DECIZIA nr. 403 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 179/64/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 903D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere faptul că încadrarea în cazurile de contestație în anulare în ipoteza greșelilor materiale sau a omisiunii de cercetare a vreunuia dintre motivele de modificare sau casare reprezintă elemente care țin de aprecierea instanțelor de judecată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 179/64/2018, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de Carmen Ionescu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că sintagmele „greșeli materiale“ și „a omis din greșeală“ din cuprinsul art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale, întrucât înțelesul acestor termeni nu acoperă în mod adecvat anumite tipuri de greșeli pe care le pot face instanțele la judecarea recursului, cum ar fi, de exemplu, respingerea cererii de recurs pe baza a cu totul altor motive decât cele care au fost folosite de instanța de fond și fără să existe o rejudecare a cauzei. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că legiuitorul este suveran în a stabili regulile potrivit cărora se poate face accesul la o cale extraordinară de atac. De asemenea, prin excepția invocată, în realitate se critică omisiunea de reglementare a unor motive ale contestației în anulare și nu se invocă motive referitoare la neconstituționalitatea textului existent. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.“ … 11.Curtea reține că prevederile Codului de procedură civilă din 1865 au fost abrogate, iar la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, potrivit cărora „dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât ele continuă să producă efecte juridice în cauza de față. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, precum și ale art. 24 alin. (1) privind garantarea dreptului la apărare. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textul de lege criticat reglementează contestația în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară, ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de recurs. … 14.Curtea constată că, în realitate, autoarea acesteia este nemulțumită de modul de reglementare a soluției legislative din textul criticat, respectiv de omisiunea de reglementare a cazurilor concrete în care acesta se aplică. Referitor la omisiunile legislative, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat constant că excepția de neconstituționalitate ridicată este admisibilă doar în situația în care omisiunea are relevanță constituțională, astfel încât Curtea să poată fi învestită cu soluționarea acesteia (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, sau Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010). În schimb, dacă omisiunea legislativă nu are relevanță constituțională, admiterea excepției de neconstituționalitate ar echivala cu subrogarea Curții Constituționale în sfera de competență a legiuitorului, „încălcându-se astfel art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia instanța de contencios constituțional «se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului»“ (a se vedea Decizia nr. 130 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 11 mai 2015, paragraful 17). Or, Curtea reține că, prin modul de formulare a excepției de neconstituționalitate, se tinde către adăugarea de cazuri în care hotărârile instanțelor de judecată pot fi atacate cu recurs, ceea ce nu reprezintă o omisiune legislativă care să genereze încălcarea unui drept fundamental astfel încât aceasta să aibă relevanță constituțională. … 15.Totodată, Curtea Constituțională nu se poate pronunța nici asupra unor prevederi de lege ferenda, neavând competența de a modifica dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și nici „competența de a crea noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 367 din 14 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 8 iulie 2015, paragraful 14, sau Decizia nr. 162 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 26 mai 2016, paragraful 27).  … 16.În consecință, Curtea constată că, având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 179/64/2018 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește