DECIZIA nr. 394 din 4 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, excepție ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.352D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materia reglementată, de exemplu, Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 28 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății. Excepția a fost ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București, reclamantă într-o cauză având ca obiect soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal privind anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prin reglementarea modului de stabilire a contribuției prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, contrar dispozițiilor legale în vigoare, și prin oferirea posibilității președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a emite ordine prin care să stabilească valoarea consumului total trimestrial (CTt) și a procentului „p“ are loc o depășire a atribuțiilor conferite de lege CNAS și președintelui CNAS. Prin emiterea adreselor care comunică valoarea procentului „p“ și a consumului total trimestrial nu se depășesc doar competențele prevăzute de ordonanța de urgență în sarcina CNAS, care conferă acesteia doar atribuții de comunicare și transmitere, ci și dispozițiile art. 139 alin. (1) din Constituție, întrucât CNAS își arogă dreptul de stabilire a procentului „p“. Or, potrivit normei constituționale, impozitele, taxele și alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege. În literatura de specialitate s-a reținut că din formularea „numai prin lege“ se deduce că este de neconceput să se stabilească impozite, taxe sau alte contribuții la bugetele de stat prin hotărâri ale Guvernului sau, mai grav, prin ordine ale miniștrilor. Numai legea, adică actul juridic votat de Parlament, stabilește contribuțiile financiare sub formă de impozite și taxe către bugetele centrale, adică bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale de stat. Formularea categorică a textului constituțional, respectiv folosirea adverbului „numai“, care indică exclusivitatea, conduce în mod categoric la teza care exclude delegarea în această materie. Din acest motiv, legea nu poate să lase la latitudinea Guvernului sau a ministrului de finanțe stabilirea impozitelor, a taxelor ori a altor contribuții la bugetul de stat sau la bugetul asigurărilor sociale de stat, dispozițiile legale care îngăduie asemenea delegări fiind neconstituționale. … 6.Autoarea excepției mai susține că este relevant și art. 115 alin. (6) din Constituție, potrivit căruia actele normative emise de Guvern nu pot afecta regimul îndatoririlor prevăzute de Constituție. Opera de interpretare a legii intervine în procesul de stabilire a sensului exact al unei norme juridice aplicabile unei situații date, interpretarea oficială putând fi legală și administrativă. Prin urmare, depășirea atribuțiilor de comunicare și transmitere, prevăzute în art. 3 alin. (3) și art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, ignoră voința legiuitorului și se transformă în veritabile atribuții de stabilire, încălcând astfel și dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție. Mai mult, prin rolul de emitent al actelor administrative prin care se stabilește factorul „CTt“ și valoarea procentului „p“, CNAS uzurpă monopolul legislativ al Parlamentului. Raportându-se la art. 61 și 115 din Constituție, prin Decizia nr. 344 din 24 septembrie 2013, Curtea Constituțională a reținut că modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale Parlamentului. Așadar, emiterea unui ordin de către președintele CNAS prin care se stabilește un factor de referință pe baza căruia se calculează apoi cuantumul unei taxe este contrară atât normelor constituționale, cât și jurisprudenței Curții Constituționale, a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor de contencios administrativ și fiscal. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția nu este întemeiată. Textele legale criticate nu intră în conflict cu reglementarea constituțională, ci se caracterizează prin generalitatea specifică unei norme juridice susceptibile de a se aplica în mod repetat în raport cu categoria destinatarilor săi. Instanța apreciază că susținerile autoarei excepției se întemeiază pe o confuzie între, pe de o parte, analiza normei legale din perspectiva conformității sale cu Constituția României și, pe de altă parte, aplicarea și interpretarea acesteia, inclusiv într-un context legislativ mai amplu, operațiune care intră în competența instanței de judecată. … 8.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 680 din 26 septembrie 2011, care au următorul conținut: – Art. 3 alin. (2) și (3):(2)Procentul «p» se calculează astfel:p = (CTt – BAt)/CTt x 100,unde:CTt = valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată prevăzută la art. 1, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate;BAt = bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane lei.(3)Valoarea procentului «p» se comunică persoanelor prevăzute la art. 1 de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate, odată cu consumul trimestrial prevăzut la art. 5 alin. (7).; … – Art. 5 alin. (7): „(7) Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite în format electronic persoanelor prevăzute la art. 1, până la finele lunii următoare expirării trimestrului pentru care datorează contribuția, valoarea aferentă consumului centralizat de medicamente care include și TVA suportat din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, pe baza raportărilor transmise de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică a asigurărilor sociale de sănătate.“ …  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (2), care consacră principiul potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege, în art. 115 alin. (6) privind regimul ordonanțelor de urgență și în art. 139 alin. (1) privind stabilirea taxelor și impozitelor numai prin lege.  … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 au mai fost supuse controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. Astfel, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 1 iulie 2014, Decizia nr. 484 din 25 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 833 din 14 noiembrie 2014, Decizia nr. 668 din 12 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 4 februarie 2015, Decizia nr. 789 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 din 17 februarie 2016, Decizia nr. 203 din 30 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 12 iulie 2017, Decizia nr. 92 din 1 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 9 iulie 2018, și Decizia nr. 701 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 26 februarie 2019, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011. … 14.Curtea a reținut că această contribuție trimestrială a fost instituită de legiuitor exclusiv în considerarea faptului că acestor deținători li se decontează din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății contravaloarea medicamentelor vândute (deci în considerarea acestei facilități), ceea ce nu este cazul celorlalți subiecți care desfășoară o activitate comercială, fără a beneficia de alte avantaje. Aceștia vând atât medicamente compensate, cât și medicamente cumpărate liber de populație, neavând un avantaj efectiv din vânzarea medicamentelor compensate. Pentru activitatea respectivă, acești subiecți practică un adaos comercial negociat cu deținătorul autorizației de punere pe piață a medicamentelor, fiind, prin urmare, firesc ca acest adaos să fie plătit de către deținătorii de autorizație de punere pe piață. Astfel, prin Decizia nr. 475 din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23-27, Curtea a statuat că datele comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011, pot fi contestate de către deținătorii autorizațiilor de punere pe piață a medicamentelor în termen de 10 zile calendaristice din ziua comunicării datelor, iar depunerea contestațiilor nu suspendă obligația de plată a contribuției trimestriale datorate. Contestațiile vor avea ca obiect datele aferente trimestrului pentru care au fost comunicate, potrivit art. 5 alin. (7), și vor fi soluționate prin emiterea unui act administrativ, comunicat contestatarilor în termen de 30 de zile de la data înregistrării acestora. Totodată, Curtea a reținut că măsurile instituite prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 sunt tocmai o transpunere a celor statuate în conținutul Legii fundamentale cu privire la garantarea dreptului la ocrotirea sănătății și nu aduc atingere prevederilor art. 34 și 44 din Constituție, întrucât legitimitatea măsurilor instituite prin actul normativ criticat își are fundamentul în prevederile constituționale. … 15.Curtea a mai reținut că taxa de clawback este o taxă parafiscală, stabilită potrivit prevederilor art. 139 din Constituție, în virtutea cărora „Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat și ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege“. Taxele parafiscale reprezintă o categorie distinctă, specială, de venituri care sunt legal dirijate în beneficiul instituțiilor și/sau al organismelor cărora statul consideră oportun să le asigure realizarea, pe această cale, a unor venituri complementare. Ca atare, este dreptul exclusiv al legiuitorului să stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speță ai taxei de clawback, respectiv operatorii economici care sunt vizați în mod expres de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011. În acest sens este Decizia nr. 263 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 10 iulie 2013. … 16.În ceea ce privește scopul instituirii acestei taxe, Curtea a observat că reglementarea criticată a fost determinată de un interes public general, respectiv pentru asigurarea accesului neîntrerupt al populației la medicamente, cu și fără contribuție personală, acordate în ambulatoriu, în cadrul programelor naționale de sănătate, și ținând cont de necesitatea implementării unui sistem de contribuție sustenabil pentru suplimentarea în continuare a surselor de finanțare a sistemului public de sănătate în regim de urgență, în vederea asigurării asistenței medicale a populației. În acest context și pentru realizarea unui just echilibru între interesul general arătat și drepturile particularilor vizați prin reglementarea criticată, modul de calcul al contribuției stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 a fost reglementat în considerarea regimului juridic distinct al deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor. Astfel, spre deosebire de distribuitori și farmaciile care se interpun în circuitul comercial al medicamentelor compensate, deținătorii de autorizații de punere pe piață a medicamentelor au exclusivitatea punerii pe piață a medicamentelor, au certitudinea vânzării și încasării contravalorii lor, motiv pentru care legiuitorul a stabilit doar în sarcina acestora suportarea contribuției în discuție, cu excluderea celorlalte categorii de operatori economici menționate, care nu beneficiază de aceste avantaje. Formula identificată de legiuitor pentru calculul contribuției dă expresie, așadar, acestui just echilibru între interesul general care a determinat stabilirea acesteia și avantajele conferite unei categorii de operatori economici, respectiv deținătorilor de autorizații de punere pe piață a medicamentelor (Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, precitată, paragraful 36). … 17.Cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă raportată la dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție, prin Decizia nr. 268 din 7 mai 2014, paragrafele 29-33, referitor la sfera noțiunii de „îndatoriri prevăzute de Constituție“, Curtea a constatat că această noțiune se circumscrie oricărei îndatoriri specificate de dispozițiile constituționale, iar nu doar acelor îndatoriri prevăzute la titlul II capitolul III – Îndatoririle fundamentale din Constituție. Cu privire la noțiunea „a afecta“, prevăzută de dispozițiile constituționale ale art. 115 alin. (6), Curtea a reținut că aceasta este susceptibilă de interpretări diferite, însă din punct de vedere juridic semnifică: „a suprima“, „a aduce atingere“, „a prejudicia“, „a vătăma“, „a leza“, „a antrena consecințe negative“. În acest sens este Decizia nr. 1.189 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 787 din 25 noiembrie 2008. Având în vedere cele expuse mai sus, Curtea a apreciat că legiuitorul delegat nu a afectat prin actul normativ criticat vreuna dintre îndatoririle prevăzute de Constituție, ci, din contră, a reglementat plata unei contribuții, care este venit la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate. În consecință, Curtea a constatat că prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 nu a avut loc o încălcare a normei constituționale a art. 115 alin. (6) în ceea ce privește afectarea unei îndatoriri fundamentale, subiecții de drept vizați putându-și adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice criticate. … 18.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 19.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Torrent Pharma – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.606/2/CAF/2019 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 3 alin. (2) și (3) și ale art. 5 alin. (7) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește