DECIZIA nr. 399 din 10 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (1) pct. 18 și ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, excepție ridicată de Bogdan Papavă în Dosarul nr. 15/1.748/2018 al Judecătoriei Cornetu și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.379D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, având în vedere că textul face referire la „documente prevăzute de lege“ și, prin urmare, este suficient de clar pentru a fi înțeles de destinatarul normei. Cu privire la critica de neconstituționalitate potrivit căreia neclaritatea legii generează comportamente discriminatorii din partea agenților de poliție, se arată că aceasta este inadmisibilă, întrucât discriminarea trebuie să rezulte din lege, și nu din modalitatea de aplicare a normelor legale de către agenții de poliție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 15/1.748/2018, Judecătoria Cornetu a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 101 alin. (1) pct. 18 și ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. Excepția a fost ridicată de Bogdan Papavă într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că, în principal, prevederile art. 101 alin. (1) pct. 18 și cele ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 și, în subsidiar, sintagma „precum și alte documente prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 35 alin. (2) din acest act normativ sunt lipsite de claritate și previzibilitate și contravin principiului constituțional referitor la egalitatea în drepturi. … 6.Se consideră că neclaritatea art. 101 alin. (1) pct. 18 raportat la dispozițiile art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 conduce la aplicarea unui tratament discriminatoriu, întrucât lasă la latitudinea unui agent rutier posibilitatea de a stabili care sunt documentele suplimentare pe care un participant la trafic trebuie să le aibă asupra sa și care sunt actele normative care prevăd aceste documente. … 7.Se afirmă că art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 nu stabilește expres obligația participanților la trafic de a avea asupra lor polița de asigurare auto. De asemenea, nici Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie nu prevede această obligație în sarcina conducătorilor auto. … 8.Invocând jurisprudența Curții Constituționale cu privire la claritatea și previzibilitatea actelor normative, se menționează că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar claritatea și previzibilitatea sunt elemente sine qua non ale constituționalității. Astfel, se arată că Legea nr. 132/2017 prevede la art. 3, cu denumirea marginală „Obligativitatea încheierii contractului RCA“, că persoanele fizice sau juridice care au în proprietate vehicule supuse înmatriculării sau înregistrării în România au obligația să se asigure pentru cazurile de răspundere civilă ca urmare a prejudiciilor produse prin accidente de vehicule. Însă această obligație de a încheia o poliță de asigurare de tip RCA nu presupune și obligativitatea unui conducător auto de a o avea asupra lui în format fizic, agentul rutier având posibilitatea de a verifica valabilitatea unei polițe prin alte mijloace. … 9.Ca atare, lipsa de claritate și previzibilitate a prevederilor art. 101 alin. (1) pct. 18 raportate la cele ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, care prevede posibilitatea sancționării unui conducător auto pentru nerespectarea obligației de a avea asupra sa „precum și alte documente prevăzute de lege“, poate conduce la aplicarea unui tratament discriminatoriu. În speță, se afirmă că agentul de poliție a concluzionat în mod incorect faptul că obligația de a încheia o poliță de asigurare de tip RCA presupune și obligativitatea conducătorului auto de a o avea asupra lui. … 10.Judecătoria Cornetu apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, prevederile art. 101 alin. (1) pct. 18 și ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificările și completările ulterioare, având următorul cuprins:– Art. 101 alin. (1): „Constituie contravenții și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni următoarele fapte săvârșite de persoane fizice: […] …  … 18.nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute la art. 35 alin. (2);“– Art. 35 alin. (2): „Participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege.“ …  … 15.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5), potrivit căruia în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, și ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile legale criticate instituie o sancțiune contravențională pentru încălcarea de către conducătorul unui vehicul a obligației de a prezenta, la cererea polițistului rutier, documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege. … 17.În jurisprudența sa, Curtea a statuat că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 au ca scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private, precum și a mediului. De asemenea, încălcarea prevederilor acestui act normativ, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, constituie contravenție și se sancționează cu avertisment ori cu amendă ca sancțiune principală și, după caz, cu una dintre sancțiunile contravenționale complementare prevăzute la art. 96 alin. (2), respectiv aplicarea punctelor de penalizare, suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat, confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență ori folosite în acest scop, imobilizarea vehiculului, radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului (a se vedea în acest sens Decizia nr. 658 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 11 martie 2021, paragrafele 15 și 16).Totodată, prin Decizia nr. 1.159 din 17 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 701 din 19 octombrie 2009, Curtea a reținut că fapta sancționată contravențional prin art. 101 alin. (1) pct. 18 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 constă în nerespectarea obligației conducătorului de vehicul de a avea asupra sa documentele prevăzute de lege, iar nu în nerespectarea obligațiilor referitoare la întocmirea unor documente cum ar fi, de exemplu, încheierea asigurării obligatorii pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație. … 18.Cu privire la pretinsa lipsă de claritate și previzibilitate a sintagmei „precum și alte documente prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragraful 42, Curtea a statuat că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale, în acest sens fiind și Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66. Totodată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Cu referire la principiul aplicabilității generale a legilor, prin hotărârile din 22 noiembrie 1995, 24 mai 2007, 12 februarie 2008 și 21 octombrie 2013, pronunțate în cauzele S.W. împotriva Regatului Unit, paragraful 36, Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, paragrafele 36 și 37, Kafkaris împotriva Ciprului, paragraful 141, și Del Rio Prada împotriva Spaniei, paragrafele 92 și 93, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că formularea acestora nu poate prezenta o precizie absolută. Una dintre tehnicile standard de reglementare constă în recurgerea mai degrabă la categorii generale, decât la liste exhaustive. Astfel, numeroase legi folosesc, prin forța lucrurilor, formule mai mult sau mai puțin vagi, a căror interpretare și aplicare depind de practică. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept, există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Nevoia de elucidare a punctelor neclare și de adaptare la circumstanțele schimbătoare va exista întotdeauna. Deși certitudinea este extrem de dezirabilă, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă, or, legea trebuie să fie capabilă să se adapteze schimbărilor de situație. Rolul decizional conferit instanțelor urmărește tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor, dezvoltarea progresivă a dreptului penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre (a se vedea Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 46, și Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragraful 23). … 19.Având în vedere considerentele de principiu redate mai sus, Curtea va analiza dacă sintagma „precum și alte documente prevăzute de lege“, criticată de autorul excepției, respectă cerințele de calitate ale legii, astfel cum au fost subliniate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și în cea a Curții Constituționale. … 20.Astfel, Curtea observă că, potrivit art. 177 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391 din 4 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 26 octombrie 2006, îndrumarea, supravegherea, controlul respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luarea măsurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora se realizează de către polițiștii rutieri care sunt ofițerii și agenții de poliție specializați și anume desemnați prin dispoziție a inspectorului general al Inspectoratului General al Poliției Române. … 21.Din analiza normelor legale în materie, Curtea reține că participanții la trafic sunt obligați ca, la cererea polițistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege. Totodată, potrivit art. 147 pct. 1 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.391/2006, conducătorul de autovehicul sau de tramvai este obligat să aibă asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de înmatriculare sau de înregistrare și, după caz, atestatul profesional, precum și celelalte documente prevăzute de legislația în vigoare. … 22.Curtea observă că, în funcție de domeniul de reglementare și specificul activității de transport, prin diferite acte normative, legiuitorul a prevăzut obligativitatea deținerii unor documente. În acest sens, cu titlu de exemplu, Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi și în regim de închiriere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 28 ianuarie 2003, cu modificările și completările ulterioare, la art. 37, prevede că, în traficul rutier, controlul autovehiculelor se va efectua de către reprezentanții autorităților menționate în cuprinsul legii, numai împreună cu poliția rutieră, având ca obiective verificarea existenței valabilității și utilizării autorizației taxi sau a copiei conforme, după caz, precum și a ecusoanelor și a listei de tarife aplicate etc. De asemenea, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea serviciilor publice de transport persoane în unitățile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 19 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, conducătorul mijlocului de transport în comun este obligat să prezinte la controlul în trafic următoarele documente, după caz: a) licența de traseu și caietul de sarcini al acesteia eliberat de emitentul licenței; b) programul de circulație; c) copia conformă a licenței de transport, în cazul autobuzelor; d) alte documente stabilite de legile în vigoare etc. … 23.Prin urmare, analizând, în ansamblul reglementării, normele legale criticate, reiese cu claritate înțelesul sintagmei „precum și alte documente prevăzute de lege“ din cuprinsul art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Așa fiind, sintagma criticată nu se referă doar la documentele prevăzute în mod expres în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, ci trebuie interpretată ca referindu-se la orice document menționat în acte normative aflate în vigoare, față de care subzistă obligația deținerii asupra lor de către conducătorii de vehicule, sub orice formă (pe suport hârtie sau în format electronic), și, subsecvent, a prezentării, la cerere, polițistului rutier. Faptul că, în funcție de domeniul de reglementare și de specificul activității de transport, documentele sunt cuprinse în mai multe acte normative nu poate fi o scuză pentru lipsa acestora, întrucât, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoașterea legii (nemo censetur ignorare legem), conducătorul de vehicul este prezumat că a avut cunoștință de reglementarea care prevede obligativitatea de a avea asupra sa toate documentele prevăzute de lege, așa încât acesta nu are decât a-și imputa propriei lipse de diligență consecințele negative pe care este ținut să le suporte, iar nu textului de lege criticat. … 24.În ceea ce privește încălcarea principiului egalității în fața legii, Curtea a statuat în jurisprudența sa (de exemplu, Decizia nr. 127 din 10 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 9 iunie 2016, paragraful 18), cu valoare de principiu, faptul că egalitatea în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Pentru a exista o încălcare a principiului egalității, ar trebui să se rețină că între persoanele cărora li se aplică același regim juridic – în speță, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 – există diferențe nejustificate obiectiv și rezonabil. Or, instituirea în sarcina tuturor conducătorilor de vehicul a obligației de a prezenta, la cererea polițistului rutier, documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare ori de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum și alte documente prevăzute de lege, aplicabilă în mod egal tuturor destinatarilor normei, fără discriminare, nu relevă un tratament juridic diferențiat față de persoane aflate în aceeași situație juridică. Prin urmare, Curtea constată că dispozițiile art. 16 din Constituție privind egalitatea în drepturi a cetățenilor nu sunt încălcate. … 25.Cu privire la susținerile referitoare la polița de asigurare de tip RCA și modalitatea în care se poate face dovada existenței acesteia, Curtea reține că, potrivit art. 2 pct. 21 din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 12 iunie 2017, polița de asigurare RCA reprezintă documentul prin care se constată încheierea contractului de asigurare RCA și se atestă existența asigurării de răspundere civilă pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule și de tramvaie. … 26.Curtea reține că, potrivit art. 76 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se prevede că: „(1) Vehiculele înmatriculate sau înregistrate, cu excepția celor cu tracțiune animală, care circulă pe drumurile publice, trebuie să aibă asigurare obligatorie pentru răspundere civilă în caz de pagube produse terților prin accidente de circulație, conform legii. (2) Poliția rutieră dispune măsura reținerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare și retragerea plăcuțelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără drept de circulație. (3) Dacă deținătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia, după 30 de zile de la data aplicării măsurii prevăzute la alin. (2), poliția rutieră dispune radierea din evidență a vehiculului.“ … 27.Curtea observă că dovada încheierii asigurării RCA, în cazul controalelor efectuate de către autoritățile abilitate, potrivit art. 10 alin. (11) din Norma Autorității de Supraveghere Financiară nr. 20/2017 privind asigurările auto din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din data de 1 august 2017, cu modificările și completările ulterioare, se poate face prin oricare dintre următoarele modalități: a) polița de asigurare RCA și contractul RCA emise de către asigurătorul RCA, pentru perioada de valabilitate înscrisă, prezentate pe suport hârtie sau în format electronic; b) dovada asigurării de răspundere civilă a vehiculelor, eliberată de către asigurătorii RCA din alte state, cu valabilitate pe teritoriul României și numai pentru perioada menționată în acestea, sau polița de asigurare de frontieră pentru vehiculele înmatriculate/înregistrate în afara Spațiului Economic European și a Confederației Elvețiene, prezentată pe suport hârtie sau în format electronic; c) informația rezultată din interogarea bazei de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României, prin care se certifică existența unui contract RCA valabil la data interogării. Prin urmare, dovada încheierii poliței de asigurare RCA se poate face prin prezentarea acesteia pe suport hârtie sau în format electronic ori prin interogarea bazei de date cu asigurările obligatorii de răspundere civilă auto încheiate pe teritoriul României, prin care se certifică existența unui contract RCA valabil la data interogării. … 28.Având în vedere toate aceste argumente, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 101 alin. (1) pct. 18 și ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 este neîntemeiată. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan Papavă în Dosarul nr. 15/1.748/2018 al Judecătoriei Cornetu și constată că prevederile art. 101 alin. (1) pct. 18 și ale art. 35 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data 10 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește