DECIZIA nr. 399 din 18 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 871 din 24 septembrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 662 30/10/2018
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 759 13/12/2016
ART. 4REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 5REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 7REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 10REFERIRE LADECIZIE 396 14/06/2016
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 16REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 16REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 17
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 662 30/10/2018
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 270 27/04/2017
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 759 13/12/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 396 14/06/2016
ART. 17REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015
ART. 17REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 18REFERIRE LAOUG 51 03/11/2015 ART. 10
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 20REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Patricia Marilena Ionea – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Natalia Bădoi și alții în Dosarul nr. 34.900/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.095D/2018.2.La apelul nominal lipsesc autorii excepției și părțile Guvernul României și Ministerul Finanțelor Publice. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 662 din 30 octombrie 2018 și Decizia nr. 759 din 13 decembrie 2016.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 34.900/3/2016, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost ridicată de Natalia Bădoi și alții, având calitatea de funcționari publici, cu prilejul soluționării unei cauze în care au solicitat obligarea Ministerului Finanțelor Publice la emiterea actelor administrative prin care să se stabilească, pentru viitor, drepturile salariale în raport cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că, potrivit dispozițiilor art. 63 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, începând cu drepturile salariale aferente lunii noiembrie 2015, funcționarii publici și personalul contractual din Ministerul Finanțelor Publice – aparat propriu, Agenția Națională de Administrare Fiscală – aparat propriu, Agenția Națională pentru Achiziții Publice și Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili au beneficiat de 25 de clase de salarizare succesive față de clasa deținută. La data de 4 noiembrie 2015, prin dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 au fost abrogate prevederile art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, drepturile salariale fiind diminuate corespunzător celor 25 de clase de salarizare, după doar câteva zile de la majorarea acestora.6.Autorii excepției amintesc că, potrivit notei de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2015, motivele care au condus la acordarea majorării salariale cu 25 de clase de salarizare succesive țin de activitățile complexe ale Ministerului Finanțelor Publice, ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală, ale Agenției Naționale pentru Achiziții Publice și Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili, precum și de imperativul asigurării unei stabilități a personalului specializat și evitării migrării personalului odată format profesional către instituții cu un nivel de salarizare superior. De asemenea, s-a avut în vedere necesitatea egalizării salarizării între instituțiile publice cu activități asemănătoare.7.Autorii excepției consideră că, prin abrogarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 a instituit o măsură discriminatorie, întrucât a creat un tratament inegal pentru persoane aflate în situații similare.8.De asemenea, susțin că textul de lege criticat aduce atingere și dreptului de proprietate, fără a fi întrunite condițiile art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. În acest sens, precizează că dreptul de a obține majorarea salarială este dobândit în mod legal.9.Totodată, având în vedere că sunt afectate drepturi fundamentale, autorii excepției susțin că sunt încălcate și prevederile art. 115 alin. (6) din Constituție, prin care se arată că dispozițiile unei ordonanțe de urgență nu pot afecta drepturi fundamentale.10.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate de autorii excepției. De asemenea, instanța de judecată face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 396 din 14 iunie 2016.11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.12.Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 4 noiembrie 2015, dispoziții potrivit cărora „Articolul 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 29 octombrie 2015, se abrogă.“16.Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (6) privind domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență. De asemenea, susțin că sunt încălcate și prevederile art. 20 din Constituție prin raportare la dispozițiile art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului și ale art. 1 din Primul Protocol la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la proprietate.17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 396 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 26 august 2016, Decizia nr. 759 din 13 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 30 martie 2017, Decizia nr. 270 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 19 iulie 2017, sau Decizia nr. 662 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 22 ianuarie 2019, Curtea, analizând nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2015 cu privire la motivele care au fost invocate pentru abrogarea dispozițiilor art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015, a reținut, în esență, că adoptarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 apare ca fiind justificată, în esență, de două aspecte principale: unul dintre aspecte se referă la un eventual deficit bugetar, pe care aplicarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 l-ar genera, iar cel de-al doilea are în vedere necesitatea asigurării unui tratament juridic unitar pentru categoriile de personal din sectorul bugetar. Curtea a apreciat că aspectele invocate apar ca fiind justificate nu doar prin prisma oportunității și utilității lor, dar și sub aspectul caracterului obiectiv și urgent al motivelor care au impus abrogarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015. Astfel, Curtea a observat că majorarea salarială prevăzută de acest din urmă text de lege a avut în vedere o categorie relativ restrânsă de funcționari publici și personal, creându-se un tratament juridic favorizant pentru aceștia, într-un context economic și social marcat profund de multiple revendicări salariale, dar și de o incapacitate a statului de a răspunde acestor solicitări, fără a crea diferențe de tratament juridic cu caracter discriminator între diferitele categorii sociale. Așa fiind, Curtea a apreciat că, în realitate, majorarea salarială prevăzută de art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 a fost o măsură care a creat o discriminare între diferitele categorii de funcționari publici și personal bugetar, efectele concrete ale acestei măsuri neîntârziind să apară sub forma unor justificate solicitări de creșteri salariale din partea sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici și ale personalului contractual din cadrul altor instituții publice. Prin urmare, îndepărtarea efectelor discriminatorii, precum și a consecințelor financiare pe care lea atras aplicarea art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 a impus în mod obiectiv și justificat intervenția promptă a Guvernului. În concluzie, Curtea a constatat că, în măsura în care atingerea adusă unui drept fundamental, așa cum este dreptul la salariu, s-a realizat pentru a combate, în fapt, afectarea, prin discriminare, a drepturilor fundamentale ale unui număr mult mai semnificativ de persoane, condiția impusă de art. 115 alin. (6) din Constituție, referitoare la interdicția afectării prin dispozițiile unei ordonanțe de urgență a drepturilor și libertăților fundamentale, este respectată.18.De asemenea, Curtea a apreciat că măsura dispusă de art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 este rezonabilă, proporțională cu obiectivul urmărit și nu transformă dreptul la salariu ori dreptul de proprietate într-unul iluzoriu/teoretic. Astfel, procedând la efectuarea unui test de proporționalitate ce vizează limitarea unor drepturi fundamentale, Curtea a constatat că reglementarea art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 este impusă de necesitatea apărării drepturilor și a libertăților cetățenilor, în sensul prevenirii unor discriminări între diferite categorii de persoane, sub aspectul remunerării muncii. De asemenea, a apreciat că măsura abrogării dispozițiilor art. 63 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 este capabilă, în mod obiectiv, să ducă la îndeplinirea scopului avut în vedere de legiuitor și necesară realizării acestui scop. Totodată, având în vedere raportul dintre persoanele la care se referă art. 63 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2015 și cele care ar fi fost discriminate prin aplicarea acestei măsuri, Curtea a apreciat că măsura are un caracter proporțional cu situația care a determinat-o.19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față.20.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Natalia Bădoi și alții în Dosarul nr. 34.900/3/2016 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2015 privind unele măsuri pentru realizarea de investiții la operatorii economici din industria de apărare și pentru modificarea și completarea unor acte normative sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x