DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, excepție ridicată de Alexandra Gabriela Mândru în Dosarul nr. 9.656/245/2021 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.092D/2021. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.309D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, excepție ridicată de Alin Doru Ionașcă în Dosarul nr. 3.195/190/2021 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor.  … 6.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor.  … 7.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.309D/2021 la Dosarul nr. 3.092D/2021, care a fost primul înregistrat. … 8.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care precizează că, potrivit dispozițiilor art. 25 din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile exercitării dreptului la liberă circulație.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin Încheierea din 8 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 9.656/245/2021, Judecătoria Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a fost ridicată de Alexandra Gabriela Mândru într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. … 10.Prin Încheierea din 26 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.195/190/2021, Judecătoria Bistrița – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020. Excepția a fost ridicată de Alin Doru Ionașcă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri contravenționale. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile de lege criticate, prin interdicția impusă, încalcă libertatea de circulație a persoanelor, astfel cum este consacrată în art. 25 din Constituție, art. 3 alin. (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art. 21 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Este adevărat că situația excepțională privind pandemia de SARS-CoV-2 poate duce la restrângerea exercitării anumitor drepturi și libertăți ale persoanelor, însă după elaborarea unor studii care să ducă la concluzia că măsurile luate în acest sens sunt și eficiente. Odată cu adoptarea unei asemenea măsuri se impune ca autoritățile responsabile cu aceste decizii să poată argumenta din punct de vedere științific necesitatea restricționării circulației pe timp de noapte, în cazul de față între orele 22.00 și 5.00. În afară de aparițiile în media ale reprezentanților instituțiilor răspunzătoare, prin care s-au oferit doar argumente de ordin imperativ, nu există niciun studiu științific din care să rezulte că între orele 22.00 și 5.00 au avut loc cele mai multe infectări cu virusul SARS-CoV-2. Mai mult, având în vedere totalitatea normelor impuse de către autorități, respectiv restricționarea funcționării localurilor cu publicul începând cu ora 21.00 și restrângerea capacității acestora în funcție de rata de infectare din zona în care acestea activează, după această oră, orice persoană care este în afara locuinței cum prevede norma ar putea în cel mai bun caz să încerce să scape de stresul psihic creat de toată această situație. … 12.Autorii mai susțin că normele prin care se reglementează cu privire la circulația pe timp de noapte sunt deosebit de ambigue, lipsite de claritate și previzibilitate raportat la exigențele normelor constituționale. Pe lângă marja cuantumului de amendă, se poate deduce și un puternic element discreționar acordat agenților constatatori în sensul că aceștia pot să stabilească un cuantum de amendă diferit pentru aceeași faptă contravențională, respectiv părăsirea locuinței în intervalul orar 22.00-5.00, aspect inacceptabil într-un stat de drept. Tocmai acesta este și motivul pentru care în jurisprudența recentă a instanțelor de judecată se regăsesc referiri la plângeri contravenționale pentru aceeași faptă, sancționată distinct de către agenții constatatori, neavând criterii obiective de stabilire a cuantumului exact de amendă. Prin analogie, în materie contravențională, faptele sunt sancționate în funcție de gravitate, dar în același timp sunt bine delimitate de către normele în vigoare, iar cel mai bun exemplu în acest sens sunt contravențiile la regimul de viteză prevăzute prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind regimul circulației pe drumurile publice. Per a contrario, prin transformarea „părăsirii locuinței în intervalul orar 22-05“ într-o contravenție ambiguă se dă spațiu abuzurilor asupra cetățenilor, în sensul că depinde efectiv de agentul constatator stabilirea cuantumului amenzii. O altă situație pe care normele nu o tratează este ipoteza în care o persoană este surprinsă în mai multe rânduri în aceeași noapte în afara locuinței. Va fi sancționată de fiecare dată când este surprinsă de un organ de poliție? Va fi sancționată o singură dată pentru „încălcarea“ normei? Aceste întrebări ar fi trebuit să fie deja clarificate printr-o normă contravențională, însă tocmai acesta este motivul pentru care normele în discuție sunt lipsite de claritate, ambigue și duc cu lejeritate la numeroase abuzuri. … 13.Se susține, de asemenea, necorelarea cu legislația-cadru în materie contravențională, respectiv Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Astfel, potrivit art. 16 alin. (1) teza finală din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, contravenientul beneficiază de posibilitatea achitării în termen de 15 zile a unui cuantum egal cu jumătate din minimul amenzii prevăzut de norma sancționatoare, pe când, în cazul contravențiilor sancționate potrivit Legii nr. 55/2020, contravenientul nu mai beneficiază de acest drept, fiind într-o situație de discriminare legislativă. Mai mult, acest aspect întărește argumentele prezentate anterior cu privire la apariția comportamentelor discriminatoare și discreționare din rândul agenților constatatori. … 14.În susținerea criticilor de neconstituționalitate este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 152 din 6 mai 2020 prin care s-a constatat neconstituționalitatea art. 28 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2020 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. … 15.Judecătoria Iași – Secția civilă reține că legiuitorul prevede, printre altele, sancționarea persoanelor care circulă, pietonal sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care acest lucru a fost interzis sau restrâns, potrivit art. 5 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 55/2020. Instanța opinează că nu se încalcă prevederile constituționale indicate în cerere și prezentate în cuprinsul încheierii de sesizare a Curții Constituționale. … 16.Judecătoria Bistrița – Secția civilă reține că, potrivit tezei finale a art. 25 alin. (1) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile exercitării dreptului la libera circulație și de a institui o normă care prevede posibilitatea unor restrângeri, în limitele prevăzute de art. 53 alin. (1) din Legea fundamentală. Așa cum însuși autorul excepției de neconstituționalitate admite, dreptul la liberă circulație nu este unul absolut, ci poate fi afectat de unele îngrădiri, în considerarea existenței altor drepturi aparținând altor titulari, cărora autoritatea statală este ținută, în egală măsură, să le acorde ocrotire. … 17.Instanța apreciază că limitarea dreptului la liberă circulație prin dispozițiile Legii nr. 55/2020 corespunde exigențelor reglementate de art. 53 alin. (1) din Constituție, față de scopul declarat al adoptării acestei legi. Măsura pentru diminuarea impactului de risc reglementată de art. 5 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 55/2020, constând în restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite, face parte din ansamblul măsurilor reglementate de Legea nr. 55/2020 în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19. … 18.Instanța judecătorească mai reține că, referitor la sancțiunile contravenționale principale, Curtea Constituțională a arătat că acestea au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, fiind guvernate de principiul legalității, principiul proporționalității și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem). Așa fiind, și în cazul contravenției prevăzute de art. 65 lit. m) din Legea nr. 55/2020, aplicarea sancțiunii contravenționale trebuie să aibă loc cu respectarea criteriilor stabilite de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Conform art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 cu trimitere la art. 65 lit. m), agentul constatator are posibilitatea de a cuantifica amenda contravențională între anumite limite legale, de la 500 lei la 2.500 lei. În aplicarea acestei sancțiuni, agentul constatator, cu respectarea prevederilor legii-cadru indicate anterior, prin raportare la art. 68 din Legea nr. 55/2020, va ține cont de conținutul măsurilor pentru diminuarea impactului tipului de risc, reglementate la nivel de lege și nominalizate în cuprinsul hotărârilor Guvernului de declarare sau prelungire a stării de alertă, obligațiile ce revin persoanelor fizice, valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, precum și împrejurările în care fapta a fost comisă, modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Aplicând mutatis mutandis considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 381 din 8 iunie 2021, se poate reține că și în ipoteza analizată dispozițiile criticate din Legea nr. 55/2020 „fac posibilă identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale“. … 19.Referitor la criticile formulate în legătură cu nerespectarea legislației-cadru în materie contravențională, instanța constată că, în realitate, un alt text legal decât cele ce fac obiectul excepției, și anume art. 69 din Legea nr. 55/2020, reglementează posibilitatea contravenientului de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege. Pe de altă parte, autorul excepției critică neconformarea prevederilor Legii nr. 55/2020 față de o ordonanță a Guvernului, și nu față de Constituție, considerent pentru care instanța apreciază că un astfel de control nu intră în competența Curții Constituționale, aceasta din urmă nefiind abilitată să se pronunțe asupra corelării diverselor acte normative ce fac parte din dreptul intern. Coordonarea legislației în vigoare, sub aspectele menționate de autor, este de competența autorității legiuitoare. … 20.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 21.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:22.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 23.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este reținut în dispozitivul încheierilor de sesizare, îl constituie dispozițiile Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și ale art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020. Din examinarea considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autoarei excepției, formulate în Dosarul nr. 3.092D/2021, Curtea constată că, deși este invocată Legea nr. 55/2020, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează doar art. 65 lit. m) din acest act normativ. În consecință, Curtea reține că obiectul excepției îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020, care au următorul cuprins:– Art. 5 alin. (3) lit. b): Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc sunt: (…);b)restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite; …  … – Art. 65 lit. m): Constituie contravenții, în măsura în care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte săvârșite pe durata stării de alertă: (…);m)circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost interzisă sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b); …  … – Art. 66 lit. a): Contravențiile prevăzute la art. 65 se sancționează după cum urmează:a)cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) și ș);. …  …  … 24.În opinia autorilor excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor și în art. 25 privind dreptul la liberă circulație. … 25.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la libera circulație, art. 25 alin. (1) teza a doua din Constituție prevede expres că „legea stabilește condițiile exercitării acestui drept“ (a se vedea în acest sens Decizia nr. 157 din 13 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 15 mai 2020). „Libera circulație“, potrivit dispozițiilor constituționale evocate, se desfășoară potrivit unor reguli stabilite prin lege, reguli care au ca finalitate ocrotirea unor valori economice și sociale, a drepturilor și libertăților cetățenilor. Dreptul la liberă circulație nu este unul absolut, ci poate fi afectat de unele îngrădiri sau limitări, în considerarea existenței altor drepturi aparținând altor titulari, cărora statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire. Așadar, legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile exercitării dreptului la liberă circulație și de a institui o normă care prevede posibilitatea unor restrângeri, în limitele prevăzute de art. 53 din Legea fundamentală. … 26.Aplicând aceste considerente în prezenta cauză, Curtea reține că dispozițiile art. 5 din Legea nr. 55/2020 constituie un tablou exhaustiv al tipurilor de măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, măsuri care atrag obligații a căror nerespectare constituie contravenții. Dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b) din lege se referă, în mod expres, la restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Având în vedere obiectivul afirmat al legii, textul de lege circumscrie sfera acestei măsuri la acele intervenții necesare protejării unor drepturi ale persoanei care se bucură de cel mai înalt grad de protecție constituțională, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate. În consecință, Curtea constată că dispozițiile art. 25 din Constituție nu sunt încălcate. … 27.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate formulată cu privire la pretinsul caracter imprecis și neclar al normelor legale ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a analizat critici similare (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, sau Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021).  … 28.Astfel, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea, observând că dispozițiile art. 65 și 66 din Legea nr. 55/2020 reglementează faptele care constituie contravenții și sancțiunile aplicabile, a constatat, în esență, că aceste norme sunt clare, precise și previzibile, sensul lor putând fi determinat de către destinatarii legii. … 29.Curtea Constituțională a evocat jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, din cauza principiului generalității legilor, conținutul acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile-tip de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale decât la liste exhaustive. De asemenea, numeroase legi se folosesc de eficacitatea formulelor mai mult sau mai puțin vagi pentru a evita o rigiditate excesivă și a se putea adapta la schimbările de situație (de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31). … 30.Caracterul general al dispozițiilor de lege analizate, ce necesită raportarea la acte administrative normative secundare în vederea aplicării, nu poate conduce însă la concluzia că faptele care constituie contravenție sunt stabilite de organele administrative. Astfel, sintagma „Măsurile pentru diminuarea impactului tipului de risc“ din cuprinsul Legii nr. 55/2020 se referă la măsuri consacrate la nivelul legii. Prin urmare, persoanele fizice au posibilitatea de a cunoaște conținutul măsurilor și, respectiv, al obligațiilor la care se referă art. 5 alin. (3) lit. b) și art. 65 lit. m)din Legea nr. 55/2020, astfel încât să își poată conforma conduita potrivit dispozițiilor legale și să înțeleagă consecințele nerespectării acestor obligații. … 31.Aceleași concluzii sunt valabile și în ceea ce privește posibilitatea agentului constatator, respectiv a instanței de judecată de a identifica fapta contravențională, de a evalua gravitatea faptei și de a stabili o sancțiune contravențională proporțională cu aceasta. … 32.Curtea a mai reținut că aplicarea sancțiunilor contravenționale are loc cu respectarea criteriilor prevăzute de art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, referitoare la limitele sancțiunilor, respectiv proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, ținându-se seama de împrejurările în care fapta a fost comisă, de modul și mijloacele de săvârșire, scopul urmărit și urmarea produsă, circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de constatare și sancționare. Cu alte cuvinte, la stabilirea proporționalității sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei, agentul constatator care aplică sancțiunea trebuie să analizeze criteriile generale prevăzute în art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, precum și alte criterii speciale, dacă este cazul. În caz contrar, în măsura în care regula proporționalității este încălcată, instanța va adapta sancțiunea la cerințele prevăzute de lege. … 33.În raport cu aceste considerente, Curtea a subliniat că dispozițiile analizate ale Legii nr. 55/2020 fac posibilă identificarea obligațiilor individuale a căror nerespectare constituie contravenție și permit organului constatator și, în cazul contestării, instanței de judecată ca, având în vedere valorile sociale ocrotite, respectiv dreptul la viață și dreptul la sănătate, să aprecieze asupra gravității faptei și proporționalității sancțiunii contravenționale și, în consecință, a constatat că dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție nu sunt încălcate.  … 34.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 35.Distinct, referitor la criticile invocate prin prisma unei pretinse necorelări cu legislația-cadru în materie contravențională, Curtea precizează că acestea nu își găsesc suport în dispozițiile legale criticate. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, „Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare“. De asemenea, art. 69 alin. (1) din Legea nr. 55/2020 stabilește posibilitatea contravenientului de a achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravențiile prevăzute de lege.  … 36.De asemenea, aspectele referitoare la punerea în aplicare a măsurilor reglementate prin Legea nr. 55/2020, prin acte infralegale, precum și cele referitoare la interpretarea și aplicarea legii, în vederea constatării și sancționării contravențiilor, excedează controlului de constituționalitate realizat de Curtea Constituțională, fiind de resortul autorităților publice responsabile, iar, în caz de litigiu, al instanțelor judecătorești. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Alexandra Gabriela Mândru în Dosarul nr. 9.656/245/2021 al Judecătoriei Iași – Secția civilă și de Alin Doru Ionașcă în Dosarul nr. 3.195/190/2021 al Judecătoriei Bistrița – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (3) lit. b), ale art. 65 lit. m) și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Iași – Secția civilă și Judecătoriei Bistrița – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 27 ianuarie 2022.
PREȘEDINTE
prof. univ. dr. MONA-MARIA PIVNICERU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește