DECIZIA nr. 400 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția a fost ridicată de Claudiu Marian Mititelu în Dosarul nr. 3.992/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.227D/2018.  … 2.La apel se prezintă autorul excepției, asistat de domnul avocat Igor Onuța, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție și celor statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitor la modificările ce intervin pe parcursul procesului legislativ cu privire la dispoziții legale prin care s-au acordat anumite drepturi specifice, cum sunt pensiile sau indemnizațiile, diminuând aceste drepturi. Arată că a contestat dispozițiile art. I pct. 1 și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 prin care legiuitorul delegat a limitat indemnizația pentru creșterea copilului la un cuantum fix, stabilit prin această ordonanță. Învederează Curții că existau doar 1.100 de persoane care beneficiau de o indemnizație care depășea cuantumul stabilit prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 și că în nota de fundamentare a actului normativ criticat s-a apreciat că reducerea drepturilor acestora ar ajuta pentru plata indemnizațiilor de asigurări sociale cuvenite pentru 2.000.000 de persoane. Consideră că, în realitate, legiuitorul a intenționat reducerea drepturilor dobândite deja de unii beneficiari ai indemnizației de creștere a copilului. Precizează că dreptul dobândit de autorul excepției a fost stabilit printr-o hotărâre judecătorească. Arată că prin Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007, Curtea Constituțională a statuat că, în cazul pensiilor, dacă în urma recalculării rezultă un cuantum mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită. De asemenea amintește Decizia nr. 55 din 22 martie 2000, prin care Curtea Constituțională a reținut încălcarea prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, și Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, în care s-a reținut că persoanele care au dobândit anterior dreptul nu se supun noilor reglementări de limitare a cuantumului indemnizației. Mai arată că, în ceea ce privește autorul excepției, a fost redus cuantumul indemnizației cu 70%. În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate.  … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, în care s-a recunoscut constituționalitatea măsurii de plafonare a cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului, cuantumul acordat anterior fiind păstrat doar în cazul indemnizației pentru creșterea copilului cu handicap. În acest fel au fost stabilite limitele revizuirii. Fiind vorba de prestații succesive, se supun legilor în vigoare la momentul acordării fiecăreia dintre acestea.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.992/3/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor. Excepția a fost ridicată de Claudiu Marian Mititelu în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ și fiscal în care a solicitat desființarea Deciziei nr. 2.477 din 22 noiembrie 2017, emisă de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, prin care i-a fost redus cuantumul indemnizației de creștere a copilului ca urmare a aplicării dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile actului normativ criticat sunt contrare art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât aduc atingere unor drepturi legal câștigate anterior. În acest sens invocă jurisprudența Curții Constituționale referitoare la teoria drepturilor câștigate și neretroactivitatea legii civile, de exemplu, Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007 și Decizia nr. 55 din 22 martie 2000. Precizează că dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului i-a fost acordat prin decizie care a fost emisă de către Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială a Municipiului București, ca urmare a formulării unei cereri de chemare în judecată. Un astfel de act administrativ se bucură de o stabilitate ridicată, ca urmare a faptului că nu poate fi revocat de organul emitent fie pentru că este calificat drept definitiv în sistemul căilor de atac administrative, fie pentru că, de principiu, îmbracă forma unui act administrativ individual a cărui revocare nu mai poate fi dispusă, întrucât a intrat în circuitul civil și a produs efectele juridice pentru care a fost emis – situație descrisă de ipoteza art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004.  … 7.Autorul excepției arată că, posterior comunicării lor, actele administrative individuale nu mai pot fi retrase pe calea unui act contrar al autorității emitente sau ierarhic superioare, întrucât legiuitorul a apreciat că stabilitatea raporturilor juridice – în conținutul cărora pot intra și drepturi protejate de legea civilă, în cel mai larg sens al acestei noțiuni – este o valoare de o mai mare importanță decât a recunoaște autorităților publice că, oricând și în orice condiții, să procedeze la revocarea propriilor acte administrative individuale, uneori în baza unor considerente în mod discreționar invocate și care țin mai degrabă de inoportunitatea actului anterior emis decât de nelegalitatea lui. În toate cazurile, dacă astfel de acte nu sunt atacate în justiție într-un anumit termen, ce curge de la data comunicării lor către persoanele interesate (sau, în mod excepțional, de la data la care terții cărora actul nu li se comunică au aflat, în orice mod, despre existența actului), ele își consolidează stabilitatea dobândită imediat după epuizarea căilor administrative de atac la care, potrivit legii, puteau fi supuse, nemaiputând fi desființate nici pe calea unei acțiuni judiciare. … 8.De asemenea, autorul excepției invocă și cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, în care, deși se recunoaște constituționalitatea măsurii plafonării indemnizației lunare de creștere a copilului printr-o reglementare nouă, se stabilesc limitele revizuirii acestui drept. Astfel, s-a precizat că persoanele care anterior au dobândit dreptul la concediu și indemnizație pentru creșterea copilului de până la 2, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, nu se supun noii reglementări. De asemenea s-a statuat că principiul protecției așteptărilor legitime impune limitarea posibilităților de modificare a normelor juridice, stabilitatea regulilor instituite prin acestea, ceea ce presupune obligații deopotrivă opozabile atât legiuitorului primar, cât și celui delegat. Totodată s-a stabilit că nu sunt afectate drepturi câștigate în trecut, de vreme ce noile reglementări se aplică numai acelor drepturi ce se vor naște după intrarea lor în vigoare. … 9.În continuare, autorul excepției susține că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 încalcă prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă un „bun“ în sensul textului convențional mai sus arătat, iar restrângerea acestui drept s-a realizat fără a exista un scop legitim și un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul avut în vedere pentru utilizarea lor.  … 10.De asemenea consideră că este încălcat și art. 14 din aceeași convenție internațională, întrucât, așa cum reiese din nota de fundamentare a actului normativ criticat, se reduc drepturile unor categorii de persoane în beneficiul altora, situație caracterizată ca vizând un interes public, fără a se stabili însă în beneficiul celor dezavantajați despăgubiri de orice natură.  … 11.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. … 12.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017, aprobată prin Legea nr. 261/2017 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 20 decembrie 2017. Examinând motivarea excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia vizează, în realitate, doar dispozițiile art. I pct. 1 și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017, astfel că doar acestea urmează să fie supuse controlului de constituționalitate. Textele de lege criticate au următorul conținut: – Art. I pct. 1:Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 2, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:(2)Indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată și nici mai mare de 8.500 lei. …  … – Art. II– Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările și completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. …  …  … 16.Autorul excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituție referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 din Primul Protocol la convenția mai sus amintită, referitor la proprietate.  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia critică măsura legislativă care are drept efect limitarea, începând cu luna septembrie 2017, a cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, la suma de 8.500 lei, care este inferioară cuantumului indemnizației acordat anterior, în temeiul art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017. Astfel, reglementarea anterioară a art. 2 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010, așa cum fusese modificat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 66/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016, a prevăzut că „indemnizația lunară prevăzută la alin. (1) se stabilește în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei nașterii copilului și nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe țară garantat în plată.“ … 18.Referindu-se la indemnizația pentru creșterea copilului, Curtea, prin Decizia nr. 788 din 27 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 22 noiembrie 2012, a reținut că aceasta este o prestație de asistență socială cu caracter universal, bazată pe principiul solidarității sociale, menită să asigure tuturor familiilor condiții egale de creștere a copiilor. Această prestație este, între altele, o expresie a statului social, respectiv a obligației statului de a interveni prin măsuri adecvate pentru susținerea cetățenilor care, din motive obiective, se află în situații defavorabile, de natură să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent. De asemenea, acordarea indemnizației pentru creșterea copilului poate fi privită și ca o măsură de protecție a copiilor, așa cum dispune art. 49 alin. (1) din Constituție. Cu toate acestea, acordarea dreptului în discuție reprezintă pentru legiuitor o obligație de mijloace, ce depinde în mare măsură de contextul social și economic în care este reglementată și de resursele financiare pe care statul le poate aloca în această direcție. Astfel, neavând o nominalizare expresă în Constituție, dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului reprezintă o opțiune a legiuitorului, acesta fiind liber ca, în funcție de resursele financiare disponibile, să stabilească acordarea acestui drept, conținutul și limitele acestuia, precum și condițiile în care poate fi acordat și să le modifice, atunci când realitățile economice și sociale o impun. Totodată, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iulie 2011, Curtea a reținut că, în măsura în care anumite drepturi nu sunt nominalizate expres de Constituție, legiuitorul este liber să aleagă, în funcție de politica statului, de resursele financiare, de prioritatea obiectivelor urmărite și de necesitatea îndeplinirii și a altor obligații ale statului consacrate deopotrivă la nivel constituțional, care sunt măsurile prin care va asigura cetățenilor un nivel de trai decent și să stabilească condițiile și limitele acordării lor. De asemenea va putea dispune modificarea sau chiar încetarea acordării măsurilor de protecție socială luate, fără a fi necesar să se supună condițiilor art. 53 din Constituție, întrucât acest text constituțional privește numai drepturile consacrate de Legea fundamentală, iar nu și cele stabilite prin legi. … 19.Pentru aceleași considerente, Curtea, prin Decizia nr. 765 din 15 iunie 2011, a apreciat că libertatea de care dispune legiuitorul în sensul modificării condițiilor de acordare a unor drepturi pentru viitor în conformitate cu politica adoptată de stat nu poate fi privită ca o încălcare a principiului protecției așteptărilor legitime. … 20.Prin Decizia nr. 417 din 3 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 520 din 26 iulie 2012, Curtea, analizând o excepție de neconstituționalitate în care se critica faptul că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 modificau cuantumul indemnizației pentru creșterea copilului acordat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, a reținut că, deși poate fi încadrat, potrivit interpretării pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dat-o la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în noțiunea de „bun“, indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă totuși, din această perspectivă, un drept câștigat numai cu privire la prestațiile realizate până la data intrării în vigoare a noii legi, iar suprimarea acestuia pentru viitor nu are semnificația exproprierii. Mai mult, Curtea a observat că dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, așa cum au fost interpretate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, nu garantează obținerea drepturilor de asigurări sociale într-un anumit cuantum nici măcar în situația când aceste drepturi sunt obținute în temeiul plății unei contribuții anterioare la fondurile de asigurări sociale (Hotărârea din 30 martie 2005 – paragraful 39, pronunțată în Cauza Kjartan Ásmundsson împotriva Islandei). Cu atât mai puțin a apreciat instanța de contencios constituțional că o astfel de garanție s-ar putea regăsi cu privire la un drept a cărui acordare este lăsată la libera apreciere a legiuitorului. … 21.Prin aceeași decizie, Curtea a apreciat că prevederile de lege criticate se conformează prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucât afectează indemnizația pentru creșterea copiilor doar pe viitor și numai în ceea ce privește cuantumul acesteia și nu se răsfrânge asupra prestațiilor deja obținute anterior intrării lor în vigoare, care constituie facta praeterita. … 22.Curtea apreciază că, mutatis mutandis, cele reținute în deciziile mai sus amintite ale Curții Constituționale răspund criticilor de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză în raport cu prevederile art. 15 alin. (2) din Constituție și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 23.Cât privește critica raportată la prevederile art. 14 din convenția europeană mai sus menționată, Curtea constată că argumentele autorului excepției se referă la compararea unor categorii de persoane aflate în situații diferite, considerând inechitabilă restrângerea dreptului său pentru a se crea sursele necesare plății altor drepturi de asistență socială. Or, Curtea amintește că dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului este „o expresie a statului social, respectiv a obligației statului de a interveni prin măsuri adecvate pentru susținerea cetățenilor care, din motive obiective, se află în situații defavorabile, de natură să afecteze dreptul acestora la un nivel de trai decent“, dar că în această categorie de drepturi intră și alte măsuri de asistență socială așa cum sunt alocația de stat pentru copii, ajutoarele și alocațiile acordate categoriilor defavorizate și drepturile persoanelor cu dizabilități, la care se face trimitere în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2017. Legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze, în funcție de resursele financiare disponibile, condițiile și cuantumul acordării acestor drepturi, astfel încât să realizeze o acoperire cât mai adecvată și echitabilă a diverselor nevoi pe care le invocă diferitele categorii sociale aflate în situații speciale, care justifică acordarea asistenței sociale. Curtea apreciază că a proceda la o examinare în sensul cerut de autorul excepției de neconstituționalitate ar însemna, în realitate, o analiză asupra oportunității distribuirii unor resurse bugetare, aspect ce excedează însă competenței de control constituțional.  … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudiu Marian Mititelu în Dosarul nr. 3.992/3/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. I pct. 1 și ale art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește