DECIZIA nr. 396 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. Excepția a fost ridicată de Maria Sion Covaciu și Ioan Sion Covaciu în Dosarul nr. 5.079/111/2017 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 724D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc autorii excepției și partea Casa Județeană de Pensii Bihor. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate nu creează o discriminare a autorilor excepției în raport cu persoanele care s-au pensionat anterior, întrucât beneficiarii dreptului la pensie se supun regimului aplicabil în momentul nașterii acestui drept. De asemenea, apreciază că nu este susținută nici comparația cu situația altor categorii socioprofesionale, întrucât acestea se află într-o situație juridică diferită. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 19 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 5.079/111/2017, Tribunalul Bihor – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale. Excepția a fost ridicată de Maria Sion Covaciu și Ioan Sion Covaciu în cadrul unei cauze de asigurări sociale având ca obiect recalcularea pensiei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 sunt contrare prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, întrucât încalcă principiile statului de drept, demnitatea umană, drepturile și libertățile fundamentale, precum și supremația Constituției și obligația respectării legilor. … 6.De asemenea, susțin că sunt încălcate și prevederile art. 4 și art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece se creează o discriminare în funcție de vârsta și originea socială a persoanei. În acest sens, arată că persoanele care s-au pensionat în temeiul Legii nr. 3/1977 au beneficiat de calcularea pensiei în funcție de un stagiu de cotizare de 20 de ani, mai favorabil. De asemenea, anumite categorii sociale, așa cum sunt parlamentarii sau magistrații, beneficiază de reglementări mai favorabile în ceea ce privește calculul pensiei. … 7.Totodată, autorii excepției arată că dispozițiile de lege criticate aduc atingere dreptului la viață prin diminuarea resurselor necesare traiului de zi cu zi, prin pauperizare, printrun tratament inegal fără egalitate de șanse, prin imposibilitatea de a plăti medicația necesară și malnutriție, ceea ce conduce la decesul persoanelor vârstnice. … 8.Pentru motive asemănătoare, autorii excepției consideră că sunt încălcate și prevederile art. 47 din Constituție, privind nivelul de trai și dreptul la pensie. Referitor la încălcarea dreptului la pensie arată că acesta este încălcat deoarece casele de pensii nu calculează corect pensia, iar pensia este un drept câștigat. … 9.În sfârșit, autorii excepției susțin că sunt încălcate prevederile art. 53 din Constituție, întrucât este restrâns exercițiul unor drepturi fundamentale fără a fi întrunite condițiile impuse de acest text constituțional. … 10.Tribunalul Bihor – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, textul de lege criticat fiind conform cu prevederile constituționale invocate. În acest sens, arată că art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Prevederile legale criticate reprezintă o garanție pentru a asigura egalitatea de tratament în cazul asiguraților care au desfășurat activitate în grupa superioară de muncă în condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2006. Ipotezelor distincte invocate le sunt aplicabile reguli distincte, diferența fiind justificată de legea aplicabilă la momentul deschiderii dreptului la pensie. … 11.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006. Curtea constată că Legea nr. 226/2006 a fost abrogată prin dispozițiile art. 196 lit. m) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate sunt incidente în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006, al căror conținut este următorul: „(1) Pentru asigurații prevăzuți la art. 3 punctajul mediu anual se determină prin împărțirea la 25 a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare.“ … 15.Autorii excepției susțin că acest text de lege este contrar următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) și (5) referitor la statul român și obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 4 privind unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor, art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, art. 47 referitor la nivelul de trai și dreptul la pensie și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au reglementat modul de calcul al punctajului mediu anual pentru asigurații care realizaseră un stagiu de cotizare de cel puțin 25 de ani în condițiile speciale, stabilind că se determina prin împărțirea la 25 a numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate în perioada de cotizare. … 17.Autorii excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții de lege sunt discriminatorii, întrucât stabilesc un mod de calcul al pensiei diferit de cel reglementat anterior prin Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, considerat a fi mai favorabil. De asemenea, se consideră discriminați în raport cu alte categorii socioprofesionale, care beneficiază de reglementări mai favorabile. … 18.Analizând aceste critici, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17). Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (în acest sens este Decizia nr. 886 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2016, paragraful 15). Totodată, Curtea a precizat că noile reglementări în materia pensiilor pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege (Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 8 mai 2002). … 19.În ceea ce privește regimul juridic aplicabil diferitelor categorii socioprofesionale, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că art. 16 alin. (1) din Constituție impune legiuitorului instituirea unui tratament juridic identic pentru situații obiectiv identice. Împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situații obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității în drepturi (Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 22 noiembrie 2011). Astfel, Curtea a reținut că împrejurările riscante sau solicitante în care își desfășoară activitatea anumite categorii profesionale ori statutul deosebit al acestora justifică instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca aceasta să aibă semnificația unui tratament juridic discriminator. Mai mult, Curtea a reținut că, în anumite situații, așa cum este cazul magistraților, instituirea unui tratament juridic distinct, care să asigure garanțiile de independență cerute de Constituție acestei categorii socioprofesionale, impun instituirea unor pensii speciale (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.268 din 27 septembrie 2011, precitată, ori Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012). … 20.Având în vedere aceste repere jurisprudențiale, Curtea apreciază că nu sunt întemeiate criticile privind pretinsul caracter discriminator al dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006. … 21.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 44 și art. 53 din Constituție, Curtea apreciază că, în realitate, autorii excepției se raportează la pensia pe care ar fi obținut-o potrivit reglementărilor anterioare, aplicabile în perioada în care au lucrat. Or, potrivit celor mai sus arătate, cuantumul pensiei se stabilește în funcție de legea aplicabilă la momentul pensionării, iar reglementările anterioare, din perioada de cotizare, nu asigură un drept câștigat asupra pensiei. … 22.În continuare, analizând criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 22 alin. (1) și art. 47 alin. (1) din Constituție, Curtea constată că acestea privesc, în esență, faptul că, prin politicile instituite, statul nu asigură un nivel al pensiei care să acopere în mod eficient nevoile de trai ale pensionarilor. Curtea observă însă că dispozițiile de lege criticate nu determină ele însele cuantumul pensiei, ci doar modul în care se calculează unul dintre elementele în funcție de care, în final, se stabilește acest cuantum, respectiv punctajul mediu anual. Cuantumul pensiei rezultă din înmulțirea punctajului mediu anual (care poate să difere între pensionari în funcție de veniturile realizate care au constituit baza de calcul al contribuției individuale de asigurări sociale) cu un element fix, respectiv valoarea punctului de pensie (art. 76 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000). … 23.Observând aceste aspecte, Curtea apreciază că, în realitate, critica autorilor excepției vizează o schimbare a modului de calcul al pensiei, aspect care excedează însă competenței instanței de contencios constituțional care nu se poate substitui legiuitorului în stabilirea algoritmului de calcul al pensiei fără încălcarea principiului separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. … 24.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Sion Covaciu și Ioan Sion Covaciu în Dosarul nr. 5.079/111/2017 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește