DECIZIA nr. 403 din 6 iunie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 818 din 9 octombrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 3REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 11REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017
ART. 12REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 60REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 61REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 61REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 7
ART. 62REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2015
ART. 63REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017 ART. 44
ART. 63REFERIRE LAOUG 9 27/01/2017
ART. 63REFERIRE LAOUG 99 15/12/2016
ART. 63REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 64REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 64REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017
ART. 64REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 65REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 65REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 66REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 67REFERIRE LADECIZIE 26 18/01/2012
ART. 67REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 58
ART. 67REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 66
ART. 67REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 67REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 68REFERIRE LADECIZIE 5 30/05/2018
ART. 68REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 69REFERIRE LADECIZIE 23 12/12/2005
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 70REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 73REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 74REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 76REFERIRE LADECIZIE 541 14/07/2015
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 77REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 79REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 79REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 79REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 79REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 80REFERIRE LALEGE 80 28/03/2018
ART. 80REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 81REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 82REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 82REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 83REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 13
ART. 83REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 83REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 46
ART. 84REFERIRE LALEGE 182 24/10/2012
ART. 84REFERIRE LAORD DE URGENTA 19 16/05/2012 ART. 7
ART. 84REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 84REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 84REFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ART. 85REFERIRE LAORD DE URGENTA 91 06/12/2017 ART. 1
ART. 85REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010 ART. 13
ART. 86REFERIRE LALEGE 71 03/04/2015
ART. 86REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2015
ART. 86REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014
ART. 86REFERIRE LAOUG 83 12/12/2014 ART. 9
ART. 86REFERIRE LALEGE 36 07/04/2014
ART. 86REFERIRE LALEGE 28 19/03/2014
ART. 86REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013
ART. 86REFERIRE LAOUG 103 14/11/2013 ART. 10
ART. 86REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012
ART. 86REFERIRE LAOUG 84 12/12/2012 ART. 2
ART. 86REFERIRE LALEGE 283 14/12/2011
ART. 86REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 86REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 86REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010
ART. 86REFERIRE LALEGE 118 30/06/2010 ART. 9
ART. 86REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010
ART. 86REFERIRE LAOUG 80 08/09/2010 ART. 2
ART. 86REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009
ART. 86REFERIRE LALEGE 330 05/11/2009 ANEXA 4
ART. 86REFERIRE LAOUG 37 26/03/2008 ART. 11
ART. 87REFERIRE LAOUG 99 15/12/2016 ART. 1
ART. 87REFERIRE LAOUG 99 15/12/2016 ART. 2
ART. 87REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 88REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 88REFERIRE LAOUG 9 27/01/2017 ART. 1
ART. 88REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010
ART. 90REFERIRE LADECIZIE 5 30/05/2018
ART. 90REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 91REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 517
ART. 92REFERIRE LAORD DE URGENTA 114 28/12/2018 ART. 41
ART. 93REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 93REFERIRE LALEGE 285 28/12/2010
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 616 02/10/2018
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 154 27/03/2018
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 366 30/05/2017
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 344 24/05/2016
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 170 19/03/2015
ART. 94REFERIRE LADECIZIE 334 12/06/2014
ART. 94REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 94REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 616 02/10/2018
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 154 27/03/2018
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 366 30/05/2017
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 204 30/03/2017
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 344 24/05/2016
ART. 95REFERIRE LADECIZIE 170 19/03/2015
ART. 95REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 41
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 102
ART. 95REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 96REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 97REFERIRE LADECIZIE 154 27/03/2018
ART. 97REFERIRE LADECIZIE 204 30/03/2017
ART. 97REFERIRE LAORD DE URGENTA 90 06/12/2017 ART. 11
ART. 97REFERIRE LADECIZIE 16 08/06/2015
ART. 98REFERIRE LADECIZIE 616 02/10/2018
ART. 98REFERIRE LADECIZIE 847 14/12/2017
ART. 98REFERIRE LADECIZIE 541 14/07/2015
ART. 100REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 101REFERIRE LALEGE 153 28/06/2017
ART. 101REFERIRE LALEGE 284 28/12/2010 ART. 20
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 101REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 102REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 102REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 102REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 102REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 102REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 102REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 33 30/01/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 278 28/05/2024
ActulREFERIT DEDECIZIE 204 20/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 417 11/07/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 746 14/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 104 10/03/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 72 24/02/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 219 28/04/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 424 29/09/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 457 25/10/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 461 25/10/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 610 24/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 575 22/11/2022
ActulREFERIT DEDECIZIE 462 01/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 472 08/07/2021
ActulREFERIT DEDECIZIE 45 04/02/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 189 26/05/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 331 11/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 449 23/06/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 715 06/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 767 22/10/2020
ActulREFERIT DEDECIZIE 836 12/12/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Cosmin-Marian Văduva – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, excepție ridicată de Vasile Fecioru, Cristian Serediuc, Remus Merticariu, Gheorghe-Filaret Ciornei, Gheorghiță-Dănuț Zabre, Neculai Roman, Mihai Papuc, Dan Filote, Iulian Negel, Gheorghe Chiorescu, Ilie Lăzăreanu, Constantin Ciobanu, Marinel-Vasile Motriuc, Mihai Rotaru, Gheorghe Matei, Viorel Ciubotariu, Viorel Loghin, Constantin Cucerca, Vasile Negru, Ioan Grigoruță în Dosarul nr. 854/39/2017 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.344D/2018.2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.355D/2018, 1.357D/2018, 1.358D/2018, 1.379D/2018, 1.380D/2018, 1.381D/2018, 1.382D/2018, 1.383D/2018, 1.384D/2018, 1.447D/2018, 1.448D/2018, 1.449D/2018, 1.450D/2018, 1.451D/2018, 1.452D/2018, 1.463D/2018, 1.464D/2018, 1.465D/2018, 1.467D/2018, 1.468D/2018, 1.469D/2018, 1.470D/2018, 1.471D/2018, 1.472D/2018, 1.473D/2018, 1.578D/2018, 1.580D/2018, 1.581D/2018, 1.582D/2018, 1.583D/2018, 1.643D/2018, 1.685D/2018, 1.686D/2018, 1.687D/2018, 1.704D/2018, 1.705D/2018, 1.800D/2018, 1.816D/2018, 1.819D/2018, 1.897D/2018, 1.898D/2018, 2.279D/2018, 184D/2019, 212D/2019 și 213D/2019, având ca obiect excepții de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că, în Dosarul Curții nr. 212D/2019, autorul excepției a formulat o cerere de judecare în lipsă. 6.În dosarele nr. 1.355D/2018, 1.357D/2018, 1.451D/2018, 1.578D/2018, 1.382D/2018, 1.897D/2018 și 184D/2019, partea Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală juridică, a depus un punct de vedere în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției, prin consilier juridic Dumitru Daniel, care a depus și copie a împuternicirii.7.De asemenea, magistratul-asistent mai referă asupra faptului că, în dosarele nr. 1.580D/2018, 1.581D/2018 și 1.686D/2018, partea Ministerul Apărării Naționale, prin Direcția generală juridică, a depus un punct de vedere în sensul respingerii, ca neîntemeiată, a excepției, prin consilier juridic Bostan Corina Adela, fără a fi depusă și o dovadă a împuternicirii acesteia. 8.În final, magistratul-asistent referă și asupra faptului că, în Dosarul nr. 1.472D/2018, partea Direcția Generală de Pașapoarte a depus un punct de vedere de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, precum și o cerere de judecare în lipsă, fără a fi fost depusă și împuternicirea consilierului care a formulat cererea. 9.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor anterior enumerate la Dosarul nr. 1.344D/2018, care a fost primul înregistrat.10.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că textul de lege se referă la suspendarea pe anul 2018 a ajutoarelor acordate pentru ieșirea la pensie a militarilor. Aceste ajutoare nu au un temei constituțional. 11.În ceea ce privește neclaritatea textului, respectiv dacă este suspendată legea veche sau legea nouă care, practic, nu mai prevede aceste ajutoare, susține că dreptul este născut în baza legii vechi, iar ceea ce se suspendă este exercițiul său. Faptul că prin legea nouă nu se mai prevede nimic, că legea nouă abrogă legea veche nu are semnificația faptului că drepturile născute anterior și care au fost suspendate și-au încetat existența. Ca atare, au mai fost suspendate încă o dată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Conchide că criticile sunt nefondate.12.De asemenea, referitor la critica ipotezei avute în vedere de dispozițiile art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, potrivit cărora „Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.“, formulată din perspectiva art. 16 din Constituție, reprezentantul Ministerului Public arată că situația nu este identică, măsura fiind adoptată în vederea protecției familiei. Conchide că excepția este nefondată.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:13.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, în litigii având ca obiect plata unor drepturi salariale, aflate în faza apelului, după cum urmează:14.prin Încheierea din 12 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 854/39/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Fecioru și alții și formează obiectul Dosarului nr. 1.344D/2018;15.prin Încheierea din 18 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.769/86/2017. Excepția a fost ridicată de Dumitru Seserman și formează obiectul Dosarului nr. 1.355D/2018;16.prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.377/86/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Lică Șovea și formează obiectul Dosarului nr. 1.357D/2018;17.prin Încheierea din 13 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.673/86/2017. Excepția a fost ridicată de Vicențiu Broscăuțanu și formează obiectul Dosarului nr. 1.358D/2018;18.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 860/40/2016*. Excepția a fost ridicată de Tiberiu Furdui și formează obiectul Dosarului nr. 1.379D/2018;19.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.300/40/2017. Excepția a fost ridicată de Petru Gorțan și formează obiectul Dosarului nr. 1.380D/2018;20.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.336/40/2017. Excepția a fost ridicată de Florin Bejinaru și formează obiectul Dosarului nr. 1.381D/2018;21.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.057/40/2017. Excepția a fost ridicată de Costel Atănăsoae și formează obiectul Dosarului nr. 1.382D/2018;22.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.378/86/2017. Excepția a fost ridicată de Titus Moroșan și formează obiectul Dosarului nr. 1.383D/2018;23.prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.506/86/2017. Excepția a fost ridicată de Corneliu Amihăese, Nicoleta Răuțu, Neculai Panțîru și Romeo Cristian Canură și formează obiectul Dosarului nr. 1.384D/2018;24.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.874/40/2017. Excepția a fost ridicată de Nely-Anișoara Tîrnaucă și formează obiectul Dosarului nr. 1.447D/2018;25.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.312/40/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Ciobanu și formează obiectul Dosarului nr. 1.448D/2018;26.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.529/86/2017. Excepția a fost ridicată de George Jucan și formează obiectul Dosarului nr. 1.449D/2018;27.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.737/86/2017. Excepția a fost ridicată de Florin Abuhăencei și Vasile Ciutac și formează obiectul Dosarului nr. 1.450D/2018;28.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.583/86/2017. Excepția a fost ridicată de Viorel Giosan și formează obiectul Dosarului nr. 1.451D/2018;29.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 248/39/2018. Excepția a fost ridicată de Liviu Zaharia și Neculai Stratulat și formează obiectul Dosarului nr. 1.452D/2018;30.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.370/40/2017. Excepția a fost ridicată de Corneliu Vînătoru și formează obiectul Dosarului nr. 1.463D/2018;31.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.557/40/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Știr și formează obiectul Dosarului nr. 1.464D/2018;32.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.081/40/2017. Excepția a fost ridicată de Florin Gavrileț și formează obiectul Dosarului nr. 1.465D/2018;33.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.507/86/2017. Excepția a fost ridicată de Stelică Romaniuc și formează obiectul Dosarului nr. 1.467D/2018;34.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.500/86/2017. Excepția a fost ridicată de Oliver Măciucă și formează obiectul Dosarului nr. 1.468D/2018;35.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.346/86/2017. Excepția a fost ridicată de Florin-Gheorghe Catană, Vasile Ivănușcă, Mircea Scutar, Dănuț Curuț, Ioan-Cristian Chisăliță și Gheorghe Florea și formează obiectul Dosarului nr. 1.469D/2018;36.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.510/86/2017. Excepția a fost ridicată de Gabriel Oltean și formează obiectul Dosarului nr. 1.470D/2018;37.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.349/86/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Nistor, Constantin Duțuc, Tiberiu Lăcătușu, Benoni Iațcu, Ștefan Hatmanu și Mircea Liviu Marian și formează obiectul Dosarului nr. 1.471D/2018;38.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.915/86/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Florea și formează obiectul Dosarului nr. 1.472D/2018;39.prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.003/40/2017. Excepția a fost ridicată de Cezar Huțu și formează obiectul Dosarului nr. 1.473D/2018;40.prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.611/86/2016. Excepția a fost ridicată de Constantin Crăciun și formează obiectul Dosarului nr. 1.578D/2018;41.prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.882/40/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile Costin și formează obiectul Dosarului nr. 1.580D/2018;42.prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.883/40/2017. Excepția a fost ridicată de Eugen Apăvăloaie și formează obiectul Dosarului nr. 1.581D/2018;43.prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.884/40/2017. Excepția a fost ridicată de Neculai Horodincă și formează obiectul Dosarului nr. 1.582D/2018;44.prin Încheierea din 11 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.138/86/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Alistar, Eugen Rotaru, Dumitru Roșu, Viorel Juravle, Gheorghe Ștefan și Lucian Tașcă și formează obiectul Dosarului nr. 1.583D/2018;45.prin Încheierea din 17 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 173/86/2018. Excepția a fost ridicată de Tamara Agrigoroaie, Gheorghe Lupu și Viorel Adomniții și formează obiectul Dosarului nr. 1.643D/2018;46.prin Încheierea din 25 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.444/40/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin Burlacu și formează obiectul Dosarului nr. 1.685D/2018;47.prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.271/40/2017. Excepția a fost ridicată de Constantin-Liviu Ungureanu și formează obiectul Dosarului nr. 1.686D/2018;48.prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 8.157/86/2017. Excepția a fost ridicată de Florin-Dumitru Cazac și formează obiectul Dosarului nr. 1.687D/2018;49.prin Încheierea din 27 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.306/40/2017. Excepția a fost ridicată de Sorin Florin Gutău și formează obiectul Dosarului nr. 1.704D/2018;50.prin Încheierea din 24 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.560/86/2017. Excepția a fost ridicată de Dragoș Traian Orza și formează obiectul Dosarului nr. 1.705D/2018;51.prin Încheierea din 8 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 6.591/86/2017. Excepția a fost ridicată de Olga Hurjui și Laurian Marian și formează obiectul Dosarului nr. 1.800D/2018;52.prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.225/40/2017. Excepția a fost ridicată de Vasile-Sorin M. Bîrsan și formează obiectul Dosarului nr. 1.816D/2018;53.prin Încheierea din 13 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 7.347/86/2017. Excepția a fost ridicată de Cornelia Cașu și formează obiectul Dosarului nr. 1.819D/2018;54.prin Încheierea din 15 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.744/40/2017. Excepția a fost ridicată de Viorel Budeanu și formează obiectul Dosarului nr. 1.897D/2018;55.prin Încheierea din 14 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.404/40/2017. Excepția a fost ridicată de Gabriel Mihalescu și formează obiectul Dosarului nr. 1.898D/2018;56.prin Încheierea din 5 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.618/40/2017. Excepția a fost ridicată de Ioan Vieriu și formează obiectul Dosarului nr. 2.279D/2018;57.prin Încheierea din 15 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.634/40/2017. Excepția a fost ridicată de Gh. Petru Gagu și formează obiectul Dosarului nr. 184D/2019;58.prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.479/40/2017. Excepția a fost ridicată de Gheorghe Șuiu și formează obiectul Dosarului nr. 212D/2019;59.prin Încheierea din 17 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.057/40/2017/a1. Excepția a fost ridicată de Constantin-Bogdan Enachi și formează obiectul Dosarului nr. 213D/2019.60.În motivarea excepției de neconstituționalitate, principala critică adusă art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 este aceea că a creat un climat de instabilitate juridică, a încălcat principiul clarității și previzibilității actelor normative, întrucât a fost adoptată o normă care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare și nici nu se referă expres la acea dispoziție.61.Legea nr. 284/2010 a constituit legea-cadru de salarizare a personalului bugetar. Art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010 a prevăzut aplicarea ei etapizată, prin legi anuale de salarizare, fiind adoptate din 2010 și până în 2017 ordonanțe de urgență anuale prin care s-a dispus, pentru o perioadă limitată pe durata unui an calendaristic, neacordarea ajutoarelor salariale suplimentare prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din lege.62.Prin Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a stabilit, cu titlu obligatoriu pentru instanțe, că actele normative anuale vizează exercițiul dreptului la acordarea ajutoarelor, în sensul suspendării lor, și nu existența acestuia.63.La data de 1 iulie 2017 au fost abrogate, potrivit art. 44 din Legea-cadru nr. 153/2017, Legea-cadru nr. 284/2010 și actele normative anuale de suspendare. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 care prevede suspendarea pentru perioada ianuarie-februarie 2017 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 care prevede suspendarea pentru perioada martie-decembrie 2017 nu au fost abrogate, dar efectele juridice nu se mai pot produce ca urmare a abrogării actului normativ care prevedea norma suspendată.64.Legea-cadru nr. 153/2017 nu mai prevede vreun drept de natura celor din art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010. La data de 6 decembrie 2017 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. În expunerea de motive a acesteia se arată că necesitatea adoptării sale survine ca urmare a aplicării prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Astfel, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 are caracterul unei legi speciale față de Legea-cadru nr. 153/2017. 65.Raportându-se la conținutul dispozițiilor normative criticate, autorii arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, ajutoarele ori indemnizațiile la care se referă art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, astfel că legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală. De asemenea, ca un corolar al acestor considerente, din jurisprudența Curții Constituționale se desprinde concluzia că nu ar exista o lipsă de previzibilitate a prevederilor legale și incertitudine cu privire la existența acestor drepturi. Cu toate acestea, arată autorii, aplicabilitatea dispozițiilor normative criticate este condiționată de existența unei dispoziții legale care să prevadă dreptul care nu este acordat.66.Dispozițiile criticate nu cuprind vreo mențiune care se referă la ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010.67.În continuare, autorii arată că dispozițiile art. 58 alin. (1) și cele ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 consacră principiul potrivit căruia suspendarea dispozițiilor unui act normativ poate interveni numai pe durata existenței acestuia, dar nu poate supraviețui normei pe care o suspendă. De asemenea, art. 66 din Legea nr. 24/2000 recunoaște abrogarea și în cazul normelor suspendate, dar din momentul abrogării actului încetează suspendarea efectelor acestuia. Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012 impune respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 și stabilește că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Ca atare, chiar dacă ajutoarele salariale suplimentare nu fac parte din categoria drepturilor fundamentale, atât timp cât prin nicio dispoziție legală nu le-a fost înlăturată existența, suspendarea exercițiului acestora nu echivalează cu însăși eliminarea.68.Autorii excepțiilor de neconstituționalitate arată, mai departe, că, drept urmare a adoptării dispozițiilor art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, în lipsa unui act normativ care să prevadă dreptul suspendat în anul 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin Decizia nr. 5 din 5 martie 2018, a reținut atât prelungirea suspendării exercițiului drepturilor și pentru anul 2018, cât și faptul că prin suspendarea repetată s-a pierdut însăși speranța legitimă de valorificare efectivă a acestora (pct. 95, 96 și 97 din decizia menționată).69.Autorii mai arată că principiul încrederii în statul de drept implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor. Acest principiu impune și ca titularii drepturilor recunoscute să nu poată fi împiedicați a se bucura efectiv de acestea pentru perioada în care au fost prevăzute de lege. De asemenea, aceștia nu contestă că au fost prematur introduse acțiunile pe durata suspendării exercițiului dreptului. Totuși, nu se poate admite prelungirea valabilității dispoziției de suspendare a aplicării unui text de lege și după abrogarea lui (Decizia nr. XXIII din 12 decembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii).70.Principiul securității juridice este consacrat în dreptul european, stabilindu-se necesitatea respectării lui atât de instituțiile comunitare, cât și de statele membre, Curtea Europeană a Drepturilor Omului subliniind și ea importanța acestuia. Autorii arată că lipsa de coerență, claritate și previzibilitate a normei legale înfrânge principiul securității raporturilor juridice, corelat cu principiul încrederii juridice, și, implicit, duce la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.71.Autorii conchid că securitatea raporturilor juridice este încălcată atâta vreme cât este prelungită măsura suspendării unui act abrogat, când se reține prematuritatea unor acțiuni introduse după abrogarea actului normativ și, în același timp, pierderea însăși a speranței legitime de valorificare efectivă a acestui drept, necontestat totuși.72.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.73.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.74.Avocatul Poporului, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.379D/2018-1.384D/2018, arată că excepția de neconstituționalitate nu poate fi reținută. Astfel, drepturile bănești constând în ajutoare sau, după caz, indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală.75.De asemenea, Avocatul Poporului arată că nu există o obligație constituțională a legiuitorului de a reglementa acordarea de ajutoare sau indemnizații la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.76.Cu privire la caracterul previzibil al dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetare a raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, Avocatul Poporului face trimitere la Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, prin care Curtea Constituțională a reținut că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum.77.Distinct de acestea, față de criticile de neconstituționalitate formulate prin prisma art. 16 din Constituție, Avocatul Poporului arată că cele două categorii de persoane nu se află într-o situație identică, de natură să justifice aplicarea unui tratament egal. Având în vedere această situație obiectiv diferită, prin reglementarea criticată legiuitorul a avut în vedere considerente de protecție socială a familiilor celor decedați. În aceste condiții, conchide Avocatul Poporului, nu se poate reține încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor.78.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:79.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.80.Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum reiese din dispozitivele tuturor încheierilor de sesizare a Curții Constituționale, îl reprezintă dispozițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, cu modificările și completările ulterioare. Din analiza motivării excepției rezultă însă că autorii acesteia vizează exclusiv dispozițiile art. 11 alin. (1), și nu și pe cele ale art. 11 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017. Ca atare, Curtea este învestită în prezenta cauză cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, care au următorul conținut: „(1) În anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“81.Autorii excepției consideră că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale privind principiul securității și stabilității raporturilor juridice, al clarității și previzibilității actelor normative, prevăzute de art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.82.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că ajutoarele și indemnizațiile la care se referă dispozițiile criticate au fost instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Mai precis, ajutoarele și indemnizațiile au fost acordate prin dispozițiile art. 20 alin. (1)-(2), care făceau parte din anexa nr. VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, ordine publică și siguranță națională“, cap. II – Reglementări specifice personalului din instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, secțiunea a 3-a – Drepturi specifice activității desfășurate în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională. Aceste dispoziții normative aveau următorul conținut: „(1) La trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, cu drept la pensie, personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, pentru activitatea depusă, în funcție de vechimea efectivă ca militar, polițist, funcționar public cu statut special din sistemul administrației penitenciare și personal civil în instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un ajutor stabilit în raport cu solda funcției de bază, respectiv salariul funcției de bază avută/avut în luna schimbării poziției de activitate, astfel: Vechime efectivă: – până la 5 ani – un ajutor egal cu 3 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – între 5-10 ani – un ajutor egal cu 6 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – între 10-15 ani – un ajutor egal cu 8 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – între 15-20 ani – un ajutor egal cu 10 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – între 20-25 ani – un ajutor egal cu 12 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – între 25-30 ani – un ajutor egal cu 15 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază; – peste 30 ani – un ajutor egal cu 20 solde ale funcției de bază/salarii ale funcției de bază. (2) Personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, trecuți în rezervă sau direct în retragere, respectiv ale căror raporturi de serviciu au încetat, cu drept la pensie de serviciu, înainte de împlinirea limitei de vârstă de pensionare prevăzute de lege, mai beneficiază, pentru fiecare an întreg rămas până la limita de vârstă de pensionare sau, în situația în care pot desfășura activitate peste această limită, până la limitele de vârstă în grad la care pot fi menținute în activitate categoriile respective de personal, de un ajutor egal cu două solde ale funcției de bază, respectiv cu două salarii ale funcției de bază. (3) Prevederile alin. (2) nu se aplică personalului militar, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare care beneficiază de plăți compensatorii“. Legea-cadru nr. 284/2010 a fost abrogată, începând cu data de 1 iulie 2017, de Legea-cadru nr. 153/2017.83.Dispozițiile din Legea-cadru nr. 284/2010 reprezintă norme de drept substanțial, întrucât au ca obiect drepturi acordate anumitor subiecți de drept. Aceste norme de drept substanțial trebuie clar distinse de o categorie de norme cu care se află, totuși, într-o strânsă legătură. Este vorba despre o serie de norme care nu reglementează, în mod direct, conduita unor subiecți de drept, nu au, deci, caracter de drept substanțial, ci norme care reglementează aspecte cu referire la aplicarea în timp a normelor de drept substanțial. Astfel, având în vedere dispozițiile art. 46 ale Legii-cadru nr. 284/2010, potrivit cărora „Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2011…“, ajutoarele și indemnizațiile ar fi trebuit să fie plătite după data de 1 ianuarie 2011. În fapt însă ele nu au fost, până în prezent, plătite destinatarilor săi. Astfel, Guvernul, printr-o succesiune de acte normative, a adoptat astfel de norme care reglementează aspecte ce țin de aplicarea în timp a normelor substanțiale care reglementează ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010 [singura excepție se referă la anul 2011, când Parlamentul, prin adoptarea dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, a suspendat plata ajutoarelor și indemnizațiilor].84.În concret, prin aceste norme referitoare la aplicarea în timp a normelor de drept substanțial care reglementează acordarea ajutoarelor și indemnizațiilor, s-a stabilit că nu se acordă ajutoarele și indemnizațiile sau că dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor și indemnizațiilor nu se aplică, după cum urmează:– Art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 28 decembrie 2010: „În anul 2011, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;– Art. II art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011: „În anul 2012 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;– Art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 decembrie 2012: „Prevederile art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 19/2012, aprobată cu modificări prin Legea nr. 182/2012, și ale art. 1 alin. (4) și (5), art. 2, 3, art. 4 alin. (1) și (2),art. 6, 7, 9, 11, art. 12 alin. (2) și art. 13 ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, se aplică în mod corespunzător și în anul 2013.“;– Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013: „(1) În anul 2014 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă.“;– Art. 9 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014: „(1) În anul 2015, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“85.Curtea observă că, excepție făcând art. 13 alin. (1) din Legea nr. 285/2010, care a fost abrogat de art. 1 pct. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017, toate dispozițiile mai sus enumerate au fost abrogate de Legea-cadru nr. 153/2017.86.Sesizată să se pronunțe cu privire la interpretarea și determinarea efectelor inter alia ale dispozițiilor din ordonanțele de urgență ale Guvernului anterior enumerate, Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a decis că „voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept“ [Decizia nr. 16 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015, privind „interpretarea și determinarea efectelor dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 118/2010), dispoziție de principiu preluată și în art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor masuri financiare în domeniul bugetar, precum și pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011 (O.U.G. nr. 80/2010), art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 36/2014 (O.U.G. nr. 84/2012), art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014, cu modificările și completările ulterioare (O.U.G. nr. 103/2013) și art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015 (O.U.G. nr. 83/2014) raportat la pct. 2 din anexa nr. IV/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Legea nr. 330/2009) și la art. 20 din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 284/2010)“].87.Ulterior pronunțării acestei decizii, Guvernul a suspendat dispozițiile art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010 și pentru anii 2015, 2016 și 2017 inclusiv, după cum urmează:– Art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015: „(1) În anul 2016, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;– Art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016: „(1) În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, dispozițiile legale privind acordarea ajutoarelor sau, după caz, indemnizațiilor la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă nu se aplică.“;– Art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum și modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017: „(3) Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) și art. 6-11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător și în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“88.În anul 2017, când plata ajutoarelor și indemnizațiilor era suspendată în temeiul art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017, Parlamentul a adoptat Legea-cadru nr. 153/2017, care a abrogat, începând cu data de 1 iulie 2017, Legea-cadru nr. 284/2010, inclusiv, deci, normele de drept substanțiale ale acesteia care instituiau ajutoarele și indemnizațiile. Legea-cadru nr. 153/2017 nu conține nicio dispoziție similară celor din Legea-cadru nr. 284/2010 care instituiau ajutoarele și indemnizațiile. De asemenea, Legea-cadru nr. 153/2017 a abrogat dispozițiile din ordonanțele de urgență ale Guvernului mai sus enumerate prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în intervalul 2012-2016 inclusiv.89.Tot în anul 2017, dar ulterior abrogării dispozițiilor legale care instituiau ajutoarele și indemnizațiile, Guvernul a suspendat, prin adoptarea dispozițiilor criticate în prezenta cauză, plata ajutoarelor și indemnizațiilor și pentru anul 2018.90.Curtea observă, în continuare, că destinatarii ajutoarelor și indemnizațiilor au introdus acțiuni pentru acordarea acestora. Având în vedere practica neunitară a instanțelor judecătorești, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că: Litigiile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 sunt de competența în primă instanță a secțiilor/completurilor specializate în soluționarea litigiilor de muncă, respectiv raportat la calitatea de funcționar public a reclamanților, a secțiilor/completurilor specializate de contencios administrativ.Acțiunile având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere formulate în temeiul art. 20 alin. (1) din capitolul II al anexei nr. VII din Legea-cadru nr. 284/2010 introduse în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații sunt prematur formulate“ [Decizia nr. 5 din 5 martie 2018 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind competența de soluționare în primă instanță a litigiilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din cap. II al anexei nr. VII la Legea nr. 284/2010, respectiv prematuritatea/admisibilitatea acțiunilor având ca obiect acordarea ajutoarelor salariale de care beneficiază cadrele militare, polițiștii și funcționarii publici cu statut special la trecerea în rezervă sau direct în retragere, în temeiul art. 20 alin. (1) din cap. II al anexei nr. VII la Legea nr. 284/2010 formulate în perioada de suspendare a exercițiului dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații].91.Având în vedere dispozițiile art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I“, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, adică 30 mai 2018, această decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a devenit obligatorie pentru instanțele judecătorești. Curtea observă că, în toate cele 45 de dosare conexate în prezenta cauză, instanța judecătorească, respectiv Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, a sesizat Curtea Constituțională ulterior datei de 30 mai 2018.92.În continuare, Curtea reține că, în anul 2018, Guvernul a suspendat plata ajutoarelor și indemnizațiilor pentru o durata de 3 ani, și nu de un an, cum a procedat, de regulă, în intervalul 2011-2017. Astfel, potrivit art. 41 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, „(1) În perioada 2019-2021 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în situația încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului“.93.Până în prezent, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017, criticate în prezenta cauză, prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în anul 2018. În schimb, Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență referitoare la dispozițiile Legii nr. 285/2010 și cele ale ordonanțelor de urgență ale Guvernului anterior enumerate prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în intervalul 2011-2016 inclusiv. Ca atare, această jurisprudență este relevantă și în soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017.94.Reperele generale ale acestei jurisprudențe pot fi surprinse în următoarele principii: (1) ajutoarele și indemnizațiile reprezintă beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora [a se vedea deciziile nr. 334 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, paragraful 16; nr. 344 din 24 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 18 august 2016, paragraful 18, nr. 170 din 19 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 354 din 22 mai 2015, paragraful 21, nr. 154 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 6 august 2018, paragraful 29, și nr. 366 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 26 iulie 2017, paragraful 21]; (ii) ajutoarele și indemnizațiile nu au temei constituțional (a se vedea Deciziile nr. 334 din 12 iunie 2014, nr. 344 din 24 mai 2016, paragraful 18, nr. 170 din 19 martie 2015, paragrafele 21 și 23, nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 29, nr. 616 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 5 februarie 2019, paragraful 48, nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 21); (iii) legiuitorul este liber să dispună cu privire la conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestora, precum și să dispună diminuarea ori chiar încetarea acordării acestora, fără a fi necesară întrunirea condițiilor stabilite de art. 53 din Legea fundamentală (a se vedea deciziile nr. 334 din 12 iunie 2014, paragraful 16, nr. 344 din 24 mai 2016, paragraful 18, nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 29, nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 48).95.Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea dispozițiilor adoptate de legiuitorul delegat prin care s-a dispus neacordarea, în intervalul 2011-2016, a ajutoarelor sau indemnizațiilor prevăzute de art. 20 alin. (1)-(2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Astfel, Curtea a constatat conformitatea cu următoarele prevederi constituționale: art. 1 alin. (4), art. 15 alin. (2) (a se vedea Decizia nr. 170 din 19 martie 2015, paragraful 24), art. 16 (a se vedea deciziile nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 22; nr. 344 din 24 mai 2016, paragraful 19; nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 32; nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 54), art. 21 (a se vedea Decizia nr. 204 din 30 martie 2017, paragraful 22), art. 31 (a se vedea Decizia nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 33), art. 41 (a se vedea Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 49), art. 44 (a se vedea Decizia nr. 616/2018, paragraful 52), art. 47 alin. (1) și (2) (a se vedea deciziile nr. 154/2018, paragraful 28, nr. 366/2017, paragrafele 23-24, nr. 204 din 30 martie 2017, paragraful 23), art. 53 (a se vedea deciziile nr. 344 din 24 mai 2016, nr. 154 din 27 martie 2018, paragraful 29, nr. 366 din 30 mai 2017, paragraful 25), art. 61 privind rolul și structura Parlamentului și art. 102 referitor la rolul și structura Guvernului (a se vedea Decizia nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 50) și art. 115 alin. (4) din Constituție (a se vedea deciziile nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 51, nr. 366 din 30 mai 2017, paragrafele 27-28, nr. 204 din 30 martie 2017, paragraful 26).96.Întrucât, în prezenta cauză, dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 sunt criticate din perspectiva exigențelor constituționale referitoare la calitatea legii, sunt relevante acele considerente din jurisprudența Curții prin care au fost respinse critici care au invocat neclaritatea dispozițiilor legale prin care a fost suspendată plata ajutoarelor și indemnizațiilor în anii 2011-2016.97.Astfel, în paragraful 31 al Deciziei nr. 154 din 27 martie 2018, Curtea a statuat următoarele: „În ceea ce privește susținerile autorilor excepției, potrivit cărora dispozițiile de lege criticate sunt neclare, deoarece nu se poate stabili cu certitudine dacă aceste drepturi vor mai fi acordate, și nici nu se poate stabili cu exactitate termenul până la care se suspendă plata acestora, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, deoarece, așa cum s-a reținut, prin Decizia nr. 204 din 30 martie 2017, paragraful 18, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (prin Decizia nr. 16/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015), a stabilit că voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept. Rațiunea acestei interpretări este impusă și de succesiunea în timp a actelor normative prin care legiuitorul a dispus, cu caracter temporar, măsura neaplicării dispozițiilor legale privind ajutoarele/indemnizațiile în anii 2011-2015. De altfel, Curtea reține că, potrivit art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017, nici în anul 2018 nu se acordă ajutoarele sau, după caz, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă“.98.De asemenea, cu referire la critici formulate din perspectiva standardelor de calitate a legii, Curtea a reținut că, în ceea ce privește caracterul lipsit de previzibilitate a dispozițiilor referitoare la neacordarea ajutoarelor sau, după caz, a indemnizațiilor cu prilejul ieșirii la pensie, al retragerii sau al încetării raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a statuat că „persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum“. Prin urmare, neacordarea, pentru mai mulți ani succesivi, a drepturilor bănești mai sus arătate nu poate fi privită ca un eveniment care afectează previzibilitatea normei, de vreme ce dreptul la pensie și condițiile de pensionare, precum și drepturile care se acordă cu prilejul pensionării sunt cele de la data deschiderii dreptului la pensie, iar nu cele existente în legislație la o dată anterioară, care nu au caracterul unui drept câștigat (a se vedea deciziile nr. 847/2017, paragraful 24, nr. 681/2017, paragraful 20, și nr. 616 din 2 octombrie 2018, paragraful 55).99.Suplimentar față de cele reținute în jurisprudența de până acum a Curții, se impune și luarea în discuție a unor critici mai specifice formulate de autorii prezentei excepții de neconstituționalitate.100.Astfel, autorii arată că „Dispozițiile criticate nu cuprind vreo mențiune care să se refere la ajutoarele prevăzute de art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 284/2010“. Cu alte cuvinte, autorii critică faptul că norma care reglementează modul de aplicare în timp nu face trimitere, în conținutul său, la norma de drept substanțial, respectiv la art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010. Or, Curtea reține că însăși formularea criticii probează lipsa de temei a acesteia, de vreme ce autorii au identificat, în mod corect, norma de drept substanțial, respectiv art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, a cărei aplicabilitate în timp este reglementată de dispozițiile criticate.101.Autorii mai arată că prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție referitor la claritatea și previzibilitatea actelor normative. Această critică este neîntemeiată, întrucât este greșit înțeleasă semnificația abrogării, prin Legea-cadru nr. 153/2017, a dispozițiilor art. 20 alin. (1) și (2) din anexa nr. VII la Legea-cadru nr. 284/2010, începând cu data de 1 iulie 2017. Consecința acestei abrogări este previzibilă și clară, respectiv dacă personalul militar, polițiștii și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au trecut în rezervă sau direct în retragere, respectiv raporturile de serviciu au încetat, cu drept la pensie, după 1 iulie 2017, aceștia nu mai beneficiază de ajutoarele și indemnizațiile prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010.102.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Fecioru, Cristian Serediuc, Remus Merticariu, Gheorghe-Filaret Ciornei, Gheorghiță-Dănuț Zabre, Neculai Roman, Mihai Papuc, Dan Filote, Iulian Negel, Gheorghe Chiorescu, Ilie Lăzăreanu, Constantin Ciobanu, Marinel-Vasile Motriuc, Mihai Rotaru, Gheorghe Matei, Viorel Ciubotariu, Viorel Loghin, Constantin Cucerca, Vasile Negru, Ioan Grigoruță, de Dumitru Seserman, de Constantin Lică Șovea, de Vicențiu Broscăuțanu, de Tiberiu Furdui, de Petru Gorțan, de Florin Bejinaru, de Costel Atănăsoae, de Titus Moroșan, de Corneliu Amihăese, Nicoleta Răuțu, Neculai Panțîru și Romeo Cristian Canură, de Nely-Anișoara Tîrnaucă, de Vasile Ciobanu, de George Jucan, de Florin Abuhăencei și Vasile Ciutac, de Viorel Giosan, de Liviu Zaharia și Neculai Stratulat, de Corneliu Vînătoru, de Gheorghe Știr, de Florin Gavrileț, de Stelică Romaniuc, de Oliver Măciucă, de Florin-Gheorghe Catană, Vasile Ivănușcă, Mircea Scutar, Dănuț Curuț, Ioan-Cristian Chisăliță și Gheorghe Florea, de Gabriel Oltean, de Vasile Nistor, Constantin Duțuc, Tiberiu Lăcătușu, Benoni Iațcu, Ștefan Hatmanu și Mircea Liviu Marian, de Gheorghe Florea, de Cezar Huțu, de Constantin Crăciun, de Vasile Costin, de Eugen Apăvăloaie, de Neculai Horodincă, de Constantin Alistar, Eugen Rotaru, Dumitru Roșu, Viorel Juravle, Gheorghe Ștefan și Lucian Tașcă, de Tamara Agrigoroaie, Gheorghe Lupu și Viorel Adomniții, de Constantin Burlacu, de Constantin-Liviu Ungureanu, de Florin-Dumitru Cazac, de Sorin Florin Gutău, de Dragoș Traian Orza, de Olga Hurjui și Laurian Marian, de Vasile-Sorin M. Bîrsan, de Cornelia Cașu, de Viorel Budeanu, de Gabriel Mihalescu, de Ioan Vieriu, de Gagu Gh. Petru, de Șuiu Gheorghe și de Constantin-Bogdan Enachi în dosarele nr. 854/39/2017, nr. 5.769/86/2017, nr. 6.377/86/2017, nr. 6.673/86/2017, nr. 860/40/2016*, nr. 2.300/40/2017, nr. 2.336/40/2017, nr. 3.057/40/2017, nr. 6.378/86/2017, nr. 4.506/86/2017, nr. 1.874/40/2017, nr. 2.312/40/2017, nr. 5.529/86/2017, nr. 7.737/86/2017, nr. 7.583/86/2017, nr. 248/39/2018, nr. 2.370/40/2017, nr. 2.557/40/2017, nr. 4.081/40/2017, nr. 4.507/86/2017, nr. 6.500/86/2017, nr. 7.346/86/2017, nr. 7.510/86/2017, nr. 7.349/86/2017, nr. 7.915/86/2017, nr. 2.003/40/2017, nr. 4.611/86/2016, nr. 2.882/40/2017, nr. 2.883/40/2017, nr. 2.884/40/2017, nr. 7.138/86/2017, nr. 173/86/2018, nr. 4.444/40/2017, nr. 3.271/40/2017, nr. 8.157/86/2017, nr. 4.306/40/2017, nr. 4.560/86/2017, nr. 6.591/86/2017, nr. 4.225/40/2017, nr. 7.347/86/2017, nr. 2.744/40/2017, nr. 4.404/40/2017, nr. 4.618/40/2017, nr. 2.634/40/2017, nr. 2.479/40/2017, nr. 2.057/40/2017/a1 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Suceava – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x