DECIZIA nr. 394 din 7 iunie 2018

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr. 18.178/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.379D/2016. … 2.Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 10 mai 2018, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul prevederilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, a amânat pronunțarea pentru data de 7 iunie 2018, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 8 decembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 18.178/4/2016, Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, într-o cauză având ca obiect declararea judecătorească a morții. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale referitoare la dreptul la un proces echitabil și la rolul Ministerului Public în activitatea judiciară. Astfel, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 128 din 10 martie 2015, paragraful 23, înregistrarea ședințelor de judecată are drept scop înfăptuirea unui act de justiție transparent și realizarea unei bune administrări a justiției ca serviciu public. Totodată, prin deciziile nr. 1 din 4 ianuarie 1995, nr. 190 din 26 februarie 2008 sau nr. 76 din 26 februarie 2015 instanța de contencios constituțional a arătat că legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un anumit rol în reprezentarea intereselor generale ale societății care să vegheze la aplicarea legii și la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, printre care și dreptul la un proces echitabil, fără a face distincție între procesele penale și cele civile. … 5.Obținerea copiei electronice a înregistrării ședinței de judecată permite verificarea concordanței celor cuprinse în încheierile, sentințele sau deciziile instanțelor cu realitatea și poate conduce la clarificarea unor aspecte relative la corecta aplicare de către instanță a dispozițiilor legii. De aceea, potrivit art. 231 alin. (6) din Codul de procedură civilă, înregistrările din ședința de judecată vor putea fi solicitate și de către instanțele de control judiciar. Mai arată care sunt modalitățile de participare a procurorului în procesul civil, potrivit art. 92 din Codul de procedură civilă.  … 6.Având în vedere aceste argumente, autorul excepției apreciază că prevederea cuprinsă în art. 231 alin. (5) din Codul de procedură penală, referitoare la posibilitatea obținerii doar de către părți a copiei electronice a înregistrării ședinței de judecată, creează o discriminare nejustificată între procuror și părți și înfrânge principiul egalității armelor, împiedicând exercitarea deplină a atribuțiilor stabilite de art. 131 alin. (1) din Constituție în sarcina Ministerului Public, copia electronică a înregistrării ședinței de judecată reprezentând un instrument necesar pentru aducerea la îndeplinire a acestor atribuții. … 7.În concluzie, autorul excepției apreciază că procurorul trebuie să aibă, în egală măsură cu părțile, dreptul de a obține copia electronică a înregistrării ședinței de judecată la care participă. … 8.Judecătoria Sectorului 4 București – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată și dispozițiile legale criticate contravin rolului constituțional al Ministerului Public consacrat de art. 131 din Legea fundamentală. Dispozițiile constituționale instituie atribuții cu caracter de generalitate care sunt concretizate detaliat, după caz, prin legi organice sau ordinare. De aceea, formele concrete prin care Ministerul Public își poate îndeplini rolul de reprezentant al interesului social, general și public sunt detaliate în art. 63 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. În consecință, este nejustificată limitarea adusă de textul de lege, care conferă doar părților dreptul de a obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată.  … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, faptul că procurorului nu-i este recunoscută posibilitatea obținerii unei copii electronice a înregistrării ședinței de judecată nu constituie un motiv de neconstituționalitate din perspectiva art. 21 alin. (3) și art. 131 din Legea fundamentală. Dispozițiile legale criticate constituie măsuri de bună administrare a justiției și nu sunt de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil și nici să împiedice realizarea rolului constituțional al Ministerului Public în activitatea judiciară civilă. … 11.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale. Astfel, tratamentul diferențiat instituit în defavoarea procurorului și în favoarea părților nu asigură echilibrul necesar între acuzare și apărare și lezează dreptul la un proces echitabil și principiul egalității armelor. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că principiul egalității armelor reprezintă o garanție fundamentală a unui proces echitabil și presupune menținerea pe tot parcursul acestuia a unui echilibru între părți și Ministerul Public (Hotărârea din 30 octombrie 1991, pronunțată în Cauza Borgers împotriva Belgiei, Hotărârea din 27 octombrie 1993, pronunțată în Cauza Dombo Beheer B.V. împotriva Olandei, Hotărârea din 23 octombrie 1996, pronunțată în Cauza Ankeri împotriva Elveției, Hotărârea din 6 aprilie 2006, pronunțată în Cauza Stankiewicz împotriva Poloniei, și Hotărârea din 20 aprilie 2010, pronunțată în Cauza Bălașa împotriva României). … 12.Se susține că dispozițiile de lege criticate determină ruperea echilibrului procesual, fiind înfrânte exigențele unui proces echitabil, de vreme ce nu se respectă egalitatea de arme între acuzare și apărare. În aceste condiții, procurorul trebuie să aibă, în egală măsură cu părțile, dreptul de a obține copia electronică a înregistrării ședinței de judecată la care participă în vederea îndeplinirii atribuțiilor stabilite de art. 131 alin. (1) din Constituție. În plus, contradictorialitatea, prin natura sa, este ea însăși o garanție a dreptului la un proces echitabil pentru realizarea și apărarea drepturilor și libertăților fundamentale. Curtea de la Strasbourg a statuat, în jurisprudența sa, că principiul contradictorialității nu privește numai părțile între ele, ci și Ministerul Public sau chiar o altă jurisdicție independentă, participantă potrivit procedurilor naționale (Hotărârea din 18 februarie 1997, pronunțată în Cauza Niederost-Huber împotriva Elveției). Limitarea prevăzută de textul legal criticat este neconstituțională, deoarece art. 131 alin. (1) din Legea fundamentală stabilește în mod clar și categoric sfera atribuțiilor procurorului, fără a trimite la cazuri stabilite prin altă lege. Se arată că legiuitorul constituant a înțeles să confere procurorului un rol determinant în reprezentarea intereselor generale ale societății, din moment ce a așezat dispozițiile referitoare la Ministerul Public în capitolul referitor la „Autoritatea judecătorească“ și nicio lege organică sau ordinară nu poate să deroge de la textele constituționale. Procurorul participă în proces și contribuie la aflarea adevărului, sens în care, în cursul urmăririi penale, strânge și administrează probe, atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului/inculpatului, din oficiu sau la cerere. Textul constituțional, referindu-se la apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, nu are în vedere transformarea procurorului într-un avocat al uneia dintre părți, el având numai rolul de a veghea la respectarea legii în procesele care pun în discuție astfel de drepturi și libertăți. Imposibilitatea procurorului de a obține copia electronică a înregistrării ședinței de judecată la care participă, în condițiile textului criticat, afectează ordinea de drept astfel instituită de Constituție care consacră rolul Ministerului Public. … 13.În concluzie, Avocatul Poporului apreciază că soluția legislativă consacrată de art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, întrucât nu permite desfășurarea procesului penal cu respectarea principiului egalității de arme între acuzare și apărare, împiedicând exercitarea deplină a rolului constituțional al Ministerului Public de reprezentant al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, în activitatea judiciară.  … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „La cerere, părțile, pe cheltuiala acestora, pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată în ceea ce privește cauza lor.“ … 17.În opinia autorului excepției, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 131 alin. (1) privind rolul Ministerului Public în activitatea judiciară. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispoziția legală criticată stabilește faptul că pot fi eliberate copii electronice ale înregistrărilor ședințelor de judecată numai părților, la cererea și pe cheltuiala acestora și numai în ceea ce privește cauza lor. Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio [art. 13 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005], iar suportul înregistrării se păstrează în arhiva instanței [art. 122 alin. (4) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015], grefierul șef de secție fiind cel care verifică și supraveghează modul de înregistrare a ședințelor judecată [art. 51 alin. (1) lit. q) din Regulament]. De asemenea, potrivit art. 162 alin. (2) din Regulament, copiile de pe suporturile electronice din cauzele civile se eliberează cu încuviințarea instanței de judecată în condițiile stabilite de alin. (1) al aceluiași articol, respectiv numai părților sau reprezentanților acestora. … 19.Curtea observă că excepția de neconstituționalitate a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de declarare a morții unei persoane, cerere care se judecă cu participarea obligatorie a procurorului, potrivit art. 92 alin. (3) coroborat cu art. 946 alin. (4) din Codul de procedură civilă, lipsa sa fiind sancționată cu nulitatea absolută. În procesul civil, participarea procurorului este, de regulă, facultativă, potrivit art. 92 din Codul de procedură civilă, fiind însă cazuri expres prevăzute de lege în care participarea acestuia este obligatorie. În aceste condiții și având în vedere cadrul procesual al invocării excepției, Curtea reține că regula participării obligatorii a procurorului din procesul penal este transpusă în excepția procesului civil, astfel încât soluția și considerentele Deciziei nr. 103 din 6 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 372 din 27 aprilie 2018, se aplică mutatis mutandis și în prezenta cauză. … 20.Prin decizia menționată, Curtea s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 369 alin. (6) din Codul de procedură penală și a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate, răspunzând unor critici identice cu cele formulate în prezenta cauză de același autor, iar, la paragrafele 24 și 25, a reținut, în esență, că nu poate fi primită critica potrivit căreia procurorul nu-și poate exercita rolul constituțional, deoarece, spre deosebire de părți, acesta participă în mod obligatoriu, în toate cazurile, lipsa sa fiind sancționată cu nulitatea absolută. Faptul că nu i se poate elibera o copie electronică a ședinței de judecată nu echivalează cu împiedicarea procurorului de a-și exercita menirea constituțională, deoarece, în măsura în care constată că notele de ședință nu corespund adevărului, pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor și, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din ședința de judecată. În plus, împrejurarea că procurorul de ședință poate fi înlocuit ulterior cu un altul care, în absența copiei electronice a ședinței de judecată, nu ar avea posibilitatea să cunoască tot ce s-a dezbătut anterior, nu se poate converti într-un viciu de neconstituționalitate, deoarece existența unor note de ședință incomplete sunt o consecință a exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor de către procurorul care a participat la ședința respectivă și care, deși a constatat, pe baza notelor, că acestea nu corespund întru totul realității, nu și-a exercitat un drept legal de contestare. Cu alte cuvinte, procurorul, în cadrul ședințelor de judecată la care participă, neavând drepturi subiective proprii, se subordonează principiului legalității și unității de acțiune, sens în care nu poate invoca propria turpitudine. Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 131 alin. (1) din Constituție și reflectate în Codul de procedură civilă și în art. 63 și art. 67 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, procurorul are obligația de a verifica toate încheierile de ședință și notele grefierului, iar, în măsura în care acestea sunt eliptice/neconcordante cu realitatea, va avea posibilitatea contestării lor până la următorul termen, în așa fel încât să corespundă adevărului. Tocmai de aceea, în calitate de apărător al intereselor generale ale societății și de apărător al ordinii de drept, precum și al drepturilor și libertăților cetățenilor, procurorul trebuie să manifeste un rol activ. … 21.Referitor la susținerile formulate de reprezentantul Ministerului Public care a participat la dezbaterile prezentei cauze în ședința publică din 10 mai 2018, Curtea constată că acestea excedează susținerilor autorului excepției de neconstituționalitate, care a criticat imposibilitatea obținerii de către procuror a unei copii electronice a ședinței de judecată și nicidecum imposibilitatea contestării notelor grefierului la ultimul termen de judecată sau lipsa vreunei căi de atac împotriva modului de corectare a acestora în urma contestării lor. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată reprezentantul Ministerului Public din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București în Dosarul nr. 18.178/4/2016 al Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 231 alin. (5) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 București – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iunie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește