DECIZIA nr. 394 din 15 septembrie 2022

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 17/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1216 din 19 decembrie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 1REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 3REFERIRE LADECIZIE 855 14/12/2021
ART. 3REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 3REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 4REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 4REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 6REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 1542 17/11/2009
ART. 7REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 11REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 12REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 343
ART. 12REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 344
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 42 27/01/2022
ART. 15REFERIRE LADECIZIE 41 27/01/2022
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 24
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 18REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 95
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 600 14/04/2009
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 928 16/09/2008
ART. 19REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 22REFERIRE LADECIZIE 469 20/09/2005
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 878 10/07/2008
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 885 16/12/2021
ART. 24REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 105
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LALEGE 85 05/04/2006 ART. 11
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 26REFERIRE LADECIZIE 162 08/02/2011
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 45
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 45
ART. 27REFERIRE LADECIZIE 504 07/10/2014
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 28REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 253 27/04/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 670 28/11/2023





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 95 alin. (3) și (4) și ale art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Mudo Impex – S.R.L. din Gura Humorului și de Oana-Florina Maidan în Dosarul nr. 7.003/86/2013* al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 588D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În ceea ce privește critica autorilor privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 în sensul că nu este clar stabilită modalitatea de calcul al duratei termenului în care se derulează planul de reorganizare, reprezentantul Ministerului Public învederează Curții că aceasta este clar reglementată, legiuitorul stabilind că termenul începe să curgă de la data confirmării planului, iar în ceea ce privește posibilitatea întreruperii sau suspendării acestui termen, reprezentantul Ministerului Public apreciază că aceste chestiuni țin de aplicarea legii. Referitor la critica autorilor privind neconstituționalitatea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, reprezentantul Ministerului Public arată că aceste dispoziții au mai fost supuse controlului de constituționalitate, în acest sens fiind Decizia Curții Constituționale nr. 885 din 16 decembrie 2021, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a textului criticat, motiv pentru care solicită menținerea acestei din urmă jurisprudențe.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 133 din 11 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.003/86/2013*, Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 95 alin. (3) și (4) și ale art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Mudo Impex – S.R.L. din Gura Humorului și de Oana-Florina Maidan într-o cauză având ca obiect propunerea de deschidere a procedurii falimentului împotriva debitorului.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că noțiunea de „pierdere în averea debitorului“ și cea de „nerespectare a planului de reorganizare“ nu sunt suficient de clare și că legiuitorul nu a stabilit criterii concrete în raport cu care judecătorul-sindic să decidă cu privire la o cerere de deschidere a procedurii generale de faliment împotriva debitorului. De asemenea, prin formularea de către administratorul judiciar a cererii de deschidere a procedurii falimentului, autorii consideră că le-a fost încălcat dreptul de proprietate pe care aceștia îl dețin asupra părților sociale din cadrul societății debitoare, asupra creanțelor achiziționate de aceștia în timpul procedurii, precum și asupra sumelor acordate debitoarei cu titlu de finanțare, în condițiile în care debitoarea beneficiază de disponibil pentru plata creanțelor, iar administratorul judiciar nu a implementat toate măsurile cuprinse în planul de reorganizare.6.Referitor la prevederile art. 95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 ce reglementează durata planului de reorganizare și posibilitatea de prelungire a acesteia cu cel mult un an, autorii consideră că se impune clarificarea modalității de calcul al termenului și, cu precădere, dacă acest termen poate fi suspendat sau întrerupt în anumite cazuri.7.Tribunalul Suceava – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În susținerea netemeiniciei, instanța de judecată arată că, prin Decizia nr. 1.542 din 17 noiembrie 2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat deja asupra prevederilor art. 105 din Legea nr. 85/2006, constatând constituționalitatea acestora.8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 95 alin. (3) și (4) și ale art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, având următorul conținut:– art. 95 alin. (3) și (4):(3)Executarea planului de reorganizare nu va putea depăși 3 ani, socotiți de la data confirmării. Termenele de plată stabilite prin contracte – inclusiv de credit sau de leasing – pot fi menținute prin plan, chiar dacă depășesc perioada de 3 ani. Aceste termene pot fi și prelungite, cu acordul expres al creditorilor, dacă inițial erau mai scurte de 3 ani. După realizarea tuturor obligațiilor din plan și închiderea procedurii de reorganizare, aceste plăți vor continua conform contractelor din care rezultă.(4)La recomandarea administratorului judiciar, după trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, această perioadă va putea fi extinsă cu cel mult încă o perioadă de un an, dacă propunerea este votată de cel puțin două treimi din creditorii aflați în sold la acea dată;– art. 105 alin. (1): „Dacă debitorul nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum și administratorul special pot solicita oricând judecătorului-sindic să aprobe intrarea în faliment, în condițiile art. 107 și următoarele.“12.Curtea reține că Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra textelor criticate.13.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 44 alin. (2) privind dreptul de proprietate privată și ale art. 45 privind libertatea economică.14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 reglementează durata planului de reorganizare, precum și condițiile în care această durată poate fi prelungită, stabilind astfel norme de procedură aplicabile în perioada de reorganizare. Luând în considerare natura acestor dispoziții legale, Curtea constată că sunt incidente prevederile constituționale ale art. 126 alin. (2), care conferă legiuitorului atributul exclusiv de a adopta regulile de procedură judiciară, inclusiv în materia insolvenței, singura limitare fiind aceea de a nu aduce atingere altor drepturi și libertăți constituționale.15.Referitor la fixarea anumitor termene în procedura insolvenței, Curtea Constituțională a statuat că în această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat în această manieră cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale prevăzute de art. 21 și 24, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți (a se vedea, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 42 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 22 martie 2022, paragraful 15, sau Decizia nr. 41 din 27 ianuarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 23 martie 2022, paragraful 16).16.Astfel, prin fixarea duratei de valabilitate a planului de reorganizare și a condițiilor în care aceasta poate fi prelungită, legiuitorul nu a adus atingere textelor constituționale invocate, ci a urmărit asigurarea unei discipline procesuale și crearea unui cadru legislativ în care persoanele interesate să își poată valorifica drepturile și libertățile fundamentale.17.Pe de altă parte, susținerile autorilor ce vizează modalitatea de aplicare în concret a art. 95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 la situația din speța dedusă controlului, respectiv existența unor eventuale cazuri de întrerupere/ suspendare a termenului prevăzut pentru derularea planului de reorganizare pe perioada în care debitoarea s-a aflat în procedura falimentului, sunt chestiuni ce vizează interpretarea și aplicarea legii, iar nu controlul de constituționalitate, fiind deci în afara sferei de competență a Curții.18.Prin urmare, prevederile art. 95 alin. (3) și (4) din Legea nr. 85/2006 sunt constituționale în raport cu criticile formulate de autori.19.În ceea ce privește dispozițiile art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că prevederile criticate reglementează cele două ipoteze în care judecătorul-sindic poate fi sesizat cu o cerere de deschidere a procedurii generale de faliment împotriva debitorului. Contrar afirmațiilor autorilor, legiuitorul a identificat în mod clar și neechivoc ipotezele în care poate fi formulată o astfel de cerere de către subiecții îndreptățiți de lege. Nemulțumirea autorilor în sensul că legiuitorul nu a indicat și alte cazuri în care se pot introduce astfel de cereri nu conduce la neclaritatea sau inexactitatea prevederilor legale criticate. Instanța de judecată, în virtutea atributului său exclusiv de interpretare a legii și de aplicare a sa în concret la speța dedusă judecății, este cea care va aprecia dacă o anumită situație intră sau nu în sfera de aplicare a reglementării criticate. În acest sens, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 928 din 16 septembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 17 octombrie 2008, sau Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009), Curtea a reținut că instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În același sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 751, în care a arătat că „oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară“.20.Raportând aceste considerente de principiu la prezenta cauză, Curtea constată că atâta vreme cât legiuitorul a edictat norme clare și concise, cum este cazul în speța dedusă controlului, nu există o încălcare a dreptului de proprietate privată sau a dreptului la un proces echitabil al autorilor din perspectiva edictării unor norme neclare.21.Contrar celor susținute de autori, prevederile criticate nu conduc la o privare de proprietate a autorilor cu privire la părțile sociale pe care aceștia le dețin în cadrul societății debitoare și nici cu privire la creanțele dobândite de autori în cadrul procedurii insolvenței de la creditorii garantați. Deschiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei nu conduce la pierderea calității de asociat în cadrul societății debitoare și nici nu afectează în vreun alt mod această calitate deținută de autori.22.Prin prevederile criticate, legiuitorul nu a adus atingere nici dreptului de proprietate asupra creanțelor preluate de autori de la creditorii garantați ai debitoarei și nici asupra sumelor de bani acordate cu titlu de finanțare acesteia, întrucât autorii au posibilitatea de a-și realiza aceste creanțe în cadrul procedurii falimentului. Mai mult, chiar și în situația în care autorii nu ar putea să își recupereze aceste creanțe tot nu ar fi încălcat dreptul de proprietate, Curtea reținând în jurisprudența sa că recuperarea doar parțială sau deloc a unor creanțe se datorează în exclusivitate situației economice a debitorului aflat în stare de insolvență, și nu reglementărilor legale criticate, care nu prevăd decât măsuri menite să asigure acoperirea pasivului debitorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 469 din 20 septembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 954 din 27 octombrie 2005).23.Tot în acest context, instanța constituțională reamintește că dreptul de proprietate nu este un drept absolut. Prin Decizia nr. 878 din 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 593 din 7 august 2008, prin care a analizat constituționalitatea condițiilor de admisibilitate a unei cereri de deschidere a procedurii insolvenței, Curtea a statuat că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Sub acest aspect, Curtea Constituțională constată că, prin reglementarea dedusă controlului de constituționalitate, legiuitorul nu a făcut decât să dea expresie acestor imperative, în limitele și potrivit competenței sale constituționale.24.În ceea ce privește pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție, prin Decizia nr. 885 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 7 aprilie 2022, Curtea a constatat constituționalitatea dispozițiilor art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 în raport cu critici similare. În acest sens, instanța constituțională a reținut că atât timp cât cererea de deschidere a procedurii falimentului este analizată de judecătorul-sindic, care verifică îndeplinirea condițiilor pentru a se aplica o asemenea procedură, este respectat dreptul la un proces echitabil, care presupune ca orice cauză să fie supusă analizei și judecății efectuate de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege, cerințe pe care legea aplicabilă în materia procedurilor de insolvență le cuprinde (a se vedea Decizia nr. 885 din 16 decembrie 2021, paragraful 19).25.Referitor la acțiunile pe care administratorul judiciar le-ar fi luat și care, în opinia autorilor excepției, ar fi adus prejudicii debitoarei, Curtea reține că, potrivit art. 11 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, autorii aveau posibilitatea de a supune controlului judecătoresc aceste acțiuni, urmând ca judecătorul-sindic să stabilească legalitatea sau nelegalitatea acestora. Prin urmare, nu este încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală nici din această perspectivă.26.De asemenea, instanța constituțională observă că nu există nici pretinsa contrarietate între prevederile criticate și dispozițiile art. 45 din Constituție. Așa cum a statuat Curtea în jurisprudența sa (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 162 din 8 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 19 aprilie 2011), principiul libertății economice nu este un drept absolut al persoanei, ci este condiționat de respectarea limitelor stabilite de lege, limite ce urmăresc asigurarea unei anumite discipline economice ori protejarea unor interese generale. Or, protejarea libertății economice nu poate fi invocată pentru a bloca o cerere de deschidere a procedurii falimentului atunci când sunt îndeplinite condițiile stabilite de legea specială a insolvenței.27.Cât privește celelalte susțineri ale autorilor referitoare la modalitatea de interpretare și aplicare a prevederilor criticate, Curtea constată că acestea excedează competenței sale, care realizează doar controlul de constituționalitate a prevederilor criticate. Așa cum a reținut în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin de interpretarea și/sau aplicarea legii.28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția ridicată de Societatea Mudo Impex – S.R.L. din Gura Humorului și de Oana-Florina Maidan în Dosarul nr. 7.003/86/2013* al Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 95 alin. (3) și (4) și ale art. 105 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Suceava – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x