DECIZIA nr. 401 din 13 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.->1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă și care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 783D/2016. ... 2.->La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. ... 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, față de considerentele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014. ... 
CURTEA,->>având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 26 aprilie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 989/221/2016, Judecătoria Deva – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Adrian Almășan într-o cauză având ca obiect contestație la executare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că obligativitatea plății taxelor de timbru s-a relevat a fi un impediment insurmontabil al dreptului de acces la justiție. Ca atare, legiuitorul ar trebui să fie preocupat ca exigențele astfel institute, cum ar fi termenele sau plata unor taxe pentru valorificarea unor drepturi subiective, să fie îndeajuns de rezonabile, încât să nu antreneze o restrângere excesivă a exercițiului dreptului de acces la instanță, de natură să pună sub semnul întrebării însăși existența acestui drept. … 6.Autorul excepției apreciază că îngrădirea este cu atât mai evidentă cu cât efectele neplății taxei judiciare de timbru nu sunt subsecvente unui act de judecată exercitat de instanță în limitele competenței sale jurisdicționale, ci, judecătorul de serviciu, care, constatând că obligația de plată a taxei de timbru nu a fost îndeplinită, refuză înregistrarea cererii, împiedicând accesul liber la justiție. De asemenea, majorarea de peste 25 de ori a cuantumului taxelor de timbru, precum și convertirea neplății acestora într-un fine de neprimire a cererii sunt excesive și îngrădesc nepermis accesul liber la justiție al cetățeanului. … 7.În continuare, autorul excepției consideră că textul de lege criticat nu asigură efectivitatea dreptului de informare a justițiabilului și nici efectivitatea dreptului de apărare, acesta neavând posibilitatea de a constata folosirea abuzivă a modului de stabilire a taxei de timbru, în condiții de contradictorialitate și oralitate, și nu reglementează criterii clare în determinarea taxei de timbru, instanța având dreptul să stabilească valoarea acesteia fără nicio predictibilitate. … 8.De asemenea, autorul excepției critică și modalitatea de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, arătând că dispozițiile sale sunt contrare art. 115 alin. (4) din Constituție, deoarece modificarea unor legi organice se face numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, aprobarea respectivului act normativ trebuind să se facă cu respectarea art. 115 alin. (5) din Constituție. În acest sens susține că, în preambulul acestui act normativ, caracterul de urgență este determinat de oportunitatea, rațiunea și utilitatea reglementării, fără a se evidenția însă existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, iar nerespectarea exigențelor cuprinse în dispozițiile constituționale menționate atrage și înfrângerea art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală. … 9.În final, autorul excepției apreciază că adoptarea ordonanței de urgență s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor art. 115 alin. (6) din Constituție, taxele de timbru aflându-se în strânsă legătură cu dreptul de acces la justiție, mai cu seamă atunci când operează o majorare a taxelor judiciare de timbru în raport cu reglementarea anterioară. … 10.Judecătoria Deva – Secția civilă își exprimă opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate, întrucât Curtea Constituțională are o bogată jurisprudență, în acord cu cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care a statuat că accesul liber la justiție nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată. Astfel, arată că, în jurisprudența sa în materie, Curtea a statuat că „accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii.“ … 13.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curții Constituționale în care au fost pronunțate deciziile nr. 515 și 533 din 9 octombrie 2014, în sensul constituționalității dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost reținut în dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare. Însă, din examinarea notelor scrise depuse de autorul excepției în motivarea criticii, rezultă că, în realitate, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, cele ale art. 10 din acest act normativ, având următorul conținut:(1)În materia executării silite, următoarele cereri se taxează astfel:a)cereri pentru încuviințarea executării silite, pentru fiecare titlu executoriu – 20 lei; … b)cereri de suspendare a executării silite, inclusiv a executării provizorii – 50 lei. … (2)În cazul contestației la executarea silită, taxa se calculează la valoarea bunurilor a căror urmărire se contestă sau la valoarea debitului urmărit, când acest debit este mai mic decât valoarea bunurilor urmărite. Taxa aferentă acestei contestații nu poate depăși suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestată. În cazul în care obiectul executării silite nu este evaluabil în bani, contestația la executare se taxează cu 100 lei.(3)În cazul în care prin contestația la executare silită se invocă, în condițiile art. 712 alin. (2) din Codul de procedură civilă, și motive de fapt sau de drept privitoare la fondul dreptului, taxa de timbru se stabilește potrivit art. 3 alin. (1).(4)Cererile de întoarcere a executării silite se taxează, în toate cazurile, cu 50 lei, dacă valoarea cererii nu depășește 5.000 lei, și cu 300 lei, pentru cererile a căror valoare depășește 5.000 lei.“ … 17.În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 20 alin. (1) și (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție și art. 115 alin. (4), (5) și (6) referitor la delegarea legislativă. De asemenea, se invocă și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici, în esență, similare, Curtea respingând excepțiile de neconstituționalitate. … 19.Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), prin mai multe decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 264 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 6 iulie 2016, Decizia nr. 567 din 15 septembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 29 octombrie 2015, și Decizia nr. 7 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Curtea a reținut că, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul delegat a subliniat că modificarea cadrului legal de desfășurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedură civilă, precum și punerea în aplicare a noilor instituții adoptate prin Codul civil au impus revizuirea urgentă a legislației și în materia taxelor judiciare de timbru, care trebuia să reflecte noua structură și dinamică a procesului civil, noile garanții procedurale acordate părților pentru asigurarea unui proces echitabil, precum și acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii, pregătirea personalului din sistemul judiciar etc. Prin urmare, Curtea a apreciat că aspectele menționate în nota de fundamentare, precum și în preambulul actului normativ criticat vizează un interes public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată și pentru care s-a impus adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituția României. … 20.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 115 alin. (5) din Constituție, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, art. 115 alin. (5) din Legea fundamentală condiționează intrarea în vigoare a ordonanței de urgență de îndeplinirea cumulativă a două cerințe: depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Camera competentă să fie sesizată și publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Dispozițiile constituționale sunt transpuse la nivel legal de art. 12 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit căruia „Ordonanțele de urgență ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiția depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară“. A se vedea, în acest sens, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014 și Decizia nr. 162 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 27 mai 2015. … 21.Astfel, potrivit fișei legislative, Curtea observă că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 a fost adoptată în ședința de Guvern din 26 iunie 2013, iar proiectul de lege privind aprobarea ordonanței de urgență a fost transmis Senatului României, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 28 iunie 2013 și a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013. Prin urmare, au fost întrunite cele două condiții cumulative necesare intrării în vigoare a ordonanței de urgență, astfel încât Curtea nu poate reține critica privind încălcarea art. 115 alin. (5) din Constituție. … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate potrivit căreia obligativitatea plății taxelor de timbru s-a relevat a fi un impediment insurmontabil al dreptului de acces la justiție, în jurisprudența sa în materia taxelor judiciare de timbru, Curtea a reținut că accesul liber la justiție nu înseamnă gratuitate. Nicio dispoziție constituțională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiție, fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităților judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiție. Regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau cererii, în caz de neplată a acestora. De altfel, contribuția justițiabilului poate fi recuperată la cererea acestuia, în temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, de la partea care pierde procesul. Așadar, regula este cea a timbrării acțiunilor în justiție, excepțiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Totodată, potrivit dispozițiilor art. 90 din Codul de procedură civilă, cel care nu este în stare să facă față cheltuielilor pe care le presupune declanșarea și susținerea unui proces civil, fără a primejdui propria sa întreținere sau a familiei sale, poate beneficia de asistență judiciară, în condițiile legii speciale privind ajutorul public judiciar. De asemenea, Curtea a constatat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului, iar stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă opțiunea legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală. A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014 și Decizia nr. 81 din 28 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 313 din 2 mai 2017. … 23.Față de cele menționate anterior, și critica raportată la prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție este neîntemeiată. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Adrian Almășan în Dosarul nr. 989/221/2016 al Judecătoriei Deva - Secția civilă și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, în ansamblul său, și, în special, cele ale art. 10 din aceeași ordonanță de urgență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Deva – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește