DECIZIA nr. 401 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Societatea Sietrom Energia – S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 2.795/208/2015*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 732D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că părțile Consiliul Local al Municipiului Caransebeș și Municipiul Caransebeș, prin primar, au depus concluzii scrise în sensul respingerii, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, având în vedere jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 234 din 15 martie 2012. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.795/208/2015*/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Excepția a fost ridicată de Societatea Sietrom Energia – S.R.L. din Timișoara într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri în rezoluțiunea unui contract, aflată în calea de atac a recursului. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține că textul criticat este neconstituțional numai în măsura în care permite instanțelor de judecată să aplice în procesele în curs o prevedere a cărei neconstituționalitate a fost constatată de către Curtea Constituțională; rațiunea acestei norme este aceea că dispozițiile deja constatate ca fiind neconstituționale nu mai produc efecte pe viitor. Totodată, se apreciază că se creează o discriminare nejustificată pe criterii obiective și raționale între părțile care au invocat excepția de neconstituționalitate admisă de instanța de contencios constituțional și părțile din dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, în diferite faze de judecată, cărora li se pot aplica prevederile constatate ca fiind neconstituționale în funcție de data constatării neconstituționalității, aceste din urmă părți nemaiavând posibilitatea de a invoca aceeași excepție de neconstituționalitate. Discriminarea este aleatorie, determinată de gradul de încărcare și ritmul de lucru al diferitelor instanțe de pe teritoriul țării, fără nicio legătură cu situația recurenților din aceste dosare, care este, esențialmente, identică. Totodată, norma criticată încalcă egalitatea juridică în accesul la calea de atac a recursului, parte componentă a dreptului la un proces echitabil. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens se arată că, o dată ce a fost admisă excepția de constituționalitate a unui text de lege, Curtea Constituțională nu mai poate reanaliza aceeași excepție, devenind incidente dispozițiile art. 147 alin. (1) și (2) din Constituție. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, înscrisurile depuse, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, care au următorul cuprins: „(3) Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“. … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, precum și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. De asemenea, se invocă și nerespectarea prevederilor art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea acesteia este nemulțumită de aplicarea în timp a dispozițiilor legale referitoare la exercitarea căii de atac a recursului, în funcție de un anumit prag valoric al cererii deduse judecății, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, prin care s-a constatat că sintagma „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituțională. … 14.Astfel, Curtea reține că, în cauză, anterior pronunțării deciziei antereferite, autoarea excepției de neconstituționalitate a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu o cerere de recurs împotriva deciziei pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – Secția a II-a civilă, iar, în cadrul acestui litigiu, dar ulterior publicării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost invocată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, precum și a celor ale art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Instanța judecătorească a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 și a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. … 15.În jurisprudența sa referitoare la efectele unei decizii prin care se constată neconstituționalitatea unei dispoziții legale, Curtea Constituțională a stabilit că o decizie de admitere a unei excepții de neconstituționalitate se va aplica în privința raporturilor juridice ce urmează a se naște după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I – facta futura; de asemenea, decizia va fi aplicabilă în cauzele aflate pe rolul instanțelor judecătorești la momentul publicării acesteia – cauze pendinte, în care respectivele dispoziții sunt aplicabile, indiferent de invocarea excepției până la publicarea deciziei de admitere, precum și, în mod excepțional, acelor situații care au devenit facta praeterita – respectiv cauzelor în care a fost invocată excepția, indiferent dacă până la publicarea acesteia au fost soluționate în mod definitiv, cauze în care este incident motivul de revizuire prevăzut în art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă (a se vedea Decizia nr. 660 din 4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 2 august 2007, Decizia nr. 404 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 28 din 10 ianuarie 2017, paragrafele 27-29, Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, paragraful 49). … 16.Așadar, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, o decizie de admitere a unei excepții de neconstituționalitate nu se aplică în cauzele soluționate definitiv la momentul publicării deciziei Curții și în care nu a fost invocată și dispusă sesizarea Curții Constituționale cu o excepție având ca obiect dispoziția legală constatată ca fiind neconstituțională. … 17.În ceea ce privește situația din prezenta cauză, Curtea reține că, la momentul pronunțării hotărârii judecătorești de către instanța de apel (9 ianuarie 2017), moment anterior publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017 (20 iulie 2017), autoarea excepției de neconstituționalitate nu avea deschisă calea de atac a recursului în configurația stabilită ca urmare a constatării neconstituționalității pragului valoric al cererilor evaluabile în bani, reglementat în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, deoarece, în sensul jurisprudenței Curții Constituționale, existența sau inexistența căii de atac trebuie raportată la momentul pronunțării hotărârii judecătorești. Or, astfel cum s-a stabilit în jurisprudența sa (a se vedea Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, precitată, paragrafele 88-90), acest aspect, coroborat cu faptul că nu s-a invocat excepția de neconstituționalitate a prevederii legale constatate ulterior ca neconstituționale, conduce la concluzia că această cauză reprezintă facta praeterita, față de care decizia de admitere (Decizia nr. 369 din 30 mai 2017) nu este aplicabilă. De altfel, Curtea a statuat că, indiferent de data începerii procesului, hotărârile sunt supuse căilor de atac existente la momentul pronunțării lor (a se vedea Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018, paragraful 64). Or, dacă hotărârea judecătorească nu era supusă recursului la momentul pronunțării și în cauză nici nu a fost invocată excepția de neconstituționalitate care privea acest aspect, nu mai poate fi solicitată aplicarea deciziei de admitere a respectivei prevederi legale, fiind vorba de un raport juridic epuizat. Cu alte cuvinte, fiind depășit momentul pronunțării hotărârii judecătorești, aceasta reprezintă facta praeterita în raport cu decizia de admitere pronunțată de Curtea Constituțională, astfel încât această decizie nu poate fi aplicată retroactiv. Prin urmare, părțile din astfel de cauze se află într-o situație juridică diferită de cea a părților care au invocat excepția de neconstituționalitate ulterior admisă prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, în procese începute înainte de data publicării deciziei (20 iulie 2017), astfel încât, din această perspectivă, nu poate fi reținută încălcarea principiului constituțional al egalității în drepturi sau a dreptului la un proces echitabil și la judecarea cauzelor într-un termen rezonabil. … 18.În continuare, Curtea reține că reglementarea prevăzută de art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1997 este o aplicare în plan legislativ a dispozițiilor constituționale referitoare la efectele deciziilor Curții Constituționale. Astfel, potrivit art. 147 alin. (1) din Constituție, prevederile din actele normative constatate ca fiind neconstituționale încetează să mai producă efecte juridice de la momentul publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar, conform art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală, deciziile sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte pentru toate autoritățile publice și toate subiectele de drept. În aceste condiții, având în vedere și că respectarea jurisprudenței Curții Constituționale constituie una dintre valorile care caracterizează statul de drept, Curtea observă că invocarea repetitivă a excepției de neconstituționalitate a unor norme constatate deja ca fiind neconstituționale și, implicit, înlăturate de la aplicare înfrânge caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței de control constituțional. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Sietrom Energia – S.R.L. din Timișoara în Dosarul nr. 2.795/208/2015*/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Titirișcă

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește