DECIZIA nr. 402 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de Ion Șoricică în Dosarul nr. 44.737/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.543D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat Aurelian Gabriel Uluitu. Lipsește partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care pune concluzii de admitere a acesteia. În acest sens, arată că din anul 2011 pensiile militare au intrat în sfera de aplicare a principiului contributivității, aplicându-li-se aceleași reguli de actualizare ca celorlalți pensionari din sistemul public de pensii. Cu toate acestea, textul de lege criticat prevede reguli diferite de actualizare a pensiilor pentru militari, astfel că majorările punctului de pensie nu vor determina creșterea cuantumului pensiilor acestora, ceea ce reprezintă o discriminare contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii se află în situații diferite, astfel că tratamentul juridic diferit nu reprezintă o încălcare a prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 16 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 44.737/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum a fost modificat prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Ion Șoricică cu prilejul soluționării unei cauze referitoare la recalcularea pensiei. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 contravin prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție. În acest sens, arată că, începând cu luna ianuarie 2011, în aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, pensia de care a beneficiat a fost calculată prin raportare la valoarea punctului de pensie. S-a consacrat astfel, inclusiv pentru pensionarii militari și pentru cei proveniți din sistemul de ordine publică, principiul contributivității în modul de stabilire în concret a valorii pensiei. Ca urmare a aplicării Legii nr. 223/2015, s-au creat dezechilibre majore în ceea ce privește stabilirea valorii pensiilor, cu luarea în considerare a veniturilor obținute anterior pensionării. În concret, persoanele care au dobândit statutul de pensionar anterior anului 2010 au fost (și rămân) defavorizate în raport cu cele care s-au pensionat sub imperiul acestui act normativ. Cu cât persoana s-a pensionat la un moment anterior mai îndepărtat de cel al intrării în vigoare a legii, cu atât pensia sa este mai mică față de valorile stabilite pentru pensionarii care au dobândit acest statut în intervalul 2015-2017. Ca reacție la fenomenul îngrijorător al existenței unor pensii foarte mari (de peste 10.000 lei), legiuitorul a intervenit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Scopul urmărit a fost acela de a fi „înghețate“ pensiile de valoare mare, însă au fost afectați și pensionarii cu pensii mici. În expunerea de motive din cuprinsul acestui act normativ se arată că temeiul adoptării lui a vizat evitarea unei situații în care să se manifeste „adâncirea discrepanțelor existente între diferite categorii de pensionari, determinate de cuantumul pensiilor de serviciu care este vădit mai mare față de pensia medie din sistemul public de pensii, sistem care are la bază, printre altele, principiul contributivității, al solidarității și egalității de tratament între asigurații sistemului“, dar legiuitorul nu a avut în vedere că soluțiile prevăzute în ordonanță conduc la diferențieri majore, veritabile discriminări, între membrii aceleiași categorii de pensionari, respectiv cei care rămân cu pensii foarte mari și ceilalți. … 7.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, autorul excepției arată că prin textul de lege criticat a fost eludat principiul contributivității. Această împrejurare a condus la manifestarea unei situații discriminatorii între pensionari. Practic, prin modificarea operată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 o categorie semnificativă de pensionari a fost lipsită de o modalitate de actualizare eficientă a cuantumului pensiei, în relație cu veniturile profesionale (salariul gradului profesional/salariul de funcție, în cazul polițiștilor). Prin modificările operate se neagă exercițiul beneficiului măririi periodice a punctului de pensie, manifestat în contextul aplicării principiului contributivității, în domeniul căruia a fost plasat ca urmare a aplicării Legii nr. 119/2010. Spre exemplu, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative, punctul de pensie urmează a fi majorat cu 10% începând cu data de 1 iulie 2018, cuantumul său fiind astfel de 1.100 lei. Or, pensionarii aflați în categoria din care face parte și autorul excepției sunt privați de această majorare, fără a exista vreo justificare principială și normativă corectă în acest sens. … 8.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că aspectele invocate de autorul excepției de neconstituționalitate vizează însuși fondul cererii, astfel că o precizare a punctului său de vedere ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 pct. 1 din Codul de procedură civilă. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Așa cum reiese din dispozitivul încheierii prin care Curtea Constituțională a fost sesizată, autorul excepției are în vedere art. 59 din Legea nr. 223/2015 în forma modificată prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Curtea constată că, ulterior sesizării, art. 59 din Legea nr. 223/2015 a fost modificat prin art. 84 pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.116 din 29 decembrie 2018. Având în vedere că art. 59 din Legea nr. 223/2015 s-a aplicat în cauza în care s-a invocat excepția de neconstituționalitate în redactarea criticată de autorul excepției, precum și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015, așa cum a fost sesizată. Aceste dispoziții de lege au următoarea redactare: „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.“ … 13.Autorul excepției apreciază că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) care consacră obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 prevăd o măsură cu caracter general, aplicabilă tuturor pensiilor militare de stat aflate în plată, privitoare la actualizarea acestora, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației. Aceasta reprezintă o măsură de protecție împotriva efectelor negative pe care le are asupra puterii de cumpărare a monedei naționale eventuala creștere a ratei inflației. Cu toate acestea, legea prevede, tot ca o măsură de protecție, că, dacă prin aplicarea valorii ratei medii anuale a inflației rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se va păstra cuantumul pensiei aflat în plată. … 15.Criticile autorului excepției vizează două aspecte. Primul aspect se referă la opțiunea legiuitorului de a actualiza pensia militară de stat în raport cu rata medie anuală a inflației. Al doilea aspect privește existența unei pretinse discriminări care se creează între persoane pensionate în temeiul unor reglementări diferite, precum și existența unei discriminări între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii sistemului public de pensii. … 16.Cât privește primul aspect de neconstituționalitate invocat, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, și, mai recent, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 29, în sensul că art. 47 alin. (2) din Constituție, deși consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, s-a statuat că „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. … 17.Referitor la cel de-al doilea aspect de neconstituționalitate invocat, Curtea constată că autorul excepției pune în discuție situația unor categorii de persoane pensionate în perioade diferite, cu aplicarea unor acte normative distincte și între care se creează situații inechitabile ca urmare a aplicării unei formule de actualizare a pensiei nediferențiate. Or, așa cum Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia i se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 18.În ceea ce privește existența unei diferențe de tratament juridic între beneficiarii pensiilor militare de stat și pensionarii din sistemul public de pensii, Curtea constată că cele două categorii de persoane se află în situații obiectiv diferite, fapt relevat, de altfel, și prin reglementarea separată, în acte normative distincte, a dreptului la pensie acordat militarilor și a pensiilor din sistemul public. Astfel, Curtea reține că, deși după intrarea în vigoare a Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, pensiile militarilor au devenit pensii în sistemul public și au constituit ulterior obiectul de reglementare al Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, legiuitorul, adoptând Legea nr. 223/2015, a înțeles să reinstituie un regim juridic diferit pentru militari și să acorde beneficiul pensiei de serviciu și nu dreptul la pensie calculată în raport cu principiul contributivității. Prin urmare, existența unui mod diferit de calcul al pensiei, inclusiv sub aspectul actualizării cuantumului acesteia, nu este contrară principiul egalității în drepturi, care impune instituirea aceluiași tratament juridic pentru persoane aflate în situații identice sau egale, dar permite și în anumite situații chiar impune un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în situații diferite. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ion Șoricică în Dosarul nr. 44.737/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 59 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește