DECIZIA nr. 40 din 30 ianuarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 23 și ale art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Holland Farming Agro – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.565/98/2014/a9 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.000D/2016. … 

2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Monica Livescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.001D/2016, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a art. 5 alin. (1) pct. 23 și a art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Holland Farming Agro – S.R.L. din București în Dosarul nr. 2.565/98/2014/a11 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Monica Livescu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării dosarelor.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public și reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor.  … 7.Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.001D/2016 la Dosarul nr. 2.000D/2016, care este primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul apărătorului ales prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și arată că lipsa dosarului de fond și contextul în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate pot face dificilă urmărirea finalității invocării excepției, din perspectiva necesității de interpretare. Este adevărat că instanța de contencios constituțional face o interpretare în abstract prin raportare strict la prevederile constituționale, însă situația în care este necesară interpretarea normelor criticate este circumscrisă felului în care, în mod arbitrar și cu rea-credință, se întocmește un plan de reorganizare. Pe fond, soluția în cauză a fost pozitivă, însă problema de drept rămâne de actualitate. În continuare, prezintă aspecte legate de aplicarea normelor legale criticate în practică. … 9.Totodată, arată că textele criticate necesită o interpretare constituțională raportat la art. 135 din Constituție, respectiv care sunt criteriile în funcție de care sunt aleși creditorii indispensabili, astfel că sintagma „aceleași condiții financiare“ trebuie lămurită, pentru a nu fi lăsată la aprecierea administratorului judiciar, iar, în continuare, susține excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată prin notele scrise. … 10.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că sunt două texte legale criticate, iar, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 85/2014, solicită respingerea ca inadmisibilă, deoarece aceasta este nemotivată, întrucât nu se arată care sunt acele condiții de concurență la nivel constituțional și care dintre acestea și sub ce aspect sunt încălcate, făcându-se doar trimitere la art. 135 din Constituție. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:11.Prin încheierile din 27 septembrie 2016, pronunțate în dosarele nr. 2.565/98/2014/a9 și nr. 2.565/98/2014/a11, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) pct. 23 și ale art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Holland Farming Agro – S.R.L. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, pe de o parte, că prevederile art. 5 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 85/2014 sunt contrare art. 57 și art. 135 din Constituție și solicită instanței de contencios constituțional să constate neconstituționalitatea acestora în măsura în care se interpretează și se aplică astfel încât ar permite constituirea arbitrară a listei creditorilor indispensabili, fără respectarea condițiilor de concurență consacrate la nivel constituțional, rezultată din sintagma „în aceleași condiții financiare“.  … 13.Pe de altă parte, consideră că dispozițiile art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 sunt contrare art. 21 și art. 135 din Constituție, precum și celor ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prin prisma art. 20 din Constituție, în măsura în care sunt interpretate în sensul că se exceptează de la controlul de legalitate al instanței de judecată chiar obiectul hotărârii, respectiv planul de reorganizare propus. Această limitare a accesului la justiție ar nega însăși rațiunea prevederilor art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, care permit, fără distincție, atacarea în justiție a hotărârii adunării generale de aprobare a planului de reorganizare. Or, dacă obiectul hotărârii îl constituie chiar planul de reorganizare, este absurd ca aplicarea textului de lege să fie limitată exclusiv la alte motive de nelegalitate a hotărârii, de ordin formal, și ar fi exceptat de la contestare, pe cale judiciară, planul de reorganizare propus și aprobat prin această hotărâre. Se aduce astfel atingere și dreptului de proprietate asupra creanței creditorului chirografar exclus de la planul de reorganizare, precum și scopului legii insolvenței prevăzut la art. 1 coroborat cu art. 133 alin. (1) din Legea nr. 85/2014.  … 14.În final, apreciază că este necesar ca judecătorul-sindic să poată controla dacă au fost respectate măsurile concordante cu ordinea publică, sub toate aspectele pe care le implică aprobarea unui plan de reorganizare, cu privire la nelegalitatea acestui plan, inclusiv sub aspectul drepturilor aparținând altor persoane – cum ar fi cele ale creditorilor neincluși în planul întocmit în frauda legii, având în vedere obligația generală de protecție a statului consacrată prin art. 1 din Constituție.  … 15.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 16.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 17.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 23 și ale art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: – Art. 5 alin. (1) pct. 23: „(1) În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile au următoarele semnificații: […] 23. creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilități fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilități de același fel, în aceleași condiții financiare;“; … – Art. 48 alin. (7): „(7) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepția celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, și de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar.“  …  … 21.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 cu privire la accesul liber la justiție, art. 44 cu privire la dreptul de proprietate privată, art. 57 referitor la exercitarea drepturilor și a libertăților și art. 135 cu privire la economie. De asemenea, prin prisma art. 20 din Constituție, se menționează art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 1 cu privire la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenție. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 23 – creditori indispensabili – din Legea nr. 85/2014, acestea fac parte din titlul preliminar capitolul II – Principii fundamentale ale procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență. Definiții, secțiunea a 2-a – Definiții, iar, în înțelesul acestei legi, creditori indispensabili sunt creditorii chirografari care furnizează servicii, materii prime, materiale sau utilități fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți de niciun alt furnizor care oferă servicii, materii prime, materiale sau utilități de același fel, în aceleași condiții financiare.  … 23.De asemenea, din evaluarea dinamicii legislative în materie, Curtea observă că vechea reglementare, respectiv Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, se referea la faptul că, în vederea administrării eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separată de creanțe, compusă numai din acele creanțe chirografare care aparțin furnizorilor fără de care activitatea debitorului nu se poate desfășura și care nu pot fi înlocuiți, iar lista acestor creanțe trebuia confirmată de administratorul judiciar. … 24.Astfel, textul criticat în prezenta cauză definește în mod concret noțiunea de creditori indispensabili și aduce un plus de claritate față de cel cuprins în Legea nr. 85/2006, respectiv sintagma „creditori indispensabili“ se circumscrie creditorilor chirografari care dețin creanțe născute din furnizarea unor servicii, utilități, materii prime sau alte materiale care sunt strict necesare pentru funcționarea activității debitorului, furnizori care nu ar putea fi înlocuiți de niciun alt furnizor care oferă aceleași servicii, în aceleași condiții financiare.  … 25.Mai mult, potrivit art. 134 din Legea nr. 85/2014, în vederea votării planului de reorganizare se poate constitui categoria creditorilor indispensabili, astfel cum este aceasta definită la art. 5 pct. 23. Administratorul judiciar confirmă, în tot sau în parte, ori infirmă lista acestor creditori. Lista creditorilor indispensabili este depusă de către debitor împreună cu celelalte documente prevăzute la art. 67 alin. (1) din aceeași lege, listă ce se anexează, menționându-se și creanțele acestora, la raportul întocmit de administratorul judiciar/ lichidatorul judiciar, potrivit art. 97 din aceeași lege. Nedepunerea acestei liste conduce la decăderea debitorului din dreptul de a propune, în vederea votării planului de reorganizare, categoria creditorilor indispensabili. … 26.Rațiunea creării acestei categorii de creditori indispensabili este tocmai caracterul prestației lor, indispensabil pentru continuarea activității debitorului în reorganizare, respectiv faptul că prestarea serviciilor lor nu poate fi întreruptă și înlocuită, fiind în acord cu însăși scopul prevederilor legale în materia insolvenței, mai cu seamă în ceea ce privește acordarea șansei de redresare a activității debitorului, atunci când este posibil. Așadar, legiuitorul are competența de a defini și stabili un regim juridic propriu acestor creditori în procedura insolvenței. … 27.În ceea ce privește condițiile de concurență consacrate la nivel constituțional, potrivit prevederilor art. 135 alin. (1) din Constituție, economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, care se coroborează cu cele ale alin. (2) lit. a) și b), în virtutea cărora statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție și protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, precum și cu cele ale art. 45 din Constituție referitoare la libertatea economică. Astfel, Curtea, în jurisprudența sa, spre exemplu prin Decizia nr. 59 din 17 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 8 februarie 2007, a statuat că art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție instituie obligația statului de a asigura protecția concurenței loiale, obligație ce reprezintă garanția constituțională a libertății concurenței, iar libera concurență este reglementată la nivel de lege, și nu în plan constituțional. De asemenea, prin Decizia nr. 282 din 8 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 530 din 16 iulie 2014, paragraful 16, Curtea a statuat că principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. … 28.Ca atare, Curtea constată că textul art. 5 pct. 23 din Legea nr. 85/2014 se circumscrie tocmai cerințelor constituționale invocate de autoarea excepției în susținerea acesteia, prin prisma scopului legii privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului, cu acordarea, atunci când este posibil, a șansei de redresare a activității acestuia, ceea ce este în acord cu principiul concurenței loiale și principiul economiei de piață, cu respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice, protejarea unor interese generale, precum și asigurarea respectării drepturilor și intereselor legitime ale tuturor. … 29.Cu privire la dispozițiile art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014, Curtea constată că acestea au mai format obiectul controlului de constituționalitate, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 767 din 10 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 6 ianuarie 2016. Cu acel prilej, Curtea a arătat că, prin Decizia nr. 390 din 17 aprilie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 31 mai 2007, s-a constatat că art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006 prevedea dreptul judecătorului-sindic de a desființa hotărârea nelegală a adunării creditorilor la cererea creditorilor care au votat împotriva adoptării hotărârii respective și au cerut consemnarea acestui fapt în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor care au lipsit justificat de la adunare. Hotărârile luate în adunarea creditorilor privesc realizarea intereselor legitime ale acestora, în mod colectiv, în vederea recuperării creanțelor lor. În aceste condiții, acționarii debitorului nu au nicio justificare pentru a cere desființarea hotărârii adunării creditorilor. De altfel, acționarii respectivi nu sunt participanți în nume propriu în procedura insolvenței, participant fiind debitorul persoană juridică, direct ori reprezentat de administratorul sau de lichidatorul judiciar. … 30.Din economia prevederilor art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 reiese că hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de judecătorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luării hotărârii respective și au făcut să se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunării, precum și la cererea creditorilor care au lipsit motivat de la ședința adunării creditorilor sau ale căror voturi nu au fost consemnate în procesul-verbal întocmit. Hotărârea, cu excepția celei prin care a fost desemnat, poate fi atacată, pentru motive de nelegalitate, și de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar. … 31.Astfel, din compararea prevederilor legale criticate cu cele care au fost abrogate, respectiv art. 14 alin. (7) din Legea nr. 85/2006, și asupra cărora Curtea Constituțională a exercitat controlul de constituționalitate, Curtea observă că prin noile prevederi se extinde sfera celor care pot formula cerere de anulare a hotărârii adunării creditorilor, respectiv a fost inclus și administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, precum și faptul că se precizează că hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată, stabilind astfel natura acțiunii prin care se atacă hotărârea adunării creditorilor ca fiind o acțiune în anulare a hotărârii adunării creditorilor. … 32.Totodată, Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că prevederile legii insolvenței stabilesc competențele exclusive în cadrul procedurii insolvenței. Astfel, judecătorul-sindic efectuează controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului și soluționează procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței, administratorul judiciar ori lichidatorul sau, în mod excepțional, debitorul, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea, exercită atribuțiile manageriale, în vreme ce creditorii, prin organele acestora, pot controla, sub aspectul oportunității, deciziile manageriale adoptate de persoanele competente. … 33.Astfel, art. 45 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 stabilește principalele atribuții ale judecătorului-sindic, printre acestea regăsindu-se și confirmarea planului de reorganizare, după votarea lui de către creditori. Totodată, prevederile art. 45 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 prevăd că atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și/sau al lichidatorului judiciar și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar ori lichidatorului judiciar sau, în mod excepțional, debitorului, dacă acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-și administra averea. Deciziile manageriale ale administratorului judiciar, ale lichidatorului judiciar sau ale debitorului care și-a păstrat dreptul de administrare pot fi controlate sub aspectul oportunității numai de către creditori, prin organele acestora. … 34.Delimitarea prin lege a competențelor tuturor celor implicați în procedura prevăzută de legea insolvenței stabilește cadrul procesual în care părțile își pot exercita eficient drepturile procesuale. Extinderea competenței judecătorului-sindic asupra controlului oportunității deciziilor adoptate în activitatea de administrare a debitorului ar constitui o depășire a atribuțiilor instanțelor judecătorești, o intervenție inadmisibilă în activitatea de organizare și funcționare a unei societăți comerciale. Controlul exercitat de instanță trebuie să se limiteze la aspectele de legalitate ale deciziilor manageriale, iar nu să cenzureze opțiunile considerate oportune de către persoanele competente legal în exercitarea atribuțiilor de administrare, respectiv administratorul judiciar sau lichidatorul (a se vedea Decizia nr. 525 din 9 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009). … 35.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului de proprietate privată, Curtea observă că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat, prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. De asemenea, textul constituțional menționat prevede faptul că dreptul de proprietate, precum și creanțele asupra statului sunt garantate.  … 36.În acest context, Curtea reține că, în cazul dedus judecății, litigiul nu poartă asupra unui drept de proprietate și nici asupra unei creanțe asupra statului, fiind vorba de drepturi de creanță invocate de părți și care, în ipoteza aprobării/confirmării planului de reorganizare, nu ar mai putea ajunge să fie satisfăcute, respectiv drept de proprietate asupra unor creanțe ale creditorului chirografar exclus prin planul de reorganizare. Or, câtă vreme Constituția nu garantează satisfacerea efectivă a oricărei creanțe, indiferent de debitor, ci numai a creanțelor asupra statului, Curtea constată că dispozițiile legale criticate nu contravin principiilor constituționale enunțate. De altfel, posibilitatea adoptării unui plan de reorganizare prin care anumite creanțe să nu mai fie satisfăcute este permisă numai în cazurile în care printr-o evaluare a patrimoniului debitorului ajuns în stare de insolvență se poate concluziona că acele creanțe, datorită rangului lor și a ordinii de preferință, oricum nu ar fi satisfăcute nici prin procedura lichidării judiciare (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 116 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 346 din 12 mai 2014). … 37.Așadar, aplicând considerentele de principiu cu privire la limitele dreptului de proprietate la prevederile criticate, Curtea nu poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 44 din Constituție, având în vedere că, astfel cum reiese din ansamblul Legii nr. 85/2006, toate creanțele creditorilor, indiferent de categoria acestora, sunt înscrise în tabelul de creanțe, însă procedura insolvenței nu garantează recuperarea integrală a creanțelor aparținând tuturor creditorilor, scopul insolvenței fiind instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. … 38.De altfel, și jurisprudența Comisiei Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu Decizia din 10 martie 1981, pronunțată în Cauza X împotriva Belgiei, este în sensul că procedurile legale instituite în materia insolvenței, de principiu, nu reprezintă o privare de proprietate asupra bunurilor, ci o măsură de control al folosirii acestora, în concordanță cu interesul general, potrivit art. 1 paragraful 2 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 10 martie 2003, Cauza Luordo împotriva Italiei, paragraful 67). În acest context, Curtea Constituțională reține că, în virtutea prevederilor convenționale, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare reglementării folosirii bunurilor conform interesului general.  … 39.În ceea ce privește celelalte aspecte menționate, Curtea observă că autoarea excepției critică textele de lege prin prisma unor presupuse și ipotetice interpretări ce s-ar aduce textelor criticate. Or, Curtea constată că acestea sunt chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii la spețele deduse judecății, fiind atributul celor care sunt îndrituiți cu asemenea operațiuni la cazuri concrete și care trebuie să acționeze cu respectarea principiului bunei-credințe, neintrând în sfera contenciosului constituțional. … 40.Față de cele expuse mai sus, Curtea reține că prevederile criticate sunt în acord cu prevederile constituționale și convenționale invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 41.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Holland Farming Agro – S.R.L. din București în dosarele nr. 2.565/98/2014/a9 și nr. 2.565/98/2014/a11 ale Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) pct. 23 și ale art. 48 alin. (7) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu –-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește