DECIZIA nr. 403 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ioan Pătrașcu în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.642D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât apreciază că vizează aspecte ce privesc aplicarea și interpretarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ioan Pătrașcu cu prilejul soluționării apelului formulat de Casa Sectorială de Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naționale împotriva Sentinței civile nr. 7.964 din 8 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale în Dosarul nr. 18.705/3/2017, având ca obiect contestația formulată de autorul excepției de neconstituționalitate împotriva deciziei de pensionare.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 sunt contrare principiului egalității în fața legii consacrat de art. 16 din Constituție, dar și de art. 2 al Legii nr. 223/2015. Astfel, arată că interpretarea sintagmei „ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010“ în sensul că ar restrânge aplicabilitatea textului de lege supus controlului de constituționalitate doar asupra persoanelor pensionate începând cu 1 ianuarie 2011, creează un tratament diferențiat între persoane aflate în situații identice.  … 6.În susținerea criticilor de neconstituționalitate, autorul excepției arată că, deși dreptul său la pensie a fost stabilit în anul 1997 în baza Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, conform art. 180 din acest act normativ, pensia sa a devenit pensie în înțelesul Legii nr. 19/2000, iar ulterior, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, conform art. 171 din acest act normativ, pensia a devenit pensie în înțelesul acestei din urmă legi. Pentru că pensiile stabilite conform legislației anterioare devin pensii în înțelesul Legii nr. 263/2010, dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 trebuie să fie aplicabile și persoanelor pensionate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, doar așa textul de lege producându-și efectele în scopul enunțat în expunerea de motive a actului normativ. În acest sens, precizează că art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 vine să corecteze o situație inechitabilă, respectiv cea în care se regăsește un militar în rezervă căruia i-au fost stabilite drepturile de pensie în conformitate cu criteriile care reglementează sistemul public de pensii, prin recalcularea drepturilor de pensie pe baza criteriilor care reglementează sistemul militar de pensii, criterii care corespund specificului acestei categorii profesionale. Prin urmare, consideră că nu există niciun motiv obiectiv și justificat pentru a restrânge aplicarea dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 doar la situația persoanelor pensionate ulterior datei de 1 ianuarie 2011, în condițiile în care între situația sa și situația acestor persoane nu există nicio diferență, ambele categorii având drepturile de pensie stabilite într-un mod dezavantajos în funcție de criteriile sistemului public de pensii. … 7.Autorul excepției mai arată că împrejurarea că nu a optat la momentul pensionării pentru o pensie de serviciu nu poate avea drept efect imposibilitatea stabilirii pensiei conform principiilor specifice pensiilor militare, neexistând niciun text de lege care să restrângă acest drept în situația neexercitării sale într-un anumit termen, ci eventuala sancțiune constă în faptul că drepturile intimatului vor fi stabilite în conformitate cu principiile pensiilor militare, doar începând cu luna ulterioară depunerii cererii. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, invocă cele reținute de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, așa cum sunt Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005 și Decizia nr. 119 din 15 februarie 2007, potrivit cărora legiuitorul poate institui, în considerarea situației specifice deosebite a unor categorii socioprofesionale, tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și un cuantum diferite ale pensiilor. Această jurisprudență a fost apreciată în concordanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia situația obiectiv diferită în care se află anumite categorii de persoane justifică sau chiar impune instituirea prin lege a unui tratament juridic rezonabil diferențiat, fără ca aceasta să reprezinte privilegii ori discriminări. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, potrivit cărora: „Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condițiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcție de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu.“ … 13.Autorul excepției consideră că acest text de lege contravine prevederilor art. 16 din Constituție, referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 reglementează posibilitatea persoanelor al căror drept la pensie a fost stabilit în temeiul Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, de a cere recalcularea pensiei, în temeiul Legii nr. 223/2015, la casele sectoriale de pensii, dacă au realizat stagiu de cotizare în specialitate și dacă pensia a fost stabilită anterior de către casele teritoriale de pensii. Faptul că textul de lege se referă la persoanele care sau pensionat în intervalul de timp între intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și până la intrarea în vigoare a Legii nr. 223/2015 este fără echivoc, de vreme ce întreaga ipoteză a art. 110 din acest act normativ se referă la această categorie de persoane în mod distinct față de dispozițiile art. 109 din aceeași lege, care se referă la pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special, acordate anterior, respectiv cele „recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare (…)“.  … 15.Prin urmare, în conținutul a două texte de lege diferite, art. 109 și art. 110 din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a prevăzut atât recalcularea pensiilor militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, cât și a celor stabilite în temeiul acestei din urmă legi, astfel că nu se poate reține existența unei omisiuni legislative, de natură să creeze discriminări.  … 16.Ceea ce critică, în realitate, autorul excepției este faptul că Legea nr. 223/2015 nu prevede și posibilitatea recalculării pensiilor acordate înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010, dar care nu se încadrează în ipoteza art. 109 din Legea nr. 223/2015, întrucât nu au fost acordate în temeiul legilor speciale care reglementau acordarea pensiilor de serviciu, ci în temeiul reglementărilor aplicabile sistemului public de pensii, așa cum este Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială. În mod concret, autorul excepției invocă situația sa particulară, respectiv faptul că la data pensionării nu îndeplinea condițiile legale necesare acordării pensiei militare de stat, dar că, potrivit condițiilor stabilite de Legea nr. 223/2015, le îndeplinește.  … 17.Or, față de această critică, Curtea reține că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 18.Dincolo de aceste considerente, care relevă conformitatea dispozițiilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 cu principiul constituțional al egalității în drepturi, Curtea mai reține și faptul că autorul excepției se găsește într-o situație diferită de persoanele aflate în ipoteza textului legal prin prisma obiectivului acestei reglementări. Astfel, Curtea constată că, prin măsura instituită în art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, legiuitorul a urmărit reglementarea unui remediu pentru persoanele care la momentul pensionării nu au avut posibilitatea de a opta pentru acordarea unei pensii militare de stat, întrucât aceasta nu era prevăzută de dispozițiile legale în vigoare. Or, autorul excepției nu se află în această ipoteză, întrucât, la data pensionării, dispozițiile Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, publicat în Buletinul Oficial nr. 83 din 6 august 1977, reglementau acordarea acestui drept, dar autorul excepției nu îndeplinea condițiile necesare obținerii acestuia.  … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ioan Pătrașcu în Dosarul nr. 18.705/3/2017 (număr în format vechi 1.119/2018) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește