DECIZIA nr. 406 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu și Victor Grigorescu în Dosarul nr. 38.001/215/2013* al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.624D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.627D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Dorina Oancea în Dosarul nr. 26.888/215/2016 al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.627D/2018 la Dosarul nr. 1.624D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 9 și 10 octombrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 38.001/215/2013* și nr. 26.888/215/2016, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu și Victor Grigorescu, precum și de Dorina Oancea în cauze civile, aflate în calea de atac a recursului. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, cu privire la dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată, în esență, că decizia instanței supreme este contrară Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, încălcându-se prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. De asemenea, se arată că Înalta Curte de Casație și Justiție se erijează într-o instanță de control judiciar a dezlegărilor constituționale în vigoare, iar norma interpretată ca urmare a unui astfel de demers trebuie cenzurată pe calea controlului de constituționalitate. … 9.Se mai susține și încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) și ale art. 16 alin. (1), arătându-se că instanța supremă a modificat, pe cale de interpretare, dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă și a dispus aplicarea interpretării pentru trecut, statuând că neconstituționalitatea constatată prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017 nu se poate aplica situațiilor în curs. … 10.Se mai apreciază că, prin interpretarea conferită art. 27 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte de Casație și Justiție a creat și inegalități de tratament juridic între cetățenii aflați în aceeași situație juridică, ca urmare a ultraactivării legii vechi declarate neconstituționale – corolar al principiului constituțional al neretroactivității, întrucât a aplica în continuare prevederi declarate neconstituționale proceselor în curs echivalează cu incapacitatea statului de a asigura protecția egală a drepturilor și a intereselor legitime ale cetățenilor, dat fiind că această protecție operează diferit după valoarea în bani a obiectului litigiilor acestor cetățeni. … 11.Se invocă și contrarietatea prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă față de art. 21 alin. (1) și alin. (3) din Constituție, considerându-se că se limitează accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil pentru a nu aglomera instanțele și, cu precădere, Înalta Curte de Casație și Justiție cu recursuri, respectiv cu efectuarea controlului de legalitate al hotărârilor care au fost pronunțate după declararea neconstituționalității criteriului valoric, iar ignorarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 conduce la lipsa accesului justițiabililor la calea de atac a recursului, în cazurile în care celelalte condiții de admisibilitate sunt îndeplinite. … 12.Se mai susține că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă sunt contrare și art. 126 alin. (3) din Constituție, motivându-se că acest text constituțional este încălcat atunci când, în opera de uniformizare, se încalcă dezlegările de ordin constituțional aflate în circuitul juridic, prin publicarea deciziei relevante în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum în cazul dedus judecății. Se arată și faptul că norma interpretată, care conține soluții contrare dezlegărilor Curții Constituționale cu privire la aceeași problemă de drept, contravine dispozițiilor constituționale care reglementează nu numai competența, dar și limita competenței Înaltei Curți de Casație și Justiție în ceea ce privește interpretarea și aplicarea unitară a legislației infraconstituționale, încălcându-se astfel restricțiile de constituționalitate exprimate printr-o decizie a Curții Constituționale publicată/aflată în vigoare. … 13.Se mai invocă faptul că prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă ar fi contrare art. 147 alin. (4) din Constituție, menționându-se că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, art. 147 alin. (4) din Constituție a fost interpretat în sensul că deciziile acesteia sunt obligatorii și în ceea ce privește considerentele, care au aceeași valoare juridică cu dispozitivul lor, și că, în pofida faptului că nu există mijloace legale de constrângere puse la îndemâna instanței de contencios constituțional pentru punerea în executare a deciziilor sale, instanțele judecătorești trebuie să aibă o conduită constituțională loială și să respecte dezlegările constituționale. În Dosarul nr. 1624D/2018 se mai arată că efectele deciziilor Curții Constituționale sunt opozabile erga omnes și aplicabile de la momentul publicării acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I, ceea ce înseamnă că legiuitorul a dorit să împiedice soluționarea proceselor în baza unor norme care încalcă Legea fundamentală. … 14.În ceea ce privește dispozițiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, se susține că acestea sunt neconstituționale pentru aceleași motive, analiza neconstituționalității art. 27 din Codul de procedură civilă fiind aplicabilă mutatis mutandis și art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. De asemenea, se mai arată și că art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă este un text de lege care conferă forță juridică generală și obligatorie textului interpretat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru toate instanțele judecătorești și se prezumă a fi constituțional, considerându-se însă că, în cauză, prezumția de constituționalitate a fost subminată de Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și ignorată de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru confortul soluționării unui număr de cauze mai mici din portofoliu, astfel încât se impune și constatarea neconstituționalității acestui text de lege. … 15.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.624D/2018, consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, iar în Dosarul nr. 1.627D/2018, că este neîntemeiată. … 16.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 27 și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, în jurisprudența sa, s-a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006, Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune, care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). … 20.În prezentele cauze, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispozițiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de instanța supremă, rezultă că obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum și ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins:– Art. 27: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor și termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; … – Art. 521 alin. (3): „Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“. …  … 21.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii civile, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 126 alin. (3) referitor la competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Curtea reține că, prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că aceste prevederi legale, în interpretarea dată de instanța supremă, sunt neconstituționale. … 23.Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reținut că, potrivit interpretării date de instanța supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deși dispoziția legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privința hotărârilor judecătorești pronunțate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituțională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continuă să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanțelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituționalității. Curtea a observat că o asemenea soluție interpretativă are semnificația prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituționale, cu consecința aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, care consacră efectul imediat și general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 24.Prin aceeași decizie, paragrafele 80-87, Curtea a reținut și încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) și art. 21 din Constituție, referitoare la principiile egalității în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse judecății, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetățenii într-o situație diferită, fără a avea o justificare obiectivă și rezonabilă (a se vedea paragraful 28 din Decizia nr. 369 din 30 mai 2017). … 25.În prezenta cauză, față de data invocării excepției de neconstituționalitate, care este anterioară pronunțării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018, și având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 26.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire a hotărârii judecătorești conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, dacă litigiul a fost definitiv soluționat în timp ce excepția de neconstituționalitate se afla, spre soluționare, pe rolul Curții Constituționale, deoarece aceasta a fost ridicată anterior publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 27.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că susținerile formulate de autorii excepției de neconstituționalitate nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate. Astfel, pe de o parte, Curtea reține că este invocată în mod generic contradicția textelor de lege criticate cu prevederile constituționale. Or, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în indicarea motivelor de neconstituționalitate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 47/1992, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate a normelor legale fiind posibil doar la sesizare, iar nu din oficiu. Pe de altă parte, motivele de neconstituționalitate ce privesc prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin hotărârea prealabilă a instanței supreme, sunt invocate în legătură indisolubilă cu situația concretă a contrarietății dintre hotărârea prealabilă în cauză și Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 și nu pot fi translatate în legătură cu prevederile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care reglementează, cu caracter general, obligativitatea pentru instanțele judecătorești a dezlegării date chestiunilor de drept prin hotărârile prealabile pronunțate de instanța supremă. … 28.În ceea ce privește susținerea potrivit căreia prezumția de constituționalitate a interpretării Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost răsturnată printr-o decizie a Curții Constituționale, iar instanța supremă nu a ținut cont de aceasta, Curtea reține că aceasta se referă, în realitate, tot la dispoziția legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că nu poate fi reținută ca o critică distinctă, în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. … 29.Ca atare, Curtea va respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, având în vedere și că, potrivit jurisprudenței sale constante, dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“ (a se vedea în acest sens și Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepție ridicată de Dan Vasile Budea, Viorel Dan Belu, Marian Enculescu și Victor Grigorescu în Dosarul nr. 38.001/215/2013*, precum și de Dorina Oancea în Dosarul nr. 26.888/215/2016 ale Curții de Apel Craiova – Secția I civilă. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește