DECIZIA nr. 398 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția a fost ridicată de Sorin Ivan în Dosarul nr. 4.105/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.079D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, asistat de doamna avocat Rose-Marie Ivan, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București – Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă Sector 3. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 33 alin. (1), ale art. 22 alin. (1), ale art. 34 alin. (1), ale art. 16 alin. (1), ale art. 11 alin. (1) și (2), ale art. 15 alin. (1), ale art. 1 alin. (3), ale art. 53 alin. (1) și (2), ale art. 47 alin. (1) și (2), ale art. 56 alin. (2) și (3) și ale art. 20 prin raportare la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, arată că din interpretarea textelor de lege criticate reiese că persoanele care au desfășurat munca în temeiul unui contract cu timp de muncă parțial nu vor putea beneficia niciodată de indemnizația de șomaj pentru că nu vor întruni stagiul de cotizare necesar. Astfel, acestea sunt discriminate, întrucât nu beneficiază de reducerea stagiului de cotizare. O soluție ar putea fi reducerea indemnizației în funcție de timpul lucrat, însă nu neacordarea acesteia. Consideră că este încălcat dreptul de proprietate, întrucât contribuția de asigurări este lipsită de scopul pentru care a fost plătită. De asemenea, susține că se încalcă dreptul la indemnizație de șomaj și caracterul de stat social al României. Tot în susținerea criticii de neconstituționalitate, reprezentantul autorului excepției arată că acesta din urmă a plătit contribuția de asigurări sociale 12 ani, dar nu poate beneficia de asigurări în sistemul de asigurări sociale de sănătate în vederea efectuării unei intervenții chirurgicale. Susține că restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu se poate realiza decât cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituție. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că textele constituționale invocate nu sunt incompatibile cu stabilirea de către legiuitor a unor condiții pentru acordarea indemnizației de șomaj. De asemenea, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 664 din 10 iunie 2008, prin care s-a statuat că obligația de a contribui la bugetul asigurărilor de șomaj este independentă de faptul dacă cel care a contribuit va ajunge sau nu în situația concretă de a solicita acordarea indemnizației de șomaj. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.105/3/2018, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă. Excepția a fost ridicată de Sorin Ivan cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva Dispoziției nr. 2 din 12 ianuarie 2018 emise de Agenția Municipală pentru Ocuparea Forței de Muncă București, prin care i s-a respins solicitarea de acordare a indemnizației de șomaj. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale care consacră dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, celor care consacră dreptul la ocrotirea sănătății, precum și celor care se referă la dreptul cetățenilor de a beneficia de indemnizație de șomaj. În acest sens, arată că a fost lipsit de dreptul de a beneficia de asigurarea de sănătate, această posibilitate fiind exclusă prin îngrădirea dreptului de a beneficia de indemnizație de șomaj, deși a plătit contribuția pentru fondul de șomaj timp de 12 ani, iar aceasta a inclus și asigurările de sănătate. Totodată, amintește că, potrivit art. 48 din Legea nr. 76/2002, beneficiarii indemnizației de șomaj sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru asigurații acestor sisteme, iar contribuția pentru asigurările sociale de stat și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj. … 7.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că este relevantă Decizia Curții Constituționale nr. 664 din 10 iunie 2008, prin care s-a statuat ca „obligația de a contribui la bugetul asigurărilor pentru șomaj este independentă de faptul dacă cei care contribuie vor ajunge sau nu în situația concretă de a solicita acordarea indemnizației pentru șomaj, această îndatorire izvorând tocmai din caracterul de stat social al statului român, atribut ce presupune ca statul să adopte o serie de măsuri pentru a asigura egalitatea de șanse a cetățenilor, inclusiv prin conceperea unor sisteme de protecție socială a celor mai defavorizați care se sprijină pe contribuția celorlalți membri ai societății“. De asemenea, s-a stabilit că „atât timp cât potrivit dispozițiilor constituționale legiuitorul este în drept să stabilească conținutul, limitele și condițiile de acordare a drepturilor de asigurări sociale, iar în speță criteriul de acordare a indemnizației de șomaj este stagiul de cotizare, nu se poate reține o încălcare a dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției“. În ceea ce privește părerea instanței de judecată asupra celorlalte susțineri, instanța de judecată reține că motivele invocate vizează însuși fondul cererii, astfel că o precizare a punctului de vedere al instanței ar echivala cu o antepronunțare în cauză, în sensul art. 42 alin. (1) pct. l din Codul de procedură civilă. … 8.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare. Textele de lege criticate au următorul conținut:– Art. 34: (1)Șomerii prevăzuți la art. 17 alin. (1) beneficiază de indemnizație de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:a)au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;[…] … (1^2)Pentru persoanele încadrate cu contract individual de muncă cu timp parțial, stagiul de cotizare prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabilește proporțional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate în baza contractelor individuale de muncă cu timp parțial. …  … 12.Autorul excepției susține că aceste dispoziții de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 22 privind dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 34 alin. (1) care garantează dreptul la ocrotirea sănătății, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la ajutor de șomaj și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia invocă încălcarea drepturilor sale fundamentale, întrucât nu îi este acordată indemnizația de șomaj și pentru că nu poate beneficia de drepturile ce derivă din calitatea de asigurat în cadrul sistemului public de asigurări de sănătate. … 14.Cât privește critica privind refuzul de acordare a indemnizației de șomaj, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de lege, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că art. 47 alin. (2) din Constituție consacră dreptul cetățenilor la ajutor de șomaj și la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Astfel, așa cum reiese din formularea acestui text constituțional, legiuitorul are libertatea de a stabili conținutul, limitele și condițiile de acordare a acestor drepturi. Procedând în consecință, în cazul indemnizației de șomaj a stabilit prin art. 34 alin. (1) din Legea nr. 76/2002 că indemnizația de șomaj se acordă persoanelor care întrunesc următoarele condiții: „a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii; b) nu realizează venituri sau realizează, din activități autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată; c) nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii; și d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.“ Având în vedere că esențial pentru acordarea acestui drept este realizarea unui minim stagiu de cotizare, condiție care este cerută în mod egal tuturor celor ce se încadrează în ipoteza amintită, Curtea a apreciat că simplul fapt de a contribui la bugetul de asigurări pentru șomaj nu este de natură să egalizeze situația celor care au desfășurat un număr de ore de muncă mai mare și astfel pot obține indemnizația de șomaj, în raport cu cei care au desfășurat semnificativ mai puține ore de muncă. De asemenea, a reținut că obligația de a contribui la bugetul asigurărilor pentru șomaj este independentă de faptul dacă cei care contribuie vor ajunge sau nu în situația concretă de a solicita acordarea indemnizației pentru șomaj, această îndatorire izvorând tocmai din caracterul de stat social al statului român, atribut ce presupune ca statul să adopte o serie de măsuri pentru a asigura egalitatea de șanse a cetățenilor, inclusiv prin conceperea unor sisteme de protecție socială a celor mai defavorizați care se sprijină pe contribuția celorlalți membri ai societății. Pentru toate cele mai sus reținute, Curtea a respins criticile de neconstituționalitate ca neîntemeiate (în acest sens sunt Decizia nr. 789 din 3 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 25 iulie 2008; Decizia nr. 664 din 10 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 24 iulie 2008). … 15.Curtea apreciază că nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței sale în materie, astfel că soluțiile și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 16.Cât privește critica referitoare la refuzul acordării serviciilor care derivă din calitatea de asigurat în sistemul public de asigurări sociale de sănătate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate nu reglementează această materie, condițiile în care o persoană poate deveni asigurat în acest sistem și poate beneficia de asistență medicală în virtutea acestei calități fiind reglementate, în prezent, în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, și în Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. Prin urmare, Curtea apreciază că și aceste critici sunt lipsite de susținere. … 17.Referitor la susținerile potrivit cărora dispozițiile de lege ar fi conforme cu prevederile constituționale ale art. 16 dacă ar prevedea o scădere a stagiului de cotizare sau o reducere a indemnizației de șomaj, Curtea constată că acestea urmăresc, în realitate, modificarea dispozițiilor de lege criticate în sensul considerat mai favorabil de către autorul excepției, aspect ce excedează însă competenței instanței de contencios constituțional care, în exercitarea atribuțiilor sale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“ [art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992]. … 18.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Sorin Ivan în Dosarul nr. 4.105/3/2018 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (1^2) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește