DECIZIA nr. 40 din 29 mai 2017

Dosar nr. 80/1/2017

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept învestit cu soluționarea Dosarului nr. 80/1/2017 este constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Mihaela Lorena Mitroi, magistrat-asistent desemnat în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă în Dosarul nr. 7.015/63/2015 privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, fiind depuse de către părți puncte de vedere formulate în scris privind chestiunea de drept supusă judecății. La dosar au fost transmise hotărârile judecătorești relevante, identificate de instanțele naționale, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de judecători. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară neunitară în vederea promovării unui recurs în interesul legii.Doamna judecător Iulia Cristina Tarcea, președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constată că nu există chestiuni prealabile sau excepții, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:I.Titularul și obiectul sesizării1.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din data de 23 noiembrie 2016, în Dosarul nr. 7.015/63/2015, în baza art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii (Legea nr. 125/2014), referitor la exonerarea de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac. …  … II.Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept menționată2.La data de 29 mai 2015, reclamanții persoane fizice au chemat-o în judecată pe pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, solicitând obligarea pârâtei să emită decizii de scutire de la plata debitelor, conform art. 1 și art. 3 din Legea nr. 125/2014, și, în temeiul dispozițiilor art. 16 și art. 18 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum și a Procedurii de efectuare a restituirilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice nr. 2.073/1.623/2014 (Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014), coroborate cu dispozițiile art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 125/2014, să restituie sumele constituite cu titlu de debit în sarcina lor, a căror recuperare a început în luna noiembrie 2012. … 3.Reclamanții au arătat că, prin Sentința Tribunalului Dolj nr. 1.455 din 2 aprilie 2012, pronunțată în Dosarul nr. 37.420/3/2011, intimata a fost obligată să repună în plată pensiile de serviciu emise pentru contestatori, conform deciziilor de pensionare emise în baza dispozițiilor Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2007), precum și să plătească diferențele dintre pensia încasată conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2011 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor prevăzute la art. 1 lit. c)-h) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, aprobată prin Legea nr. 109/2012 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2011) și Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), și pensia de serviciu stabilită conform dispozițiilor Legii nr. 223/2007, începând cu 1 august 2011 și până la punerea în executare a hotărârii judecătorești. … 4.Ulterior, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, a fost admis recursul Casei Județene de Pensii Dolj și s-a modificat sentința, în sensul respingerii contestației. … 5.La data de 28 septembrie 2012, pârâta a emis decizii de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale și a trecut la executarea silită a acestora. … 6.La data de 1 octombrie 2014 a intrat în vigoare Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, iar reclamanții au considerat că le sunt aplicabile dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) și art. 3 din această lege. … 7.Prin Sentința civilă nr. 1.231 din 21 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul Dolj, a fost admisă acțiunea, fiind obligată pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj să emită în favoarea reclamanților decizii de scutire de la plata debitelor cu care s-au aflat în evidența acesteia la data de 1 octombrie 2014 și să restituie sumele reținute cu titlu de debit reclamanților. Prima instanță a reținut că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, debitele constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a acestei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, nu se recuperează. … 8.Potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014: „Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale“, iar, potrivit art. 3 din aceeași lege, „Scutirea de la plată a debitelor, precum și restituirea prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor“. … 9.Prima instanță nu a reținut apărarea pârâtei că nu se aplică reclamanților prevederile Legii nr. 125/2014, deoarece, la data intrării în vigoare a acestei legi, pensia de serviciu a acestora nu era nici cuvenită și nici nu se afla în plată, prin Legea nr. 119/2010 fiind abrogată categoria de pensie de serviciu de care beneficiau reclamanții. … 10.Potrivit art. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014: „Prevederile Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, denumită în continuare lege, sunt aplicabile pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data de 1 octombrie 2014, data intrării în vigoare a legii“, iar, potrivit art. 2 din norme, „În sensul legii, sintagma «pensionarii aflați în evidența sistemului public de pensii» înseamnă pensionarii ale căror drepturi de pensie sunt cuvenite, aflate în plată, sau suspendate de la plată la data de 1 octombrie 2014 inclusiv“. … 11.Reclamanții erau beneficiarii unei pensii, se aflau în evidența sistemului public de pensii la data de 1 octombrie 2014, data intrării în vigoare a legii, doar tipul pensiei s-a schimbat în cazul lor, de la pensie de serviciu la pensie de stat. … 12.Faptul că dispozițiile Legii nr. 125/2014 se aplică și în cazul reclamanților rezultă și din împrejurarea că art. 7 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 menționează expres că fac obiectul scutirii de la plată sumele reprezentând pensii stabilite conform legislației sistemului public de pensii, pensii recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010, precum și pensii de serviciu, adică însăși categoria de pensii în care se încadrau și reclamanții. … 13.De asemenea, dispozițiile art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 fac referire expresă la faptul că intră sub incidența Legii nr. 125/2014 și tipul de pensii de care au beneficiat reclamanții [„Beneficiază de prevederile art. 1 alin. (1) din lege, cu respectarea prevederilor art. 4-7, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii sistemului public de pensii; b) pensionarii beneficiari de pensii de serviciu“]. … 14.La art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 sunt precizate situațiile în care nu se aplică prevederile art. 1 din Legea nr. 125/2014, respectiv situația în care debitele au drept cauză culpa acestora, iar reclamanții nu se regăsesc în situațiile ce presupun culpa lor, enumerate de art. 13. … 15.Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta Casa Județeană de Pensii Dolj, arătând că, în mod eronat, prima instanță a considerat faptul că expunerea de motive care a stat la baza elaborării Legii nr. 125/2014 constituie un argument pentru a dispune scutirea reclamanților de la plata debitelor, întrucât debitele reținute în sarcina contestatorilor nu au fost constituite în baza dispozițiilor art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010), ca diferențe între sumele stabilite și sumele legal cuvenite, dintr-o eroare a Casei Județene de Pensii Dolj, ci au fost stabilite ca urmare a deciziei Curții de Apel Craiova, prin care s-a statuat, în mod irevocabil, că reclamanților nu li se cuvin sumele reprezentând pensie de serviciu. … 16.Astfel, prin deciziile emise în luna iulie 2012, Casa Județeană de Pensii Dolj a pus în executare Sentința nr. 1.455 din 2 aprilie 2012 a Tribunalului Dolj, aceasta fiind executorie, iar, ulterior, această sentință a fost desființată de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012. Ca urmare a anulării deciziilor de punere în executare a hotărârii judecătorești, Casa Județeană de Pensii Dolj a emis decizii de debit și a trecut la executarea silită a debitorilor. … 17.Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu sunt aplicabile în această situație, având în vedere faptul că debitele provin din punerea în executare a unor hotărâri judecătorești executorii, ulterior casate de instanța de recurs. …  … III.Aspectele de admisibilitate reținute de titularul sesizării18.Prin Încheierea de sesizare din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.015/63/2015, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a constatat admisibilă sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în raport cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, având în vedere următoarele considerente:– soluționarea litigiului depinde de rezolvarea următoarei probleme de drept: dacă dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 pot fi interpretate în sensul că exonerează de la restituire debitele, constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac; … – problema de drept care face obiectul sesizării este nouă, asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  …  … IV.Punctul de vedere al părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept19.După comunicarea raportului, potrivit dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile au formulat următoarele puncte de vedere asupra chestiunii de drept supuse judecății:20.Apelanta-pârâtă Casa Județeană de Pensii Dolj a apreciat, în ceea ce privește admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, că nu este îndeplinită una dintre condițiile prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată nu depinde de lămurirea chestiunii de drept invocate. … 21.Astfel, sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova vizează interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, referitor la natura debitelor reprezentând sumele încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, în condițiile în care cauza de față are ca obiect debite reprezentând sumele încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii desființate în calea de atac, dar care privesc drepturi de pensie care la data intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014 nu se mai aflau în plată, respectiv pensie de serviciu acordată personalului navigant, potrivit Legii nr. 223/2007, și încetată conform Legii nr. 119/2010. … 22.În ceea ce privește obiectul chestiunii de drept pus în discuție, apelanta-pârâtă a considerat că acest gen de debite nu fac obiectul Legii nr. 125/2014, față de scopul și finalitatea acestei legi. … 23.În cazul unor astfel de litigii, în care soluția instanței de fond este executorie, partea care a pierdut, dacă nu pune în executare o astfel de sentință este pasibilă de a fi executată silit, ajungând să nu fie respectate nici prevederile privind întoarcerea executării, așa încât apelanta-pârâtă a apreciat că legiuitorul nu a dorit să încurajeze nerespectarea unor prevederi legale exprese (art. 448, art. 723 din Codul de procedură civilă) și nici nu a dorit să încurajeze încălcarea unor drepturi constituționale (art. 129 din Constituția României). … 24.Intimații-reclamanți au apreciat că dispozițiile Legii nr. 125/2014 sunt clare în ceea ce privește categoriile de pensionari și cazurile în care se aplică. … 25.Prin adoptarea acestei legi este evident că legiuitorul a dorit o amnistie fiscală, derogând astfel de la dispozițiile procedurale privind executarea hotărârilor cu caracter provizoriu, cum este cazul în speța dedusă judecății. … 26.În expunerea de motive a Legii nr. 125/2014 se arată că legiuitorul a avut în vedere o reglementare unitară, cu privire la scutirea de la plata debitelor pentru toate categoriile de pensionari, astfel că prevederile acestei legi se aplică și situației de fapt din prezenta cauză. …  …  … V.Punctul de vedere al titularului sesizării cu privire la dezlegarea chestiunii de drept27.Completul de judecată al Curții de Apel Craiova – Secția I civilă și-a exprimat prin încheierea de sesizare din 23 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.015/63/2015, următorul punct de vedere: … 28.Primul aspect ce face obiectul prezentei sesizări este acela de a stabili aplicabilitatea sau nu a dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac. … 29.În opinia completului de judecată, sumele încasate necuvenit, cu titlu de pensie, sunt cele vizate de art. 107 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care prevede că: „În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială, operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire“. … 30.Aceste diferențe sunt rezultatul unor erori de calcul și, potrivit art. 107 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor. … 31.În consecință, dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014 trebuie interpretate în sensul că nu se recuperează debitele, stabilite de casa teritorială de pensii în baza art. 107 din Legea nr. 263/2010, constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, și se restituie eșalonat cele recuperate de la pensionari, începând cu 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi. … 32.În speță, debitele constituite prin deciziile contestate reprezintă sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac. … 33.Prin deciziile emise în luna iulie 2012, Casa Județeană de Pensii Dolj a pus în executare Sentința nr. 1.455 din 2 aprilie 2012 a Tribunalului Dolj, iar, ulterior, această sentință a fost desființată de Curtea de Apel Craiova, prin Decizia nr. 8.729 din 19 septembrie 2012. … 34.Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu sunt aplicabile în această situație, având în vedere faptul că debitele constituite în sarcina intimaților reprezintă sume încasate cu titlu de pensie, cuvenite în baza hotărârilor judecătorești executorii și, ulterior, în urma desființării acestor hotărâri, acestea au devenit sume încasate necuvenit. … 35.Chiar dacă nu se poate reține culpa intimaților în constituirea acestor debite (reclamanții neregăsindu-se în situațiile enumerate de art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014), instanța de trimitere a reținut că art. 1 alin. (1) și (2) din lege nu exonerează de la restituire debitele, constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac, iar sumele cu titlu de pensie, provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, nu se restituie. …  … VI.Jurisprudența instanțelor naționale în materie36.În urma solicitării adresate de către Înalta Curte de Casație și Justiție, instanțele naționale au înaintat hotărâri judecătorești relevante pentru problema de drept în discuție, precum și punctele de vedere teoretice exprimate de judecători, preconizându-se apariția unei practici judiciare neunitare în această materie. … 37.Astfel, într-o primă opinie, s-a apreciat că sumele încasate de către pensionari cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac, nu se mai recuperează, potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014. Unele instanțe au menționat că singura situație în care legiuitorul a exclus aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 este cea în care debitul are drept cauză culpa debitorului. … 38.Într-o altă opinie s-a considerat că, dimpotrivă, aceste debite nu sunt exonerate de la plată. … 39.La nivelul Curții de Apel Suceava – Secția I civilă au fost identificate două cauze similare, suspendate în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (4) din Codul de procedură civilă. … 40.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Adresa nr. 117/C/115/III-5/2017 din 3 februarie 2017, a comunicat că, la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept care formează obiectul prezentei sesizări. …  … VII.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în procedurile de unificare a practicii judiciare și jurisprudența Curții Constituționale41.Analizând jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedurile de unificare a practicii judiciare, a fost identificată Decizia nr. 33 din 24 octombrie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.619/104/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile prin care s-a stabilit că, în interpretarea dispozițiilor art. 1 lit. a), art. 2 alin. (1) și art. 3 din Legea nr. 124/2014 privind unele măsuri referitoare la veniturile de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare (Legea nr. 124/2014), este exonerat de la obligația restituirii pentru sumele reprezentând venituri de natură salarială încasate necuvenit până la data intrării în vigoare a legii, respectiv 27 septembrie 2014, personalul salarizat sub imperiul actelor normative enumerate în art. 1 din lege. … 42.Această decizie prezintă relevanță prin prisma finalității urmărite de legiuitor prin Legea nr. 124/2014, aceeași cu cea a Legii nr. 125/2014 – acte normative de amnistie fiscală, adoptate de legiuitor pentru realizarea unor obiective de politică socială. … 43.Prin decizia menționată s-a reținut: „(…) chestiunea de drept cuprinsă în sesizare pune în discuție un act de clemență a legiuitorului care, din considerente de politică socială, renunță la dreptul de a recupera sumele constând în venituri de natură salarială încasate necuvenit de către anumite categorii de bugetari.“ (a se vedea în acest sens paragraful 51) … 44.Cu toate că finalitatea celor două acte normative este identică, domeniul de aplicare a fiecărui act normativ este diferit, în funcție de izvorul sumelor încasate necuvenit de beneficiarii legii – venituri de natură salarială, în cazul Legii nr. 124/2014 și, respectiv, pensii, indemnizații sociale pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitor, în cazul Legii nr. 125/2014. … 45.În același context este de semnalat și Decizia nr. 33 din 15 mai 2017, pronunțată în Dosarul nr. 4.105/1/2016 de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nepublicată*) până la data soluționării prezentei sesizări, prin care s-a stabilit că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, prin raportare la dispozițiile art. 5 și art. 10 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014, nu se recuperează sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate necuvenit după data de 1 octombrie 2014, dacă aceste sume reprezintă drepturi aferente unei perioade anterioare datei de 1 octombrie 2014.Notă …

*) Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 33 din 15 mai 2017 a fost publicată ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 21 iunie 2017. … 46.Dispozițiile Legii nr. 125/2014 nu au făcut obiect al sesizării Curții Constituționale. …  … VIII.Raportul asupra chestiunii de drept47.Prin raportul întocmit în cauză, în conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, sub aspectul noutății chestiunii de drept care formează obiectul sesizării. … 48.Totodată, s-a apreciat ca fiind inadmisibilă sesizarea având ca obiect interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014. … 49.Asupra rezolvării de principiu a chestiunii de drept sesizate, pentru ipoteza în care completul desemnat în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile ar ajunge la concluzia întrunirii condițiilor de admisibilitate, opinia judecătorilor-raportori a fost că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate în baza unor hotărâri judecătorești desființate în căile de atac, nu se recuperează. …  … IX.Înalta Curte de Casație și Justiție50.Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori, punctele de vedere formulate de către părți și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: … 51.Problema de drept care formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie, în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac. … 52.Deși, formal, titularul sesizării indică și dispozițiile alin. (2) al art. 1 din lege, încheierea de sesizare nu cuprinde, în conformitate cu dispozițiile art. 520 din Codul de procedură civilă, punctul de vedere al părților și al completului de judecată și motivele care susțin admisibilitatea sesizării, potrivit art. 519 din Codul de procedură civilă, drept care se apreciază că obiectul sesizării îl constituie exclusiv interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014, nefiind întrunite condițiile de admisibilitate cu privire la interpretarea art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014. … 53.Prealabil analizei în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept trebuie să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. … 54.Potrivit acestor dispoziții legale, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. … 55.Pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul, în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, a instituit condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:– existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; … – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; … – ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată;  … – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită să fie nouă; … – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. …  … 56.Verificarea admisibilității sesizării relevă îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile. … 57.Astfel, litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, titularul sesizării, învestită cu soluționarea apelului, urmează să soluționeze cauza în ultimă instanță, prin pronunțarea unei hotărâri judecătorești, care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, este definitivă; cauza care face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții de apel învestit să o soluționeze, iar sesizarea are ca obiect o chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei. … 58.În privința condiției referitoare la noutatea chestiunii de drept care formează obiectul sesizării se constată că și această cerință este îndeplinită, aspect ce decurge, în primul rând, din faptul că textul de lege a cărui interpretare se solicită face parte dintr-un act normativ relativ recent, prin raportare la momentul sesizării – Legea nr. 125/2014, ce a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 700 din 24 septembrie 2014 și a intrat în vigoare la data de 1 octombrie 2014. … 59.Condiția noutății rezidă nu numai în faptul că amnistia fiscală, respectiv exonerarea de obligația de restituire a unor sume necuvenite achitate cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor nu este o instituție analizată în lucrări de specialitate juridică, ci și în împrejurarea că textele de lege ridică probleme de interpretare, de o relativă dificultate, chiar în corelație cu normele edictate pentru explicitarea lor și de natură a servi scopului organizării aplicării legii, respectiv normele metodologice din 29 octombrie 2014, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 3 decembrie 2014, aprobate prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și al ministrului finanțelor publice, respectiv Ordinul nr. 2.073/1.623/2014. … 60.Pe de altă parte, în cauză, este îndeplinită situația premisă a iminenței apariției unei practici judiciare neunitare, fapt ce rezultă din analiza punctelor de vedere divergente exprimate de curțile de apel din țară și unele tribunale din circumscripțiile acestora. … 61.În același timp se constată că instanțele naționale nu au pronunțat un număr mare de hotărâri judecătorești de natură a contura o jurisprudență constantă și continuă în materia de referință, în baza unei interpretări unitare a textului care a generat chestiunea de drept a cărei rezolvare de principiu se solicită. … 62.Totodată, se constată că asupra acestei chestiuni de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat anterior pe calea unui recurs în interesul legii ori a unei alte hotărâri prealabile. … 63.Prin urmare, sesizarea întrunește cumulativ condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, astfel încât se impune a se da eficiență mecanismului de unificare reprezentat de pronunțarea unei hotărâri prealabile, în vederea atingerii dezideratului acestei instituții procesuale, respectiv preîntâmpinarea soluționării diferite a unei chestiuni de drept de către instanțele judecătorești (control a priori), determinând și efectul asigurării securității raporturilor juridice. … 64.Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție cu dezlegarea de principiu a chestiunii de drept privind: „Interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Legea nr. 125/2014, în sensul exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac“. … 65.Analizând, însă, conținutul sesizării formulate se poate observa că, deși obiectul acesteia este unul generic, necircumstanțiat, raportat la ipoteza largă a exonerării de la restituire a debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza hotărârilor judecătorești executorii, desființate în căile de atac, în punctul de vedere al completului care a sesizat instanța supremă cu dezlegarea unei chestiuni de drept, se face referire la dispozițiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 care prevăd că: „(1) În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii, respectiv casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire. (2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor“, instanța de trimitere încercând să promoveze teza potrivit căreia o asemenea desființare a hotărârilor judecătorești are loc doar ca urmare a unor „erori de calcul“. … 66.O asemenea teză nu poate fi primită, întrucât, pe de o parte, adaugă la lege, art. 107 al Legii nr. 263/2010 nefăcând referire, în conținutul său, la erori de calcul, iar, pe de altă parte, art. 107 reglementează modalitatea în care casele de pensii sectoriale operează, în cazul erorilor, ex officio sau la cererea pensionarilor interesați, modificările ce se impun, în modalitatea emiterii unor decizii de revizuire.  … 67.În acest context, pentru considerentele expuse, limitele interpretării se vor circumscrie dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, potrivit cărora: „Prin derogare de la prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a prezentei legi, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează.“  … 68.Textul citat instituie o excepție de la regula recuperării la bugetul asigurărilor sociale de stat a sumelor încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, regulă reglementată de dispozițiile art. 179 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, care prevăd că: „Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripție de 3 ani“.  … 69.Analiza sesizării comportă două branșe distincte: – domeniul de aplicabilitate al legii, respectiv ce categorii de pensii intră în sfera de reglementare a acestui act normativ;  … – „condiția temporală“, respectiv care sunt limitele temporale între care actul normativ se aplică, pentru ca prezumția de validitate atașată unor hotărâri judecătorești definitive să nu fie afectată sine die. …  … 70.Din perspectiva categoriilor de pensii se constată că în domeniul de aplicare a Legii nr. 125/2014 intră nu numai pensiile, indemnizațiile sociale pentru pensionari și indemnizațiile pentru însoțitor stabilite în sistemul public de pensii, ci și categoria pensiilor recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010, precum și pensiile de serviciu, soluție ce se impune din interpretarea sistematică a legii, întrucât art. 3 din Legea nr. 125/2014 prevede în mod expres astfel: „Scutirea de la plată a debitelor, precum și restituirea prevăzută la art. 1 alin. (2), conform prevederilor prezentei legi, se aplică indiferent de categoria de pensie de care beneficiază sau a beneficiat pensionarul, la momentul constatării existenței debitelor.“  … 71.Textul legal anterior citat este explicitat prin dispozițiile art. 7 și art. 8 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014, conform cărora:Art. 7 – Fac obiectul scutirii de la plată sumele reprezentând: a)pensii stabilite conform legislației sistemului public de pensii, pensii recalculate potrivit prevederilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, precum și pensii de serviciu; … b)indemnizația socială pentru pensionari prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate, aprobată prin Legea nr. 196/2009, cu modificările ulterioare; … c)indemnizația pentru însoțitor, prevăzută de legislația privind sistemul public de pensii, în cazul pensionarilor de invaliditate gradul I. … Art. 8 – Beneficiază de prevederile art. 1 alin. (1) din lege, cu respectarea prevederilor art. 4-7, următoarele categorii de pensionari: a)pensionarii sistemului public de pensii; … b)pensionarii beneficiari de pensii de serviciu. …  … 72.Întrucât art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 reglementează o excepție, aceasta este de strictă interpretare, potrivit adagiului exceptio est strictissimae interpretationis, ceea ce presupune că soluția legislativă pe care o consacră nu poate fi extinsă la alte situații decât cele la care legiuitorul se referă în mod expres. Prin urmare, conform normei analizate, debitele constituite sau care urmează a fi constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014, reprezentând sume încasate necuvenit cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, nu se recuperează, evident cu excluderea celor ce fac obiectul art. 2 al Legii nr. 125/2014, care prevede că: „Debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi folosirea de către acesta a unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către acesta a unor date neconforme realității, care au avut drept urmare stabilirea eronată a pensiei, nerespectarea obligațiilor care revin, potrivit legii, pensionarilor, inclusiv cele referitoare la cumulul pensiei cu venituri salariale, asimilate salariilor sau, după caz, cu venituri din activități independente, nu fac obiectul scutirii de la plată și al restituirii, potrivit prevederilor prezentei legi“ și al art. 13 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014, în care sunt enumerate, cu caracter exemplificativ, și alte acțiuni care se încadrează în sfera culpei debitorului.  … 73.Din perspectivă temporală, în raport cu momentul intrării în vigoare a acestui act normativ, debitele sunt cele aferente perioadei anterioare momentului de referință al legii – 1 octombrie 2014, decurgând din pensii, indemnizații sociale pentru pensionari și indemnizații pentru însoțitor necuvenite beneficiarului prestației sociale care fie erau deja constituite – caz în care casele de pensii competente au emis un titlu executoriu în temeiul art. 179 din Legea nr. 263/2010, fie aceste titluri executorii, vizând drepturi necuvenite pentru aceeași perioadă anterioară datei de 1 octombrie 2014, urmau a fi emise, așadar, constituite, ulterior intrării în vigoare a legii. Deci, limita temporală este dată de momentul intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014, respectiv 1 octombrie 2014. În consecință, indiferent de momentul la care debitul a fost constatat, anterior sau ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014, scutirea de la plata debitului se aplică dacă suma reprezentând debitul este corespunzătoare perioadei anterioare acestei date. Această teză este confirmată de art. 5 dinNormele metodologice de aplicare a prevederilorLegii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, precum și a Procedurii de efectuare a restituirilor, aprobate prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice și ministrului finanțelor publice nr. 2.073/1.623/2014 (denumite în continuare Normele metodologice de aplicare a prevederilorLegii nr. 125/2014) care prevede că: „Sunt scutite, de asemenea, de la plată, conform legii, debitele constatate ulterior datei intrării în vigoare a legii în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la această dată, corespunzătoare perioadei anterioare datei de 1 octombrie 2014.“  … 74.În același sens trebuie reamintit paragraful 49 al Deciziei nr. 33/2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 108 din 8 februarie 2017 care, referindu-se la limita temporală până la care se recunoaște beneficiul de scutire de la restituire a sumelor încasate necuvenit, cu titlu de drepturi salariale, s-a raportat la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 124/2014, respectiv luna septembrie 2014. … 75.După fixarea domeniului de aplicabilitate a Legii nr. 125/2014, din perspectiva categoriilor de pensie și a limitelor temporale, trebuie decelat în ce măsură acest act de clemență – amnistia fiscală – este incident și în ipoteza debitelor constituite în sarcina pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii, reprezentând sume încasate cu titlu de pensie în baza unor hotărâri judecătorești executorii, desființate în căile de atac. … 76.În dezlegarea problemei de drept cu care instanța supremă a fost învestită nu pot fi ignorate dispozițiile art. 448 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect rente ori sume datorate cu titlu de obligație de întreținere sau alocație pentru copii, precum și pensii acordate în cadrul asigurărilor sociale. În același sens, în alin. (2) se prevede că executarea hotărârilor prevăzute la alin. (1) are caracter provizoriu. … 77.În considerarea art. 637 alin. (1) din Codul de procedură civilă, punerea în executare a unei hotărâri se poate face numai pe riscul creditorului, dacă hotărârea poate fi atacată cu apel sau cu recurs; dacă titlul este ulterior modificat sau desființat, creditorul va fi ținut, în condițiile legii, să îl repună pe debitor în drepturile sale, în tot sau în parte, după caz. Acest text legal are în vedere hotărârile judecătorești care sunt executorii, dar nu sunt definitive, astfel cum sunt acestea prevăzute în art. 633 din Codul de procedură civilă. … 78.Din interpretarea dispozițiilor legale menționate rezultă că riscul pe care și-l asumă creditorul este acela de a fi obligat la întoarcerea totală sau parțială a executării, în cazul modificării ori desființării hotărârilor judecătorești în calea de atac a apelului sau a recursului, după caz. … 79.Rămâne de analizat dacă, prin adoptarea Legii nr. 125/2014, ca act normativ special ce a instituit o măsură de politică socială – amnistia fiscală, s-a dorit o derogare de la dispozițiile procedurale privind executarea hotărârilor cu caracter provizoriu, respectiv de la dispozițiile legale care reglementează efectele juridice ale întoarcerii executării. … 80.Astfel, o anumită parte a practicii judiciare s-a consolidat în sensul neexonerării pensionarilor aflați în evidența sistemului public de pensii la data intrării în vigoare a Legii nr. 125/2014 de plata sumelor de bani provenite din debite constituite anterior datei de 1 octombrie 2014, argumentul esențial fiind acela al existenței unei culpe a creditorului care deține un titlu executoriu nedefinitiv și care a optat pentru punerea acestuia în executare, asumându-și, în acest fel, riscul unei eventuale desființări în căile de atac. Acest argument – care se întemeiază exclusiv pe aplicabilitatea normelor de procedură în materia executării silite a hotărârilor judecătorești provizorii – nu ia, însă, în considerare scopul legii și faptul că riscul nu este echivalent cu culpa.  … 81.În acest sens, un rol important îl are ratio legis, rațiunea legiuitorului la momentul adoptării acestui act normativ special prin care se instituie un regim special distinct, de clemență fiscală, în procesul recuperării sumelor plătite necuvenit pensionarilor sau beneficiarilor prestațiilor sociale enumerate de lege. … 82.În cazul Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, această rațiune a legii rezultă în mod explicit din expunerea de motive a acestui act normativ, al cărui scop este reglementarea unitară cu privire la scutirea de la plata debitelor pentru toate categoriile de pensionari, nu doar pentru pensionarii proveniți din anumite categorii socioprofesionale, cum ar fi militarii, agricultorii și personalul auxiliar de pe lângă instanțele judecătorești. … 83.În același context se poate observa că, în expunerea de motive, se face trimitere la actele normative speciale prin care se prevedeau scutiri de la plata diferențelor între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite pensionarului, prin derogare de la prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010 [a se vedea, în acest sens, prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională], scutiri de la plata debitelor a pensionarilor proveniți din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 120/2014 pentru scutirea de la plată a unor debite ale persoanelor provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor către bugetul de stat) sau scutiri de la plata sumelor încasate în temeiul unor hotărâri judecătorești de acordare a pensiilor de serviciu în cuantumul anterior Legii nr. 119/2010, desființate în căile de atac. … 84.Prin urmare, pentru anumite categorii de pensii supuse recalculării în baza Legii nr. 119/2010 au fost adoptate acte normative speciale care scuteau, în mod expres, de la obligația de plată și debitul creat prin desființarea hotărârilor judecătorești, norma generală în materia amnistiei fiscale supusă interpretării în prezentul dosar fiind aplicabilă în toate situațiile în care lipsește o astfel de reglementare specială (cum este cazul speței în care s-a formulat sesizarea, ce are ca obiect pensia de serviciu a personalului aeronautic civil navigant, reglementată de dispozițiile Legii nr. 223/2007). … 85.Or, interpretând teleologic dispozițiile acestui act normativ, se poate susține că legiuitorul a intenționat să adopte o dispoziție unitară, de clemență, pentru toate pensiile ce intră în domeniul de reglementare al acestui act normativ și în limitele temporale stabilite în chiar conținutul legii – 1 octombrie 2014, astfel încât, după epuizarea incidenței normei de excepție, se va reveni la aplicarea regulii recuperării sumelor plătite necuvenit pensionarilor sau beneficiarilor prestațiilor sociale enumerate de lege. … 86.Pentru demonstrarea caracterului indubitabil al scopului legii – amnistia fiscală – este util a se preciza că, pentru sumele deja recuperate, total sau parțial, în baza titlului executoriu emis de casa de pensii competentă, pensionarul sau titularul prestației sociale, în baza art. 1 alin. (2) din Legea nr. 125/2014, beneficiază de restituirea sumelor executate. Textul invocat prevede astfel: „(2)Sumele cu titlu de pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor provenite din debite și recuperate de la pensionari începând cu data de 1 ianuarie 2011 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi se restituie eșalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la data de 1 ianuarie 2015, prin plăți anuale egale.“ În același sens, capitolul III din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 125/2014 descrie procedura de efectuare a restituirii sumelor reprezentând debite recuperate până la data de 1 octombrie 2014 (art. 14-27). … 87.În plus, în considerarea naturii juridice a amnistiei fiscale, ca act de clemență, trebuie subliniat că aceasta exclude numai obligația de restituire a sumelor plătite nedatorat în perioada de referință a Legii nr. 125/2014, conform dezlegărilor de la paragraful 73 din prezenta decizie. În consecință, încasarea de sume necuvenite și care nu sunt aferente perioadei anterioare momentului de referință al legii – 1 octombrie 2014, după intrarea în vigoare a actului normativ în discuție, este prohibită de lege și atrage, în continuare, obligația de restituire. … 88.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 519, cu referire la art. 521 din Codul de procedură civilă, …  … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE,În numele legii,DECIDE:Admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Craiova – Secția I civilă, în Dosarul nr. 7.015/63/2015, privind pronunțarea unei hotărâri prealabile și, în consecință, stabilește că:În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Legea nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, sumele reprezentând pensie, indemnizație socială pentru pensionari și indemnizație pentru însoțitor, încasate în baza unor hotărâri judecătorești desființate în căile de atac, nu se recuperează.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică astăzi, 29 mai 2017.
PREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
IULIA CRISTINA TARCEA
Magistrat-asistent,
Mihaela Lorena Mitroi

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește