DECIZIA nr. 4 din 14 ianuarie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, domnul procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) și ale art. 30 alin. (6) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum și ale art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, excepție ridicată de societatea Plus Trans – S.R.L. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 2.112/103/2016 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.222D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției, arătând, în esență, că dispozițiile de lege criticate corespund atât prevederilor din Constituția României referitoare la principiile economiei de piață, cât și celor din Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, de vreme ce principiile economiei de piață și al concurenței nu exclud atribuirea directă a contractului de delegare referitoare la furnizarea unor servicii publice, cu respectarea legislației incidente în vigoare. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 9 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.112/103/2016, Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (1) și ale art. 30 alin. (6) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum și ale art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de societatea Plus Trans – S.R.L. din Piatra-Neamț într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autoritățile publice locale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia prezintă, în prealabil, aspectele de fapt specifice litigiului în care a invocat prezenta excepție. Arată, în acest sens, că obiectul cauzei îl reprezintă anularea unor dispoziții dintr-o hotărâre a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „URBTRANS“ din Piatra-Neamț, motivat de faptul că alegerea modalității de atribuire directă a contractului de delegare a gestiunii pentru servicii de transport local pe traseele principale din municipiul Piatra-Neamț către o anumită societate încalcă principiile concurențiale. Astfel, în ceea ce privește serviciile de transport local pe traseele principale, dar nu și pe cele secundare, pârâta, în temeiul textelor de lege criticate, ar fi urmat procedura atribuirii directe, și nu cea concurențială a licitației publice, ceea ce, pe de o parte, a creat discriminare între operatorii de transport și, pe de altă parte, a denaturat mediul concurențial specific unei economii libere de piață. … 6.Autoarea excepției susține că dispozițiile art. 27 alin. (1) și ale art. 30 alin. (6) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007 contravin prevederilor art. 16 alin. (1),art. 45 și art. 135 din Constituție, deoarece permit atribuirea directă, doar către operatorii de transport limitativ enumerați și, deci, privilegiați, a contractului de delegare a serviciului de transport public local și produc, astfel, efecte anticoncurențiale. … 7.În acest sens este indicat un aviz emis de Consiliul Concurenței referitor la speța în cauză, prin care se precizează că „încredințarea unor obligații de serviciu public trebuie să se realizeze prin procedură concurențială, care oferă premisele unei denaturări minime a concurenței pe piața serviciilor de transport local.“ Se arată că pârâta a decis în mod arbitrar ca doar pentru traseele secundare să organizeze licitație publică, în timp ce pentru traseele principale să procedeze la atribuirea directă a contractului de delegare a serviciului de transport public local. Or, o atare modalitate aduce, în realitate, o pagubă bugetului public, atât timp cât efectuarea serviciului de transport de către operatorii enumerați limitativ la art. 27 alin. (1) din Legea nr. 92/2007 presupune alocarea din buget a unor sume pentru achiziționarea de mijloace de transport și pentru compensarea aferentă diferenței dintre cheltuielile (mai mari) și veniturile (mai mici) rezultate din prestarea serviciului. … 8.Prin urmare, se susține că atribuirea directă nu reprezintă o modalitate constituțională de delegare a contractului de gestiune, în lumina dispozițiilor art. 16 alin. (1),art. 45 și art. 135 din Constituție. Atribuirea directă trebuie să fie reglementată ca soluție de rezervă și să se recurgă la aceasta doar în cazul în care se demonstrează că nu există alți operatori economici interesați să presteze serviciul în condiții normale de concurență. Deși art. 1 alin. (4) din Legea nr. 92/2007 promovează principiile concurenței între operatorii de transport și accesul egal și nediscriminatoriu al acestora la piața transportului public local, art. 27 alin. (1) din aceeași lege neagă aceste principii generale și, odată cu ele, normele constituționale invocate. … 9.Cu referire la dispozițiile art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 – de asemenea criticate -, se susține că și acestea contravin acelorași texte din Constituție, deoarece reglementează o discriminare evidentă între operatorii de drept privat cu capital social privat și operatorii de drept privat cu capital social deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale. În acest sens se arată că, indiferent de natura capitalului său social, o societate este o persoană juridică de drept privat înființată în condițiile Legii societăților nr. 31/1990, astfel că, din momentul înregistrării la Oficiul Registrului Comerțului, chiar și o societate înființată de unitățile administrativ-teritoriale, cu capital integral public, are același statut cu oricare altă societate. Ca atare, și acest tip de societate ar trebui să participe în mod egal, alături de ceilalți operatori economici titulari de licență, în calitate de ofertant, la proceduri concurențiale organizate de orice unitate administrativ-teritorială din România, pentru delegarea gestiunii serviciilor comunitare de utilități publice. Or, atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii către operatorii de drept privat cu capital social deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale creează acestora un statut privilegiat față de ceilalți operatori economici de drept privat și afectează, astfel, principiile constituționale consacrate de art. 16 alin. (1),art. 45 și art. 135, care garantează egalitatea, libertatea economică și economia de piață. Totodată, faptul că în cuprinsul Legii nr. 51/2006 nu a fost menționat un termen referitor la durata gestiunii directe a serviciilor comunitare de utilități publice conduce la crearea unui monopol al operatorului economic privilegiat pe o durată nedeterminată de timp. … 10.În sfârșit, se face trimitere la art. 5 alin. (2), cu titlul marginal Atribuirea de contracte de servicii publice, din Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, potrivit căruia „(2) Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, orice autoritate locală competentă, fie că este o autoritate de sine stătătoare, fie un grup de autorități care prestează servicii publice integrate de transport de călători, poate decide să presteze ea însăși servicii publice de transport de călători sau să atribuie contracte de servicii publice în mod direct unei entități cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă sau, în cazul unui grup de autorități, cel puțin una dintre autoritățile locale competente exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale departamente. (…)“ Or, se arată că art. 45 și 135 din Constituție consacră economia României ca fiind o economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență, ceea ce înseamnă că dreptul intern din România nu permite atribuirea directă a contractelor de servicii publice. … 11.Tribunalul Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a exprimat exclusiv în sensul îndeplinirii condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1),(2) și (3) din Legea nr. 47/1992, fără a-și expune opinia cu privire la constituționalitatea textelor de lege criticate. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În prealabil, față de trimiterea la prevederile art. 5 alin. (2) din Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului, se învederează că toate statele membre ale Uniunii Europene (inclusiv cele fondatoare ale CE) care l-au adoptat au o economie de piață bazată pe libera inițiativă și concurență, iar art. 45 și 136 din Constituția României nu conțin și dispoziții de natură să interzică/excludă posibilitatea atribuirii directe de către autoritățile publice centrale/locale a unor servicii publice, al căror regim este reglementat prin legislația în vigoare în domeniu. … 14.În ceea ce privește legislația infraconstituțională în domeniu, sunt indicate o serie de acte normative incidente care trebuie interpretate și aplicate prin coroborare, în acest sens fiind nu doar Legea nr. 51/2006 și Legea nr. 92/2007, criticate în cauză, ci și Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile [art. 2,art. 15 lit. b) și art. 25], Legea nr. 213/1998 privind bunurile proprietate publică [art. 3 alin. (1) și (2) coroborat cu pct. I.12 din anexa la aceasta, art. 3 alin. (3) și (4) coroborat cu pct. II.1 și III.1 din anexă], Codul civil [art. 861, art. 866,art. 867 alin. (1),art. 868 alin. (1),art. 871],Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică [art. 14,art. 15,art. 59 alin. (1) și (3)], Legea administrației publice locale nr. 215/2001 (art. 4), Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006,Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale [art. 3 alin. (1) lit. bb),art. 4 alin. (1) lit. a)-d), art. 8], Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 [art. 2 alin. (1) lit. c), art. 8]. Din ansamblul legislației în această materie, inclusiv cel al reglementărilor Uniunii Europene, rezultă că dispozițiile legale criticate nu sunt de natură să încalce drepturile și principiile constituționale consacrate de art. 16 alin. (1),art. 45 și art. 135. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, pe de o parte, prevederile art. 27 alin. (1) și ale art. 30 alin. (6) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007 și, pe de altă parte, dispozițiile art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, introduse prin art. II pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 22 septembrie 2016.Curtea reține că, ulterior invocării prezentei excepții de neconstituționalitate prin Încheierea din 9 martie 2017, dispozițiile art. 30 alin. (6) din Legea nr. 92/2007 au fost abrogate prin art. I pct. 59 din Legea nr. 328/2018 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.106 din 28 decembrie 2018. Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a constatat că „sintagma «în vigoare» din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, rezultă că art. 30 alin. (6) din Legea nr. 92/2007 urmează a fi examinat în cadrul controlului de constituționalitate efectuat în prezenta cauză, în redactarea în vigoare la data invocării excepției, deci anterior abrogării sale prin art. I pct. 59 din Legea nr. 328/2018.Textele criticate din Legea nr. 92/2007 aveau, așadar, următorul conținut:– Art. 27 alin. (1): „În cazul operatorilor de transport rutier prevăzuți la art. 30 alin. (2) lit. a) și b) și al transportatorilor autorizați prevăzuți la art. 30 alin. (3) lit. a) și b), delegarea gestiunii serviciului de transport public local se atribuie în mod direct acestora, fără licitație, prin contract de delegare a gestiunii.“; … – Art. 30 alin. (6): „(6) Pot presta serviciu de transport public local în gestiune delegată, cu contract de delegare a gestiunii fără licitație, prin acordarea directă, operatorii de transport rutier prevăzuți la alin. (2) lit. a) și b) și transportatorii autorizați prevăzuți la alin. (3) lit. a) și b).“ … Textele de lege la care fac trimitere dispozițiile mai sus citate au următorul conținut:– Articolul 30 alin. (2): (2)Operatorii de transport rutier sunt deținători ai licențelor de transport eliberate de A.R.R. în condițiile legii. Aceștia pot fi:a)societăți comerciale înființate de autoritățile administrației publice locale sau de asociațiile de dezvoltare comunitară, deținătoare de licențe de transport valabile; … b)societăți comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau județean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităților administrației publice locale, al căror capital social este deținut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar sau coproprietar de către unitățile administrației publice respective, deținătoare de licențe de transport valabile;. …  … – Articolul 30 alin. (3): (3)Transportatorii autorizați sunt transportatorii care dețin autorizații de transport eliberate de către autoritatea de autorizare, care este compartimentul sau serviciul specializat de transport local din subordinea primăriei, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, după caz. Aceștia pot fi:a)societăți comerciale înființate de autoritățile administrației publice locale, deținătoare de autorizații de transport valabile; … b)societăți comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau județean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităților administrației publice locale, al căror capital social este deținut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar sau coproprietar, de către unitățile administrației publice respective, deținătoare de autorizații de transport valabile;. …  … Obiect al excepției de neconstituționalitate îl constituie și dispozițiile art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, care au următorul cuprins:– Art. 28 alin. (2^1): (2^1)Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale sau, după caz, asociațiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în baza mandatului primit, pot încredința unui operator de drept privat gestiunea serviciilor de utilități publice sau a uneia ori mai multor activități din sfera acestor servicii prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, cu respectarea următoarelor condiții cumulative ce trebuie îndeplinite atât la data atribuirii contractului de delegare a gestiunii, cât și pe toată durata acestui contract:a)unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în calitate de acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acționarilor și al consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; … b)operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului; … c)capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă. …  …  … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea cetățenilor în fața legii, ale art. 45 – Libertatea economică și ale art. 135 – Economia. … 19.Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea precizează faptul că în considerarea efectelor Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, întregul cadru legislativ invocat, incident în prezenta speță, se raportează la data încheierii de sesizare a Curții Constituționale, respectiv 9 martie 2017. … 20.În esență, autoarea excepției este nemulțumită de faptul că Legea nr. 92/2007 și Legea nr. 51/2006 permit, prin textele de lege criticate, ca gestiunea serviciului de transport public local să poată fi delegată, prin atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii, fără licitație, anumitor operatori de transport rutier sau transportatori autorizați prevăzuți în mod expres de lege, și anume: a) unei societăți comerciale înființate de autoritățile administrației publice locale sau de asociațiile de dezvoltare comunitară, deținătoare de licențe de transport valabile; b) unei societăți comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau județean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităților administrației publice locale, al căror capital social este deținut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar sau coproprietar de către unitățile administrației publice respective, deținătoare de licențe de transport valabile. … 21.Analizând aceste critici, prin raportare la cadrul normativ incident, Curtea observă că, la nivelul legislației Uniunii Europene, serviciul public de transport rutier al călătorilor este reglementat de Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului – invocat chiar de autoarea excepției -, act normativ cu caracter obligatoriu pentru toate statele membre și cu aplicabilitate directă, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene numărul 315, seria L, din 3 decembrie 2007, în vigoare din 3 decembrie 2009. … 22.Scopul acestei reglementări este, potrivit art. 1 alin. (1), acela de a defini modul în care, în conformitate cu normele dreptului comunitar, autoritățile competente pot acționa în domeniul transportului public de călători pentru a garanta prestarea de servicii de interes general care sunt, printre altele, mai numeroase, mai sigure, de calitate mai bună sau au costuri mai scăzute decât cele pe care le-ar fi permis numai acțiunea forțelor pieței. Prin urmare, Regulamentul mai sus indicat stabilește condițiile în care autoritățile competente, atunci când impun sau contractează obligații de serviciu public, compensează operatorii de servicii publice pentru costurile suportate și/sau acordă drepturi exclusive în schimbul îndeplinirii obligațiilor de serviciu public. În acest sens, art. 3 alin. (1) prevede: „(1) În cazul în care o autoritate competentă decide să acorde unui operator ales un drept exclusiv și/sau o compensație de orice natură în schimbul îndeplinirii unor obligații de serviciu public, autoritatea respectivă face aceasta în cadrul unui contract de servicii publice.“ … 23.În continuare, art. 5 alin. (2)-(4) din același Regulament statuează: (2)Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, orice autoritate locală competentă, fie că este o autoritate de sine stătătoare, fie un grup de autorități care prestează servicii publice integrate de transport de călători, poate decide să presteze ea însăși servicii publice de transport de călători sau să atribuie contracte de servicii publice în mod direct unei entități cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă sau, în cazul unui grup de autorități, cel puțin una dintre autoritățile locale competente exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale departamente. (…)(3)Orice autoritate competentă care face apel la un terț, altul decât un operator intern, atribuie contractele de servicii publice pe baza unei proceduri competitive de atribuire, cu excepția cazurilor menționate la alineatele (4), (5) și (6). Procedura competitivă de atribuire adoptată este deschisă tuturor operatorilor, este echitabilă și respectă principiile transparenței și nediscriminării. În urma depunerii ofertelor și a eventualei etape de preselecție, procedura poate presupune negocieri în conformitate cu aceste principii, cu scopul de a stabili modul optim de a îndeplini anumite cerințe speciale sau complexe.(4)Cu excepția cazului în care acest lucru este interzis de dreptul intern, autoritățile competente pot decide să atribuie direct contracte de servicii publice fie în cazul în care valoarea medie anuală a acestora este estimată la mai puțin de 1.000.000 EUR, fie în cazul în care aceste contracte vizează prestarea anuală de servicii de transport public de călători pe mai puțin de 300.000 de kilometri.În cazul unui contract de servicii publice atribuit direct unei întreprinderi mici sau mijlocii care exploatează cel mult 23 de autovehicule, aceste plafoane pot fi mărite fie la o valoare medie anuală estimată la mai puțin de 2.000.000 EUR, fie la prestarea anuală de servicii publice de transport de călători pe mai puțin de 600.000 de kilometri. … 24.Analizând aceste norme, Curtea reține, în contextul criticilor de neconstituționalitate formulate în cauză, că, în cadrul competențelor proprii pe care le au în această materie, autoritățile administrației publice locale beneficiază de o largă marjă de apreciere în ceea ce privește modalitatea de realizare a serviciului public de transport rutier de călători, importante fiind atingerea scopului declarat la art. 1 alin. (1) – printre care și obținerea unor costuri mai scăzute decât cele pe care le-ar fi permis numai acțiunea forțelor pieței -, precum și respectarea condițiilor obligatorii stabilite în acest sens. Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 prevede trei modalități prin care se pot atribui contractele de servicii publice: (1) cea bazată pe procedura competitivă de atribuire, (2) cea prin care autoritatea locală prestează ea însăși aceste servicii publice – gestiunea directă și (3) cea prin care autoritatea competentă atribuie direct contractul de prestări servicii unei entități cu personalitate juridică distinctă asupra căreia exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale departamente – gestiunea delegată. Referitor la atribuirea directă, aceasta este permisă în anumite condiții, cuprinse la art. 5 alin. (2) din Regulament, precum și în limitele unor plafoane valorice ale contractului de prestări de servicii publice de transport rutier de călători sau în limitele unor kilometri, prevăzute de alin. (4) al aceluiași articol. Ultimele două modalități sunt permise în măsura în care dreptul intern nu le interzice, ceea ce înseamnă că legiuitorul național are propria marjă de apreciere. În acest sens se remarcă anumite sintagme și noțiuni utilizate în cuprinsul actului normativ cu referire la dreptul de opțiune al autorității locale competente, care poate alege, decide sau face apel. … 25.Revenind în planul legislației interne, Curtea constată că, în aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituție, art. 28 alin. (2^2) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, astfel cum a fost modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achizițiilor publice, precizează: „(2^2) În cazul serviciului de transport public local de călători, atribuirea directă a contractelor de delegare a gestiunii se face în condițiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind serviciile publice de transport feroviar și rutier de călători și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 și nr. 1.107/70 ale Consiliului.“ … 26.Se constată, așadar, că nici Legea nr. 51/2006 și nici Legea nr. 92/2007 nu conțin prevederi exprese la care face referire art. 5 alin. (2) din Regulamentul nr. 1.307/2007, în sensul interzicerii, prin dreptul intern, a gestiunii directe sau a atribuirii de contracte de servicii publice în mod direct unei entități cu personalitate juridică distinctă asupra căreia autoritatea locală competentă sau, în cazul unui grup de autorități, cel puțin una dintre autoritățile locale competente exercită un control asemănător cu cel exercitat asupra propriilor sale departamente. … 27.Dimpotrivă, art. 28 alin. (2) din Legea nr. 51/2006 prevede că (2)Gestiunea directă se realizează prin intermediul unor operatori de drept public sau privat, astfel cum sunt definiți la art. 2 lit. g), respectiv lit. h), fără aplicarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, Legii nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale și Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii, care pot fi:a)servicii publice de interes local sau județean, specializate, cu personalitate juridică, înființate și organizate în subordinea consiliilor locale sau consiliilor județene, după caz, prin hotărâri ale autorităților deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective; … b)societăți reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu capital social integral al unităților administrativ-teritoriale, înființate de autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale respective. …  … 28.În aceste condiții, se constată că, potrivit art. 21 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, serviciile de transport public local se pot administra prin atribuirea acestora în următoarele modalități: a) gestiune directă; b) gestiune delegată; c) alte modalități stabilite prin această lege, iar alegerea modalității de atribuire a serviciilor de transport public local se face cu respectarea condițiilor prevăzute atât de Legea nr. 92/2007, cât și de Legea nr. 51/2006, prin hotărâre adoptată de consiliile locale, de consiliile județene sau de Consiliul General al Municipiului București, după caz. Indiferent de modalitatea de atribuire adoptată, activitățile specifice serviciului de transport public local se organizează și se desfășoară în conformitate cu prevederile regulamentelor serviciilor de transport public local elaborate de autoritățile locale de transport și aprobate prin hotărâri ale consiliilor locale, ale consiliilor județene și ale Consiliului General al Municipiului București, după caz, pe baza regulamentului-cadru al serviciului de transport public local, elaborat de Autoritatea Rutieră Română, Autoritatea Navală Română sau Autoritatea Feroviară Română din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, după caz. … 29.Or, textele de lege criticate reglementează tocmai posibilitatea atribuirii directe a unui contract de delegare a gestiunii serviciului de transport public local de călători, în condițiile precizate expres deRegulamentul nr. 1.370/2007, și anume doar acelor operatori enumerați la art. 30 alin. (2) lit. a) și b) din Legea nr. 92/2007, respectiv: a) societăți comerciale înființate de autoritățile administrației publice locale sau de asociațiile de dezvoltare comunitară, deținătoare de licențe de transport valabile; b) societăți comerciale rezultate ca urmare a reorganizării administrative a regiilor autonome de interes local sau județean ori a serviciilor publice de specialitate subordonate autorităților administrației publice locale, al căror capital social este deținut, în totalitate sau în parte, în calitate de proprietar sau coproprietar, de către unitățile administrației publice respective, deținătoare de licențe de transport valabile. … 30.Este de menționat și faptul că, potrivit art. 11 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, „(1) Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competențelor autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat și de utilitate publică. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.“ De asemenea, art. 28 alin. (21) din Legea nr. 51/2006 permite atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice unui operator de drept privat, dacă: a) unitățile administrativ-teritoriale membre ale unei asociații de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, în calitate de acționari/asociați ai operatorului regional, prin intermediul asociației, sau, după caz, unitatea administrativ-teritorială, în calitate de acționar/asociat unic al operatorului, prin intermediul adunării generale a acționarilor și al consiliului de administrație, exercită un control direct și o influență dominantă asupra deciziilor strategice și/sau semnificative ale operatorului regional/operatorului în legătură cu serviciul furnizat/prestat, similar celui pe care îl exercită asupra structurilor proprii în cazul gestiunii directe; b) operatorul regional, respectiv operatorul, după caz, desfășoară exclusiv activități din sfera furnizării/prestării serviciilor de utilități publice destinate satisfacerii nevoilor de interes public general ale utilizatorilor de pe raza de competență a unităților administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv a unității administrativ-teritoriale care i-a încredințat gestiunea serviciului; c) capitalul social al operatorului regional, respectiv al operatorului este deținut în totalitate de unitățile administrativ-teritoriale membre ale asociației, respectiv de unitatea administrativ-teritorială; participarea capitalului privat la capitalul social al operatorului regional/operatorului este exclusă. … 31.În concluzie, Curtea constată că cerințele sub imperiul cărora autoritățile locale competente pot atribui în mod direct contracte de delegare a gestiunii serviciului public de transport rutier de călători, reglementate de textele de lege criticate, respectă întru totul normele obligatorii prevăzute de Regulamentul nr. 1.370/2007 și nu pot fi considerate contrare art. 16 alin. (1),art. 45 sau art. 135 din Constituție – invocate de autoarea excepției – fiind expresia în planul normativ intern a cadrului legislativ european, obligatoriu și direct aplicabil în materie tuturor statelor membre ale Uniunii Europene, ale căror economii sunt guvernate, de asemenea, de principiile economiei de piață și ale concurenței loiale. În plus, atribuirea directă a contractului de gestiune a serviciului public de transport reprezintă doar o posibilitate, una dintre modalitățile legale în care se poate realiza acest serviciu de utilitate publică, nepunând în pericol respectarea principiilor egalității cetățenilor în fața legii, libertății economice și a principiilor economiei de piață într-un stat democratic. … 32.În sfârșit, Curtea constată că este neîntemeiată și critica autoarei excepției potrivit căreia din cuprinsul Legii nr. 51/2006 lipsește un termen referitor la durata gestiunii directe a serviciilor comunitare de utilități publice, ceea ce conduce la crearea unui monopol al operatorului economic privilegiat pe o durată nedeterminată de timp. Aceasta, deoarece dispozițiile art. 4 alin. (3) din Regulamentul nr. 1.370/2007 – act normativ obligatoriu cu aplicabilitate directă în statele membre ale Uniunii Europene – prevede regula generală potrivit căreia „(3) Durata contractelor de servicii publice este limitată și nu depășește 10 ani pentru serviciile de transport cu autocarul și cu autobuzul și 15 ani pentru serviciile de transport de călători pe calea ferată și cu alte moduri de transport pe șine.“, precum și derogări de la această regulă, în condiții speciale expres prevăzute la alin. (4) al aceluiași articol. Totodată, Legea nr. 51/2006 prevede, cu referire la contractul de delegare a gestiunii, astfel cum este definit la alin. (7) al art. 29 din lege, că acesta este un contract încheiat în formă scrisă, pe o perioadă determinată, iar clauza referitoare la durata acestuia este, potrivit alin. (11) lit. c) al aceluiași text, un element obligatoriu al contractului de delegare a gestiunii. Prin urmare, nu pot fi reținute susținerile referitoare la posibilitatea creării unui monopol al operatorului economic prin posibilitatea încheierii unor contracte de delegare a gestiunii serviciului de transport public de călători pe perioadă nedeterminată. … 33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Plus Trans – S.R.L. din Piatra-Neamț în Dosarul nr. 2.112/103/2016 al Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 27 alin. (1) și ale art. 30 alin. (6) din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum și ale art. 28 alin. (2^1) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Neamț – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 ianuarie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește