pentru determinarea punctajului mediu anual, stabilind ca regulă folosirea cuantumului acestuia de la data pensionării, iar în situații de excepție, ca, de exemplu, cele prevăzute de Legea nr. 155/2016, noul cuantum fiind stabilit începând cu luna următoare înregistrării cererii de recalculare. Nu este permis însă ca prin interpretarea unor norme legale în vederea unificării practicii neunitare a instanțelor să se adauge la lege. Autorii susțin și încălcarea art. 124 din Constituție și arată că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, anterior menționată, a fost dată cu încălcarea regulii potrivit căreia judecătorii se supun numai legii, iar justiția se înfăptuiește în numele legii. Decizia menționată confirmă regula de stabilire a punctajului mediu anual adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, prin care a fost completat art. 134 din Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 cu alin. (8), care stabilește o nouă regulă de utilizare a stagiului complet de cotizare, regulă aflată în contradicție cu cadrul legal în vigoare la data emiterii acestui act normativ. Or, potrivit prevederilor imperative cuprinse în Legea nr. 24/2000, printr-o hotărâre a Guvernului nu se poate stabili o formulă de calcul al punctajului mediu anual contrară formulei de calcul expres definită de lege. … 26.Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, intervenția asupra actelor normative și reglementarea situațiilor care să corespundă nevoilor sociale existente la un moment dat fiind atribuțiile exclusive ale legiuitorului. Nu se poate reține că beneficiarii art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 192/2015, s-ar afla într-o situație similară cu alți pensionari care ar beneficia de calculul pensiei în funcție de stagiul de cotizare redus, ci despre modificări legislative intervenite de-a lungul timpului asupra punctajului pensiei pentru pensionarii care au lucrat în mediul radioactiv. Invocă Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și arată că nu poate fi reținută încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat sau încălcarea prevederilor art. 124 din Constituție. Pentru considerente similare, instanța apreciază că nici prevederile art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu sunt neconstituționale.  … 27.Tribunalul Hunedoara – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că nu s-a explicat în ce fel ar fi încălcat art. 1 alin. (5) din Constituție, arătându-se doar că nu ar fi clară și precisă dispoziția referitoare la „cuantumul“ stagiului complet de cotizare. Or, aceasta este o chestiune de interpretare a legii, care a fost lămurită prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi, neexistând o discriminare între persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, ar exista discriminare în cazul în care s-ar crea diferențe de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii, ceea ce nu este cazul. De altfel, art. 169^1 și 169^2 au fost introduse în Legea nr. 263/2010 tocmai pentru a elimina inechitățile dintre cele două categorii de pensionari, inclusiv cu privire la stagiul complet de cotizare. Nu se poate reține încălcarea dreptului de proprietate consacrat de art. 44 din Constituție. De altfel, cu privire la acest aspect, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 872 din 25 iunie 2010, statuând că se constituie într-un drept câștigat cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivității. Or, în prezenta cauză nu a fost afectat cuantumul pensiei. Astfel, prin recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu se anulează acest drept, neafectându-se în urma recalculării, prin prisma reglementărilor conținute de art. 169^1alin. (4) Legea nr. 263/2010, nici cuantumul drepturilor de pensie aflate în plată la data de 1 ianuarie 2016. Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă art. 47 alin. (2) din Constituție, nefiind încălcat dreptul la pensie. Dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu încalcă nici art. 108 alin. (2) din Constituție, întrucât art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu a fost modificat prin Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 și nici nu au fost încălcate normele de tehnică legislativă. Modalitatea în care a urmează a fi interpretat și aplicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești, potrivit art. 126 din Constituție. În ceea ce privește susținerea că ar fi încălcate prevederile art. 21 alin. (1) și (3) și ale art. 129 din Constituție, instanța constată că aceste susțineri nu sunt conforme cu realitatea, deoarece predictibilitatea și claritatea unei norme juridice reprezintă o cerință pentru constituționalitatea unei legi, neputând echivala cu o încălcare a prevederilor constituționale invocate. Instanța apreciază, de asemenea, că nu este încălcat nici principiul neretroactivității reglementat de art. 15 alin. (2) din Constituție, nemulțumirea fiind tocmai că art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 prevede numai pentru viitor – recalcularea din 1 octombrie 2018, și nu retroactiv, începând cu 1 ianuarie 2016. Același argument subzistă și în ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 78 din Constituție. Totodată, instanța judecătorească reține că opțiunea legiuitorului, manifestată prin dispozițiile legale criticate, a fost ca doar ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 221/2018, respectiv prin aplicarea articolului 169^2, nou-introdus, să poată fi luate în calcul stagiile complete de cotizare utilizate la stabilirea pensiei. Față de cronologia modificărilor legislative expuse rezultă că textul de lege care face obiectul sesizării a fost reglementat cu respectarea dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) și a fost în marja de apreciere prevăzută de acestea. … 28.Curtea de Apel Cluj-Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Referitor la invocarea dispozițiilor art. 15 alin. (2) din Constituție reține că, în realitate, criticile vizează dispoziții din norme de reglementare secundară (hotărâri ale Guvernului), a căror verificare intră în sfera contenciosului administrativ. Referitor la art. 16 din Constituție arată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 stabilesc un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații similare. Pentru persoanele care au desfășurat activitate în grupe superioare de muncă, legislația pensiilor publice a prevăzut în timp fie posibilitatea de valorificare a acestor perioade prin majorarea punctajului corespunzător cu 50%, respectiv 25%, fie posibilitatea împărțirii punctajului total realizat la un stagiu de cotizare redus de 20 de ani, respectiv 25 de ani, fiind reglementat în mod expres, atât prin prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, când au fost introduse pentru prima dată aceste majorări de punctaje, cât și ulterior, prin prevederile art. 165^1 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, respectiv art. 169 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, că aceste două categorii de beneficii nu se pot acorda cumulat. În același sens sunt și statuările instanței supreme date prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul excluderii posibilității cumulului celor două categorii de beneficii. Abia prin dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 221/2018, cu aplicabilitate începând cu data de 1 octombrie 2018, se remarcă o schimbare a opticii legiuitorului în sensul acordării posibilității unui astfel de cumul. Instanța reține că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 20 alin. (2) și ale art. 53 alin. (1) și (2) din Constituție și arată că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale garantează plata pensiei, cu titlu de prestație socială, în condiții de contributivitate la bugetul asigurărilor sociale, fără a garanta un cuantum al acesteia, lăsând în marja de apreciere a statelor reglementarea politicii sociale, inclusiv sub aspectul algoritmului de calcul al prestațiilor cu acest titlu. … 29.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă consideră că prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 vizează o altă categorie de pensionari decât cele avute în vedere de dispozițiile art. 169 din aceeași lege sau de alte acte normative. Nu s-a arătat față de ce categorie de pensionari, aflată în situație identică, se instituie prin norma legală atacată un tratament juridic diferit. Pentru persoanele care intră sub incidența art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, tratamentul juridic instituit, inclusiv în lumina interpretării date de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este egal. În consecință, nu se poate statua că sunt încălcate prevederile art. 16 din Constituție. Dispozițiile art. 15 din Constituție nu sunt, de asemenea, încălcate, întrucât prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se aplică doar pentru viitor, conform alin. (6) care dispune expres în acest sens („Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1)-(5) se cuvin și se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2016“), iar pentru „situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic“, alin. (4) dispune că „se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 21 din Constituție, instanța observă că apelantul nu și-a motivat excepția în fapt, astfel încât nu există elemente la care instanța de judecată să se raporteze pentru formarea unei opinii pertinente relativ la excepția de neconstituționalitate invocată din această perspectivă. … 30.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 31.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:32.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 33.Referitor la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, deși în unele acte de sesizare este indicat art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în integralitatea sa, sau art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, în realitate, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorilor excepției și din analiza criticilor formulate, obiectul excepției îl constituie prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018, și ale art. 169^2 din același act normativ. … 34.Prevederile art. 169^1 alin. (3) au fost introduse prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, și au următorul cuprins: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“  … 35.Prevederile art. 169^2 au fost introduse în cuprinsul Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 3 dinLegea nr. 221/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, și au următorul cuprins:(1)Pensionarii sistemului public de pensii cărora li s-au aplicat prevederile art. 169^1 beneficiază de recalcularea pensiei cu utilizarea, la determinarea punctajului mediu anual, a stagiilor complete de cotizare avute în vedere, potrivit legii sau a unor hotărâri judecătorești, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015.(2)În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1), rezultă un punctaj mediu anual mai mic decât punctajul mediu anual aflat în plată, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.(3)Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018.(4)Drepturile de pensie recalculate potrivit alin. (1) se cuvin de la data de 1 octombrie 2018. … 36.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea și principiul neretroactivității legii, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 41 alin. (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 78 privind intrarea în vigoare a legii, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. … 37.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare, iar instanța de contencios constituțional a respins excepțiile de neconstituționalitate [a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019, Decizia nr. 739 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 109 din 1 februarie 2021, Decizia nr. 836 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 12 martie 2021, Decizia nr. 42 din 19 ianuarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021, Decizia nr. 182 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 26 mai 2021, precum și deciziile nr. 169 și nr. 170 din 9 martie 2021 și deciziile nr. 210 și nr. 211 din 25 martie 2021, Decizia nr. 230 din 6 aprilie 2021*) sau Decizia nr. 296 din 6 mai 2021**), nepublicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării prezentei decizii].*) Decizia Curții Constituționale nr. 230/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 24 iunie 2021.**) Decizia Curții Constituționale nr. 296/2021 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 676 din 8 iulie 2021. … 38.Referitor la invocarea încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, analizând critici similare aduse prevederilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de instanța supremă, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională. Faptul că prin critica formulată autorii excepției se opun interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu constituie un veritabil aspect de neconstituționalitate care să atragă sancționarea art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 39.În ceea ce privește criticile formulate din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut, în esență, că aplicarea normei în vigoare la data recalculării pensiei nu are semnificația aplicării retroactive a acesteia și că, potrivit dispozițiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării.“ Prin urmare, legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcție de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie. … 40.Referitor la susținerile privind caracterul discriminatoriu al dispozițiilor legale criticate, Curtea a apreciat că acestea nu sunt întemeiate, reținând că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale ale art. 16, care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții considerate mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. Împrejurarea că, în urma recalculării pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, cuantumul acestora nu crește în mod obligatoriu nu are semnificația unei discriminări a titularilor acestora. Aceasta este consecința opțiunii legiuitorului, exercitată în limitele marjei de apreciere, în sensul neacordării beneficiului creșterii punctajelor anuale și beneficiului reducerii stagiilor de cotizare luate în considerare la data stabilirii drepturilor lor de pensie, în cazul persoanelor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. … 41.De asemenea, referitor la invocarea diferenței de tratament generate de interpretarea și aplicarea diferită de către instanțele de judecată a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, Curtea a amintit că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a dat o interpretare unitară acestor dispoziții de lege, astfel că, sub acest aspect, criticile formulate apar ca fiind lipsite de susținere. … 42.Pentru aceleași considerente, sunt neîntemeiate și criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea dreptului de acces la justiție și a dreptului la un proces echitabil, prevederile de lege criticate nefiind de natură să îngrădească dreptul persoanelor interesate de a se adresa justiției și de a beneficia de garanțiile specifice unui proces echitabil. … 43.Curtea a reținut că este neîntemeiată și critica formulată prin raportare la art. 41 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia „Salariații au dreptul la măsuri de protecție socială. Acestea privesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice, stabilite prin lege“, deoarece prevederile de lege criticate nu înlătură din legislație regimul juridic prin care s-a urmărit să se țină seama de circumstanțele desfășurării activității în alte condiții de muncă decât cele normale. … 44.Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 44 și ale art. 47 alin. (2) din Constituție, Curtea a reținut că legea prevede garanții exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel încât dreptul la pensie, așa cum a fost stabilit anterior, nu este afectat. În consecință, criticile privind încălcarea dispozițiilor din Constituție invocate sunt neîntemeiate. … 45.Întrucât nu s-a constatat restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, dispozițiile art. 53 din Constituție, invocate ca fiind încălcate, nu au incidență în cauză. … 46.În ceea ce privește invocarea încălcării art. 108 alin. (2) din Constituție, Curtea a precizat că verificarea eventualității ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depășește competențele Curții Constituționale. Curtea a mai menționat că în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanță cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziția din lege. … 47.Referitor la dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, Curtea a reținut, cu titlu preliminar, că excepția de neconstituționalitate privind aceste dispoziții legale îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căreia dispozițiile de lege care sunt supuse controlului de constituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. … 48.Criticile aduse dispozițiilor art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 se referă, în esență, la două aspecte: un prim aspect vizează lipsa de claritate, întrucât se instituie o reglementare paralelă cu cea a art. 169^1 din același act normativ, în timp ce al doilea aspect vizează o omisiune legislativă, întrucât din conținutul dispozițiilor de lege criticate nu reiese dacă art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 este aplicabil și persoanelor cărora nu li s-au recalculat pensiile în temeiul art. 169^1 din aceeași lege. … 49.Examinând primul aspect de neconstituționalitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 169^2 alin. (3) și (4) din Legea nr. 263/2010, recalcularea pensiei în temeiul acestui articol de lege s-a efectuat, din oficiu, în termen de 12 luni, calculat de la data de 1 octombrie 2018. Procesul de recalculare a pensiilor, potrivit art. 169^2 din Legea nr. 263/2010, este, prin urmare, distinct și ulterior celui prevăzut de art. 169^1 din aceeași lege, care s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2016. Așa fiind, este lipsită de susținere critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 ar constitui un paralelism legislativ. … 50.Curtea a constatat că cele două texte de lege la care fac referire autorii excepției au reglementări cu un conținut diferit. Astfel, așa cum a reținut și Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, paragrafele 71-77, dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 implică o schimbare a concepției legislative în raport cu dispozițiile art. 169^1 din aceeași lege, în sensul acordării, începând cu data de 1 octombrie 2018, atât a beneficiului majorării de punctaj, cât și a celui privind folosirea, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special. Or, dispozițiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 au prevăzut doar creșterea punctajelor anuale, fără a fi luate în calcul la stabilirea pensiei stagiile de cotizare prevăzute de legile speciale, în vigoare la data pensionării, ci stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 263/2010. … 51.Examinând în continuare critica potrivit căreia dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu reglementează situația persoanelor care se încadrează în ipoteza art. 169^1 alin. (1) din aceeași lege – respectiv sunt pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii -, dar ale căror pensii nu au fost recalculate în termenele prevăzute de lege, Curtea a reținut că recalcularea pensiei în temeiul art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 a reprezentat o procedură aplicabilă, din oficiu, tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Dispozițiile art. 134 alin. (14) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, așa cum au fost completate prin articolul unic din Hotărârea Guvernului nr. 291/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 8 mai 2017, precizează că „recalcularea drepturilor de pensie conform prevederilor art. 169^1 din lege se efectuează din oficiu.“ … 52.Justificarea faptului că dispozițiile art. 169^2 din Legea nr. 263/2010 nu se referă la ipoteza în care recalcularea pensiilor în temeiul art. 169^1 din aceeași lege nu a avut loc se găsește în aceea că, potrivit dispozițiilor acestui din urmă text de lege, la data de 1 octombrie 2018, procesul obligatoriu de recalculare a pensiilor în temeiul art. 169^1 se putea considera ca fiind finalizat. Împrejurarea că, din motive obiective, casele de pensii nu și-au îndeplinit în unele cazuri obligația de a recalcula pensiile în termenele prevăzute de lege, potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, nu poate fi interpretată ca reprezentând un impediment în aplicarea ulterioară a dispozițiilor art. 169^2 din aceeași lege, de vreme ce procesul de recalculare este obligatoriu, nerealizarea sa neputând fi imputată titularilor dreptului la pensie. Acest aspect de fapt nu este de natură să conducă la neconstituționalitatea dispozițiilor art. 169^2 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, care este aplicabil tuturor persoanelor ale căror pensii trebuiau să fie recalculate, în mod obligatoriu, potrivit art. 169^1 din aceeași lege. … 53.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 54.Distinct de aceste considerente, referitor la criticile formulate în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și ale art. 124 din Constituție, Curtea reține că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nu s-a substituit legiuitorului, prin crearea ab novo a unei reguli privitoare la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, ci s-a menținut în limitele competenței sale conferite de legiuitorul constituant prin art. 126 alin. (3) din Legea fundamentală, de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Clarificarea asupra legii aplicabile stagiilor de cotizare în vederea recalculării pensiilor a fost realizată de instanța supremă prin interpretarea coroborată a mai multor prevederi legale, fără să instituie noi norme de drept, așadar fără să intervină în prerogativele exclusive ale puterii legislative. Soluția pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este rezultatul unui raționament logic bazat pe prevederi legale deja existente în ansamblul legislativ, utilizând regulile de interpretare logico-juridică specifice activității judiciare, nicidecum celei de elaborare a legilor. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a principiului separației puterilor în stat, întrucât Înalta Curte de Casație și Justiție nu a făcut altceva decât să interpreteze norma de drept, fără să își aroge atribute specifice puterii legislative. … 55.Referitor la invocarea celorlalte dispoziții din Constituție și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului, Curtea constată că, prin conținutul reglementărilor pe care le cuprind, acestea nu interferează sub niciun aspect cu sfera de incidență a prevederilor de lege criticate, motiv pentru care nu poate fi reținută relevanța acestora în soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 56.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Iordache și Gheorghe Mireț în dosarele nr. 3.348/62/2018 și nr. 3.336/62/2018 ale Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, de Ioan Floronesc, Ion Vlad, Vasile Roman, Ioan Trifan, Alfred Marian Paros, Vasile Blându, Ioan Petrea, Ioan Mitican, Dumitru Drăgan, Costică Maftei, Sorin Toma, Teodor Berințan, Dumitru Daj, Gheorghe Popescu, Rică Busuioc, Dănuț Rus, Maria-Magdalena Szecsi, Alexandru Szecsi, Iuliu Romulus Regeni și Ion Haidău în dosarele nr. 3.400/97/2018, nr. 457/97/2019, nr. 3.150/97/2018, nr. 3.151/97/2018, nr. 3.180/97/2018, nr. 4.289/97/2018, nr. 4.408/97/2018, nr. 3.145/97/2018, nr. 1.951/97/2018, nr. 1.963/97/2018, nr. 2.627/97/2018, nr. 2.480/97/2018, nr. 2.482/97/2018, nr. 2.483/97/2018, nr. 2.623/97/2018, nr. 542/97/2019, nr. 3.407/97/2018, nr. 3.404/97/2018, nr. 3.402/97/2018 și nr. 3.144/97/2018 ale Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, de Alexandru Ioan Mureșan și Csaba Kovacs în dosarele nr. 530/100/2018 și nr. 866/84/2018 ale Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale, precum și de Vergil Drăgulin și Sandu Barbu în dosarele nr. 1.031/62/2018 și nr. 1.919/62/2018 ale Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că prevederile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și ale art. 169^2 din același act normativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Hunedoara – Secția I civilă, Curții de Apel Cluj – Secția a IV-a pentru litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește