DECIZIA nr. 395 din 4 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Complexul Educațional Lauder Reut din București în Dosarul nr. 20.165/301/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.356D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, prin avocații Delia Bosman și Laurențiu Mihăilă, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocaților prezenți, care pledează pentru admiterea criticilor de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, spre deosebire de situația debitorului care dovedește existența unor motive justificate pentru întârzierea executării, nu instituie remediul reducerii penalităților și în cazul debitorului aflat în imposibilitatea obiectivă și absolută de executare, ceea ce este de natură să încalce liberul acces la justiție al acestuia din urmă. Mai susțin că aspectele criticate ar fi putut fi surmontate dacă instanța de judecată ar fi realizat o altă evaluare a situației de fapt și nu l-ar fi obligat pe autorul excepției la executarea unei obligații imposibil de executat. … 4.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, motivând că problema supusă controlului reprezintă o chestiune de aplicare a legii de către instanța judecătorească, iar nu o problemă de constituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 20.165/301/2018, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Complexul Educațional Lauder Reut din București, apelant-contestator într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței prin care a fost respinsă o contestație la executare. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că norma criticată reglementează un remediu procesual aplicabil doar în cazul întrunirii cumulative a două cerințe legale – executarea obligației și dovedirea unor motive justificate pentru întârziere -, așadar un remediu aplicabil în exclusivitate debitorilor unei obligații de a face intuitu personae aflați în situația unei întârzieri justificate. Cu toate acestea, prevederea legală nu instituie un remediu similar și pentru debitorii aflați în situația unei imposibilități obiective și absolute de executare, deși nici în privința acestora, similar celor aflați în situația unei întârzieri justificate, nu poate fi reținută vreo culpă sau rea-credință. … 7.Autorul susține că s-a aflat în imposibilitatea absolută și obiectivă de a executa obligația stabilită pe calea ordonanței președințiale, fiind astfel un debitor de bună-credință și fără culpă, însă demersul său judiciar privind înlăturarea penalităților a fost respins pe motiv că nu a făcut dovada nici a îndeplinirii executării obligației și nici a unor motive temeinice care să justifice întârzierea. Restrângerea domeniului de aplicare al remediului procesual de reducere ori de înlăturare a penalității doar pentru categoria debitorilor aflați în situația unei întârzieri justificate în executare, cu excluderea celor aflați în imposibilitatea absolută și obiectivă de executare, reprezintă o veritabilă restricționare a accesului la justiție și are drept consecință crearea unui tratament diferențiat nejustificat între două categorii de debitori. În acest sens, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, discriminarea se bazează pe noțiunea de excludere de la un drept, iar remediul constituțional specific îl reprezintă acordarea sau accesul la beneficiul dreptului tuturor celor care se află în situații similare. … 8.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, reglementarea constituind opțiunea liberă a legiuitorului de a supune controlului instanței, prin formularea contestației prevăzute de dispoziția legală în discuție, numai acele situații în care executarea a fost întârziată. Accesul liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție are în vedere formularea cererilor în justiție pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime, fiind permisă limitarea acestui drept în situația în care persoana a avut căi de valorificare a apărărilor sale. Scopul legitim urmărit prin această limitare este scurtarea perioadei în care se stabilesc drepturile părților din procedura execuțională, interesul ocrotit fiind al creditorului care pretinde în mod legitim executarea hotărârii în favoarea sa, limitarea exercitării accesului la instanță al debitorului nefiind disproporționată pentru asigurarea acestui scop. Fiind vorba despre debitori aflați în situații diferite, alegerea legiuitorului pentru reglementarea unei căi pentru discutarea aspectelor în legătură cu executarea cu întârziere a hotărârii și lipsa unei reglementări în același sens pentru situația neexecutării hotărârii este justificată. Considerând încheiată dezbaterea asupra modalității de rezolvare a raportului dintre părți prin pronunțarea hotărârii asupra fondului litigiului, legiuitorul a prevăzut, în mod firesc, o cale de atac numai pentru situația în care împrejurări nediscutate determină concluzia inexistenței culpei debitorului care a întârziat executarea sau a existenței altor cauze pe lângă culpa acestuia pentru întârzierea executării. … 9.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: „(5) Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării.“ … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (1)-(3) care consacră liberul acces la justiție și dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile art. 906 din Codul de procedură civilă, care reglementează acordarea de penalități în situația în care debitorul nu execută obligația de a face sau de a nu face, au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia nr. 525 din 11 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 26 septembrie 2017, Decizia nr. 5 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 329 din 8 mai 2017, Decizia nr. 272 din 27 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 571 din 18 iulie 2017, Decizia nr. 380 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 22 august 2017, Decizia nr. 624 din 9 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 5 martie 2019, sau Decizia nr. 202 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 9 iulie 2019, decizii prin care Curtea a constatat conformitatea reglementării criticate cu Legea fundamentală. … 15.Curtea a reținut că, potrivit art. 906 alin. (4) și (5) din Codul de procedură civilă, dacă în termen de 3 luni de la data comunicării încheierii de aplicare a penalității debitorul nu execută obligația prevăzută în titlul executoriu, instanța de executare, la cererea creditorului, va fixa suma definitivă ce i se datorează cu acest titlu, prin încheiere, dată cu citarea părților. Creditorul poate solicita fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu își execută obligația prevăzută în titlul executoriu, până la stingerea ei completă. Penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. Așa fiind, pentru a fi admisibilă contestația la executare, trebuie să fie îndeplinite cumulativ două condiții, și anume: obligația prevăzută în titlul executoriu să fie executată integral la data formulării contestației, iar debitorul trebuie să facă dovada unor motive temeinice care l-au împiedicat să acționeze, conducând la întârzierea executării. Aprecierea caracterului temeinic al motivelor care au justificat întârzierea executării este lăsată la latitudinea instanței de executare care urmează a se pronunța, în acest sens, în funcție de împrejurările concrete ale fiecărei cauze. … 16.Astfel cum a reținut Curtea în jurisprudența precitată, finalitatea reglementării privind aplicarea de penalități constă în determinarea debitorului rău-platnic de a executa obligația la care este ținut în temeiul unui titlu executoriu, pe care numai el o poate executa, prin aplicarea unei amenzi civile stabilite pe zi de întârziere până la data executării. Prin exercitarea acestei constrângeri cu caracter pecuniar se urmărește contracararea manoperelor abuzive, tinzând la tergiversarea îndeplinirii obligațiilor asumate de debitor, în vederea asigurării celerității, ca exigență imperativă a executării silite. Curtea a reținut, de asemenea, că, potrivit art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, penalitatea va putea fi înlăturată ori redusă, pe calea contestației la executare, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării. Prin urmare, debitorul are la îndemână calea contestației la executare pentru înlăturarea sau reducerea penalității stabilite de instanță, caz în care instanța va pronunța o hotărâre care poate fi atacată cu apel, potrivit art. 718 din Codul de procedură civilă. … 17.De altfel, în sensul celor statuate prin jurisprudența instanței de contencios constituțional, prin Decizia nr. 30 din 24 aprilie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2023, instanța supremă a reținut că mecanismul reglementat de art. 906 din Codul de procedură civilă presupune două etape: în cursul celei dintâi, instanța de executare stabilește, la cererea creditorului, o penalitate pe zi de întârziere, în considerarea criteriilor indicate la alin. (2) sau (3) – în măsura în care, în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de încuviințare a executării, debitorul nu a executat obligația de a face sau de a nu face -, iar într-o etapă subsecventă, fixează, tot la cererea creditorului, suma definitivă ce i se datorează cu titlu de penalitate, printr-o operațiune matematică, ce presupune înmulțirea sumei stabilite în cadrul etapei precedente cu titlu de penalitate pe zi de întârziere cu numărul de zile regăsit în intervalul celor 3 luni – dacă, în termen de 3 luni de la comunicarea încheierii de aplicare a penalității, debitorul nu și-a executat obligația prevăzută în titlul executoriu originar; o asemenea cerere poate fi reiterată după trecerea fiecărui termen de 3 luni în care debitorul nu își execută obligația prevăzută în titlul executoriu, până la stingerea ei completă. Înalta Curte a observat că „faptul că dispozițiile art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă îngăduie reducerea sau chiar înlăturarea penalității definitive demonstrează că nu latura punitivă este esențială în mecanismul penalităților, ci cea cominatorie, atât timp cât o asemenea măsură poate fi adoptată atunci când debitorul și-a executat obligația și, în plus, a dovedit motivele temeinice care au justificat întârzierea în executare“, astfel că „în cadrul acestei noi executări silite, debitorul poate obține înlăturarea sau reducerea penalității pe calea contestației la executare, dacă dovedește nu doar executarea obligației prevăzute în titlul inițial, ci, în plus, și motivele temeinice care au justificat întârzierea executării“. … 18.Mai mult, prin Decizia nr. 665 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 14 februarie 2020, paragraful 25, Curtea Constituțională a concluzionat că „din examinarea reglementării cuprinse în art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă rezultă faptul că posibilitatea înlăturării ori reducerii penalității, pe calea contestației la executare, pentru debitorul care execută integral obligația prevăzută în titlul executoriu și care dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării, este un beneficiu acordat de legiuitor debitorului de bună-credință. Acest beneficiu nu constituie, însă, un drept fundamental al debitorului, ci reprezintă un mijloc de constrângere la îndemâna creditorului în faza executării silite, dreptul protejat de lege fiind titlul executoriu al creditorului, care se bucură de autoritate de lucru judecat“. … 19.În prezenta cauză, Curtea observă însă că autorul excepției vizează neconstituționalitatea frazei „dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu și dovedește existența unor motive temeinice care au justificat întârzierea executării“, cuprinsă în alin. (5) al art. 906 din Codul de procedură civilă, din perspectiva instituirii celor două condiții cumulative de a căror îndeplinire este condiționată înlăturarea ori reducerea penalității pe calea contestației la executare. Acesta apreciază că o atare reglementare elimină posibilitatea exercitării unei căi efective de atac în situația în care debitorul se află în imposibilitatea absolută și obiectivă de a executa obligația. Or, critica având un atare obiect vizează o problemă de interpretare și aplicare a legii de către instanța învestită cu soluționarea contestației la executare, care urmează să aprecieze în ce măsură situația prezentată de debitor se încadrează în ipoteza de incidență a normei, iar nu o problemă de neconstituționalitate a normei, susceptibilă de a fi sancționată de Curtea Constituțională. … 20.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 906 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Complexul Educațional Lauder Reut din București în Dosarul nr. 20.165/301/2018 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește