DECIZIA nr. 395 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Edmund Marthy în Dosarul nr. 594/119/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 607D/2018.  … 2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa Județeană de Pensii Covasna. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența Curții Constituționale prin Decizia nr. 683 din 2 noiembrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Decizia civilă nr. 302/Ap/2018 din 15 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 594/119/2017, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Edmund Marthy cu prilejul soluționării apelului formulat împotriva Sentinței civile nr. 1.121/MAS din 23 noiembrie 2017, pronunțată de Tribunalul Covasna în Dosarul nr. 594/119/2017. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1) și art. 47. Astfel, consideră că textele de lege supuse controlului de constituționalitate sunt discriminatorii, întrucât se referă la o bază de calcul al contribuției de asigurări sociale care este o cifră relativă. Autorul excepției arată că există persoane care lucrează cu o cheltuială minimă sau nulă, care au dreptul să realizeze un venit net mai mare, și alte persoane care lucrează cu cheltuieli deductibile mari, care au dreptul la un venit net mult mai mic. … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție consacră principii generale, a căror tangență concretă cu prevederile legale criticate nu se poate stabili. De asemenea, arată că dispozițiile de lege criticate nu creează o situație discriminatorie pentru o categorie de persoane față de altă categorie de persoane aflată în aceeași situație. Referitor la prevederile art. 47 din Constituție, arată că legiuitorul este singurul în măsură să aprecieze măsurile de ordin legislativ ce se impune a fi luate pentru asigurarea unui nivel de trai decent. De asemenea, dreptul la pensie nu este încălcat atât timp cât acordarea pensiei anticipate parțiale reprezintă un beneficiu acordat de legiuitor înaintea îndeplinirii condițiilor standard de pensionare impuse de art. 52 din Legea nr. 263/2010, iar acordarea dreptului la pensie poate avea anumite limitări stabilite de legiuitor.  … 7.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens arată că pensia anticipată și pensia anticipată parțială sunt reglementate ca excepții de la regulile generale privind acordarea pensiei, avându-se în vedere situațiile speciale în care se află anumite categorii de persoane. Legiuitorul, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituție, este în drept să stabilească atât criteriile, cât și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii ce pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. Ca atare, suspendarea plății pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale în cazul în care beneficiarul acesteia realizează venituri dintr-o activitate profesională este firească, având în vedere rațiunea pentru care a fost instituită pensia anticipată sau cea anticipată parțială. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că autorul excepției are în vedere conținutul acestor texte de lege anterior modificărilor aduse Legii nr. 263/2010 prin art. I pct. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul asigurărilor sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1010 din 20 decembrie 2017, respectiv de art. I pct. 1 din Legea nr. 217/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 908 din 20 noiembrie 2017. Curtea constată că, potrivit reglementărilor actuale, obligația persoanelor care realizează venituri din activități independente și/sau din drepturi de proprietate intelectuală de a plăti contribuția de asigurări sociale este reglementată de prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, iar dispozițiile art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 nu mai prevăd suspendarea plății pensiei pentru persoanele care se încadrează în ipoteza art. 6 alin. (1) pct. IV. Având în vedere însă cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile de lege cu care a fost sesizată, în redactarea criticată de autorul excepției:– Art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b): (1)În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: […]IV.persoanele care realizează, în mod exclusiv, un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel puțin de 4 ori câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și care se află în una dintre situațiile următoare: […]b)membri ai întreprinderii individuale și întreprinderii familiale; …  …  … – Art. 114 alin. (1) lit. b):(1)În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: […]b)pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate sau al unei pensii anticipate parțiale, se regăsește în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, II sau IV, cu excepția consilierilor locali sau județeni; …  …  … 12.Autorul excepției susține că dispozițiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (3) referitor la statul român, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetățenilor și art. 47 privind nivelul de trai.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 683 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 12 februarie 2018, Curtea, analizând excepția de neconstituționalitate pe care același autor, Edmund Marthy, a formulat-o în Dosarul nr. 1.468/119/2015 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă, a reținut, în esență, că participarea unei persoane beneficiare a pensiei anticipate sau a pensiei anticipate parțiale într-o activitate, ca membru al unei întreprinderi individuale sau al întreprinderii familiale, reprezintă un act de voință al acesteia în sensul că își poate asigura traiul fără a mai primi această pensie. Curtea a arătat că este lipsit de rațiune ca o persoană să poată cumula veniturile realizate prin prestarea unei munci cu cele de care beneficiază tocmai pentru faptul că a ales, prin voința proprie, să renunțe la exercitarea capacității de muncă, obținând astfel pensia. De altfel, Curtea a amintit că plata pensiei anticipate sau a celei anticipate parțiale poate fi reluată în momentul în care persoana în cauză nu mai realizează venituri. Totodată, a amintit că, potrivit art. 64 din Legea nr. 263/2010, la data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă – din oficiu – în pensie pentru limită de vârstă. … 14.Prin aceeași decizie, Curtea, invocând dispozițiile art. 118 din Legea nr. 263/2010, în forma aplicabilă în cauza în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate – respectiv cea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 217/2017 și care sunt incidente și în cauza în care s-a invocat prezenta excepție de neconstituționalitate – a reținut că interdicția de a cumula pensia anticipată sau anticipată parțială cu alte venituri opera indiferent de nivelul venitului care s-ar fi obținut din situații pentru care asigurarea este obligatorie. … 15.Curtea apreciază că modificarea legislativă ulterioară, care permite pensionarilor să cumuleze pensia cu venituri realizate din activități independente și din drepturi de proprietate intelectuală, astfel cum sunt reglementate de Codul fiscal, indiferent de nivelul acestora, așa cum prevede art. 118 alin. (1^2) din Legea nr. 263/2010, nu este de natură să justifice o reconsiderare a jurisprudenței Curții Constituționale, întrucât, potrivit art. 47 din Constituție, legiuitorul este liber să stabilească criteriile și condițiile acordării dreptului la pensie și să le modifice, atunci când realitățile sociale o impun, fără ca aceste modificări să conducă la concluzia că, în forma anterioară, reglementările în materie aveau un caracter neconstituțional.  … 16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Edmund Marthy în Dosarul nr. 594/119/2017 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 6 alin. (1) pct. IV lit. b) și art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește