DECIZIA nr. 396 din 17 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 5.066/120/2019 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.808D/2021. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.914D/2021, nr. 1.949D/2021, nr. 1.999D/2021, nr. 2.000D/2021, nr. 2.001D/2021, 2.356D/2021, nr. 2.675D/2021, nr. 2.676D/2021, nr. 2.775 D/2021, nr. 2.814D/2021, nr. 2.841D/2021, nr. 2.842D/2021, nr. 2.922D/2021, nr. 3.065D/2021, nr. 3.388D/2021, nr. 3.789D/2021, nr. 3.826D/2021, nr. 42D/2022, nr. 62D/2022 și nr. 1.098D/2022, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale, excepție ridicată de Ministerul Justiției în Dosarul nr. 2.477/3/2021 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.914D/2021), în Dosarul nr. 782/86/2020 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.949D/2021), în dosarele nr. 5.090/120/2020, nr. 1.449/114/2020 și nr. 2.500/120/2020 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 1.999D/2021–2.001D/2021), în Dosarul nr. 2.533/90/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.356D/2021), în dosarele nr. 2.127/102/2019 și nr. 2.522/102/2019 ale Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă (dosarele Curții Constituționale nr. 2.675D/2021 și nr. 2.676D/2021), în Dosarul nr. 252/112/2021 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.775D/2021), în Dosarul nr. 269/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.814D/2021), în Dosarul nr. 5.185/3/2021 al Tribunalului București – Secția VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.841D/2021), în Dosarul nr. 914/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.842D/2021), în Dosarul nr. 3.404/90/2019 al Curții de Apel Pitești – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 2.922D/2021), în Dosarul nr. 622/30/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.065D/2021), în Dosarul nr. 390/120/2021 al Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.388D/2021), în Dosarul nr. 1.295/87/2020 al Curții de Apel București – Secția VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.789D/2021), în Dosarul nr. 6.284/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 3.826D/2021), în Dosarul nr. 332/40/2021 al Curții de Apel Suceava – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 42D/2022), în Dosarul nr. 505/120/2021 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 62D/2022) și în Dosarul nr. 6.452/120/2020 al Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă (Dosarul Curții Constituționale nr. 1.098D/2022). … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.914D/2021, nr. 1.949D/2021, nr. 1.999D/2021, nr. 2.000D/2021, nr. 2.001D/2021, nr. 2.356D/2021, nr. 2.675D/2021, nr. 2.676D/2021, nr. 2.775 D/2021, nr. 2.814D/2021, nr. 2.841D/2021, nr. 2.842D/2021, nr. 2.922D/2021, nr. 3.065D/2021, nr. 3.388D/2021, nr. 3.789D/2021, nr. 3.826D/2021, nr. 42D/2022, nr. 62D/2022 și nr. 1.098D/2022 la Dosarul nr. 1.808D/2021, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și arată că la nivelul considerentelor și dispozitivelor acestor decizii au fost stabilite o serie de principii în materia salarizării: egalizarea salarială între persoane aflate la nivelul aceleiași categorii profesionale, indiferent dacă au obținut sau nu hotărâri judecătorești privind majorarea salarială, salarizarea să se realizeze în funcție de gradul instanțelor judecătorești și al parchetelor, iar hotărârile judecătorești să aibă aplicabilitate generală. Instanțele judecătorești au obligația respectării acestor principii, iar eventuala încălcare a acestora excedează controlului de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin Decizia civilă nr. 979 din 20 aprilie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.066/120/2019, prin Decizia civilă nr. 1.226 din 25 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.090/120/2020, prin Decizia civilă nr. 1.218 din 25 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.449/114/2020, prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.500/120/2020, prin Decizia civilă nr. 2.797 din 23 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 6.284/120/2020, prin Încheierea din 13 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 505/120/2021, și prin Decizia civilă nr. 876 din 22 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 6.452/120/2020, Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. … 8.Prin Încheierea din 26 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.477/3/2021, și prin Încheierea din 16 iulie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 5.185/3/2021, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 9.Prin Decizia nr. 489 din 18 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 782/86/2020, și prin Încheierea din 14 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 332/40/2021, Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014. … 10.Prin Încheierea din 27 mai 2021, pronunțată în Dosarul nr. 2.533/90/2019, și prin Încheierea din 21 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 3.404/90/2019, Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 11.Prin încheierile din 5 august 2021, pronunțate în dosarele nr. 2.127/102/2019 și nr. 2.522/102/2019, Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 12.Prin Încheierea din 8 iunie 2021, îndreptată prin Încheierea din 25 august 2021, pronunțată în Dosarul nr. 252/112/2021, Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 13.Prin Încheierea din 16 iunie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 269/120/2021, prin Încheierea din 7 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 914/120/2021, și prin Încheierea din 19 octombrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 390/120/2021, Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 14.Prin Încheierea din 29 septembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 622/30/2020, Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 15.Prin Încheierea din 9 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.295/87/2020, Curtea de Apel București – Secția VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015. … 16.Excepția de neconstituționalitate a fost invocată de Ministerul Justiției în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind acordarea unor drepturi salariale. … 17.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că permit acordarea în beneficiul magistraților a unor drepturi salariale fără să se țină seama de gradul instanțelor sau parchetelor în cadrul cărora funcționează magistrații. Autorul excepției invocă Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și susține că textele legale criticate nu pot fundamenta soluții judecătorești de acordare a unor drepturi salariale mai mari decât cele cuvenite potrivit legii, atunci când obiectul acțiunilor deduse judecății îl reprezintă un nivel de salarizare corespunzător unui nivel superior ierarhic. … 18.În opinia autorului, în Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, instanța de contencios constituțional nu a avut în vedere orice drept de natură salarială stabilit prin hotărâri judecătorești – de care, în temeiul art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, ar trebui să beneficieze și personalul care nu era îndreptățit ca efect direct al unei hotărâri judecătorești – titlu executoriu, ci doar anumite drepturi care, odată recunoscute prin hotărâre judecătorească, au incidență nemijlocită asupra nivelului (maxim) de salarizare corespunzător fiecărei funcții, fiecărui grad, fiecărei trepte, gradații, vechimi în muncă și în specialitate. Astfel, în cazul analizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, era vorba de indexări (majorări) ale indemnizației de încadrare aplicabile tuturor magistraților. … 19.Autorul excepției susține că o interpretare contrară a dispozițiilor legale criticate, prin prisma considerentelor reținute în Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, echivalează cu nesocotirea efectului obligatoriu al unor decizii ale Curții Constituționale, prin care instanța constituțională a stabilit că salarizarea magistraților în raport cu gradul instanțelor sau parchetelor pe lângă care magistrații, fie ei procurori, judecători sau magistrați-asistenți, funcționează, răspunde exigențelor constituționale și conduce la subrogarea de către instanțele judecătorești în competența legiuitorului, prin crearea pe cale jurisprudențială a unui nou sistem de salarizare. În susținerea criticilor de neconstituționalitate sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 861 din 16 iunie 2009 și nr. 561 din 14 aprilie 2009. … 20.Curtea de Apel Ploiești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că prin criticile de neconstituționalitate sunt evidențiate, în esență, nemulțumiri față de modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor legale și de statuările obligatorii ale instanței de contencios constituțional, de către instanța judecătorească, aspecte care vizează legalitatea și temeinicia soluției adoptate de prima instanță și care excedează controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională. Arată, totodată, că aspectele invocate se circumscriu, în realitate, unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și cea legislativă, cu privire la conținutul ori întinderea atribuțiilor lor, decurgând din Constituție. De asemenea, reține că stabilirea prin dispozițiile legale criticate a unui nivel de salarizare la nivelul maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru personalul plătit din fonduri publice, care ocupă aceeași funcție și are același grad, aceeași treaptă, gradație, desfășurându-și activitatea în aceleași condiții, nu încalcă principiul separației puterilor în stat, fiind atributul legiuitorului să stabilească modalitatea de salarizare a personalului din sectorul public, ținând cont de politica statului și de resursele financiare de care dispune. De asemenea, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 și reține că odată recunoscute drepturile salariale prin hotărâri judecătorești definitive, drepturi care au condus la majorarea indemnizațiilor de încadrare pentru toți magistrații și personalul asimilat acestora, se ajunge la acea echitate pe care și-a dorit-o legiuitorul în sistemul de salarizare al personalului bugetar, în sensul că pentru o muncă de valoare egală remunerația trebuie să fie egală. Din această perspectivă, împrejurarea că drepturile salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești sunt necuvenite întrucât nu corespund gradului instituțiilor din care fac parte magistrații sau personalul asimilat nu poate fi luată în discuție întrucât chestiunea a fost reținută cu autoritate de lucru judecat prin hotărâri judecătorești, iar o hotărâre judecătorească definitivă nu mai poate fi pusă în discuție sub aspectul chestiunii referitoare la caracterul legal al acordării drepturilor salariale prin includerea lor în cuantumul indemnizației de încadrare pentru a se ajunge la nivelul maxim de salarizare. … 21.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 1.914D/2021, apreciază că autorul excepției de neconstituționalitate nu a arătat în ce măsură dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 142 alin. (1) și ale art. 147 alin. (4) din Legea fundamentală. În Dosarul nr. 2.841D/2021, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, dispozițiile legale invocate nefiind contrare art. 1 alin. (4) și (5), art. 142 alin. (1) și art. 147 alin. (4) din Constituție. Astfel, autoritățile statului dispun de o marjă largă de apreciere pentru reglementarea politicilor lor sociale, dată fiind cunoașterea directă a propriei societăți și a nevoilor sale, astfel încât autoritățile naționale sunt în principiu în măsură să aleagă mijloacele cele mai adecvate în atingerea scopului stabilirii unui echilibru între cheltuielile publice, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului trebuie să respecte alegerea lor, cu excepția cazului în care aceste mijloace încalcă principiul nediscriminării între persoane aflate în situații similare. … 22.Curtea de Apel Suceava – Secția I civilă, în Dosarul nr. 1.949D/2021, opinează în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Dispozițiile legale menționate privesc posibilitatea egalizării veniturilor salariale, cu privire la care există o constantă practică în interpretare, atât la nivelul instanțelor de judecată, cât și la nivelul interpretării de către Înalta Curte de Casație și Justiție sau validării de către Curtea Constituțională, astfel că, în cauză, nu se pun probleme de aplicare neconstituțională. În Dosarul nr. 42D/2022, instanța judecătorească reține îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, însă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra acesteia. … 23.Curtea de Apel Pitești – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu criticile formulate. … 24.Curtea de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă apreciază că prevederile ordonanțelor ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate sunt constituționale, reținând în acest sens și considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016. Constată că argumentele invocate de autorul excepției vizează mai degrabă modul de aplicare a dispozițiilor incidente în cauză, aspect care trebuie analizat de instanțele judecătorești, în raport cu circumstanțele particulare ale fiecărei cauze. … 25.Tribunalul Bistrița-Năsăud – Secția I civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 26.Tribunalul Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, deoarece vizează exclusiv interpretarea sau aplicarea dispozițiilor legale criticate, care, potrivit art. 126 din Constituție, intră în sfera de competență a instanțelor judecătorești. Curtea Constituțională nu se poate substitui instanțelor judecătorești pentru a interpreta și aplica legea în raport cu situațiile de fapt deduse judecății. A răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată. … 27.Curtea de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că interpretarea dispozițiilor legale criticate nu este în contradicție cu prevederile constituționale invocate. … 28.Curtea de Apel București – Secția VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că ansamblul criticilor formulate vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale invocate, iar nu conținutul acestora, ceea ce excedează sferei de competență a Curții Constituționale. … 29.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 30.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:31.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 32.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. … 33.Curtea observă că dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 au fost introduse în cuprinsul ordonanței de urgență prin dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, cu modificările ulterioare. … 34.Dispozițiile art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 au fost introduse în cuprinsul ordonanței de urgență prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 9 iunie 2016, cu modificările ulterioare. … 35.De asemenea, Curtea observă că dispozițiile de lege criticate au fost abrogate prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege constituie temeiul acțiunilor în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate, aceste dispoziții legale pot constitui obiect al controlului de constituționalitate. … 36.Dispozițiile legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate au următorul cuprins:– Art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014: „Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), personalul din aparatul de lucru al Parlamentului și din celelalte instituții și autorități publice, salarizat la același nivel, precum și personalul din cadrul Consiliului Concurenței și al Curții de Conturi, inclusiv personalul prevăzut la art. 5 din aceste instituții, care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază și al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice pentru fiecare funcție/grad/treaptă și gradație, va fi salarizat la nivelul maxim dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“; … – Art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015: „Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizațiilor de încadrare, aferent unui program normal al timpului de muncă, mai mic decât cel stabilit în plată la nivel maxim pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții.“ …  … 37.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale și principiul legalității, art. 142 alin. (1) privind rolul Curții Constituționale și art. 147 alin. (4) privind deciziile Curții Constituționale. … 38.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că instanța de contencios constituțional s-a mai pronunțat cu privire la textele de lege ce formează obiectul excepției de neconstituționalitate, din perspectiva unor critici similare, respingând excepția ca inadmisibilă. Astfel, prin Decizia nr. 677 din 28 noiembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 22 august 2024, Curtea Constituțională a reținut că, în motivarea excepției, autorul acesteia argumentează, în esență, că unele instanțe judecătorești au interpretat în mod eronat dispozițiile legale criticate. Astfel, interpretarea pe care autorii o consideră neconstituțională este cea dată de o parte dintre instanțele judecătorești care au extins coeficientul de multiplicare 19 și în privința stabilirii indemnizației altor categorii de magistrați decât procurorii Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. … 39.Curtea a observat că dispozițiile art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu fac nicio referire expresă la categoriile de personal bugetar din care fac parte și reclamanții din acțiunile în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și nici la categoriile de personal de ale căror indemnizații vor reclamanții să beneficieze și a reținut că aceste norme au un caracter general, fiind susceptibile să fie aplicate într-o multiplicitate indefinită de situații de către autoritățile învestite de către ordinea juridică în acest sens. … 40.Curtea a subliniat că împrejurarea în care unele instanțe judecătorești ar interpreta în mod greșit dispozițiile legale aplicabile situației de fapt nu reprezintă un temei suficient pentru a permite instanței de contencios constituțional să soluționeze pe fond o excepție invocată în aceste condiții, întrucât aceasta ar încălca atribuțiile sale prevăzute de art. 146 din Constituție. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a sa în activitatea de judecată, ceea ce ar determina încălcarea prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. … 41.Totodată, referitor la critica privind modalitatea în care unele instanțe judecătorești au interpretat Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din 21 decembrie 2016, Curtea a precizat că o asemenea critică nu vizează conformitatea conținutului unor dispoziții legale, respectiv art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, cu standardele constituționale invocate în mod formal de către autorul excepției, ci chiar modalitatea de interpretare de către instanțele judecătorești a unei decizii a Curții Constituționale. Astfel, Curtea a reamintit că nu este competentă să se pronunțe cu privire la aspectele ce țin de aplicarea legii, întrucât aceste aspecte intră în competența instanței judecătorești învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. … 42.Aceleași argumente justifică și în prezenta cauză respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice și ale art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Ministerul Justiției în dosarele nr. 5.066/120/2019, nr. 5.090/120/2020, nr. 1.449/114/2020, nr. 2.500/120/2020, nr. 6.284/120/2020, nr. 505/120/2021 și nr. 6.452/120/2020 ale Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, în dosarele nr. 2.477/3/2021 și nr. 5.185/3/2021 ale Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele nr. 782/86/2020 și nr. 332/40/2021 ale Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, în dosarele nr. 2.533/90/2019 și nr. 3.404/90/2019 ale Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, în dosarele nr. 2.127/102/2019 și nr. 2.522/102/2019 ale Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, în Dosarul nr. 252/112/2021 al Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, în dosarele nr. 269/120/2021, nr. 914/120/2021 și nr. 390/120/2021 ale Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 622/30/2020 al Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și în Dosarul nr. 1.295/87/2020 al Curții de Apel București – Secția VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Ploiești – Secția I civilă, Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Suceava – Secția I civilă, Curții de Apel Pitești – Secția I civilă, Curții de Apel Târgu Mureș – Secția I civilă, Tribunalului Bistrița-Năsăud – Secția I civilă, Tribunalului Dâmbovița – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea conflictelor de muncă și asigurări sociale, Curții de Apel Timișoara – Secția litigii de muncă și asigurări sociale și Curții de Apel București – Secția VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește