DECIZIA nr. 393 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Stan Mustață în Dosarul nr. 39.091/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 188D/2018. … 2.Magistratul-asistent-șef învederează că, potrivit actelor aflate la dosarul cauzei, autorul excepției de neconstituționalitate a decedat ulterior ridicării acesteia. Având în vedere cererea de introducere în cauză a moștenitorilor acestuia, respectiv Elena Mustață și Ion-Remus Mustață, procedura de citare a fost realizată în raport cu aceștia. De asemenea se învederează că procedura de citare este legal îndeplinită cu partea Casa de Pensii a Municipiului București. … 3.Cu privire la cererea de introducere în cauză a moștenitorilor autorului excepției de neconstituționalitate și la regularitatea procedurii de citare cu moștenitorii acestuia, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită admiterea cererii și apreciază că procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, având în vedere art. 14 din Legea nr. 47/1992, admite cererea de introducere în cauză a moștenitorilor și constată că procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent-șef referă asupra faptului că moștenitoarea Elena Mustață a solicitat judecarea cauzei în lipsă. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se încalcă nici principiul egalității în drepturi și nici dreptul de proprietate privată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 39.091/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Stan Mustață într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva deciziei de acordare a pensiei pentru limită de vârstă. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că textul criticat este discriminatoriu, întrucât pierderea beneficiului pensiei de serviciu are loc, pe de o parte, numai pentru săvârșirea anumitor infracțiuni, și nu pentru săvârșirea oricărei infracțiuni și, pe de altă parte, numai în ipoteza dispunerii anumitor sancțiuni penale, și nu a oricărei sancțiuni penale, sens în care se menționează că textul este inaplicabil în situația în care instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. Aceste diferențieri nu respectă criteriile obiectivității și rezonabilității, neexistând nicio justificare pentru tratamentul diferențiat la care sunt supuse persoanele aflate în ipoteza normei. … 9.Se mai susține că este încălcată jurisprudența Curții Constituționale reprezentată de Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 și Decizia nr. 433 din 29 octombrie 2013, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la calificarea pensiei drept un bun protejat de art. 1 din Protocolul adițional la Convenție. … 10.Totodată, se mai consideră că este încălcată și Directiva Consiliului Comunităților Europene nr. 86/378/CEE din 24 iulie 1986 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei în cadrul regimurilor profesionale de securitate socială, care, în opinia autorului excepției, creează cadrul legal la nivelul Uniunii Europene pentru ca statele membre, în considerarea locului și a rolului unui anumit sector profesional, să stabilească pentru acesta un regim profesional de securitate socială, cu respectarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei, sens în care este invocat rolul judecătorilor în cadrul statului de drept. … 11.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 13.Avocatul Poporului apreciază că textele legale criticate sunt constituționale. În acest sens se menționează jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data invocării excepției de neconstituționalitate, aveau următorul cuprins: „(1) Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 și 83^1 și de indemnizația-prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.“ … 17.Dispozițiile art. 83^2 alin. (1) au fost introduse în lege prin art. I din Legea nr. 118/2014 pentru completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 24 iulie 2014, și au fost modificate prin art. I pct. 144 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, lărgindu-se sfera infracțiunilor a cărora săvârșire atrage neacordarea pensiei de serviciu. Având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea se va pronunța în raport cu ipoteza normativă în vigoare la data sesizării sale. … 18.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 privind tratatele internaționale privind drepturile omului și ale art. 124 alin. (3) privind înfăptuirea justiției. Totodată, sunt invocate prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 6.4. din Carta europeană privind statutul judecătorilor, Strasbourg, 8-10 iulie 1998, adoptată la nivelul Consiliului Europei [DAJ/DOC (98)23], potrivit cărora „În special, statutul asigură că judecătorii care au împlinit vârsta legală de pensionare judiciară, îndeplinindu-și sarcinile judiciare pentru o perioadă determinată, li se plătește o pensie, al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat de nivelul salariului final ca judecător“. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că faptele pentru care autorul acesteia a fost condamnat au fost săvârșite anterior datei de 27 iulie 2014 – data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014, care a introdus textul criticat în corpul Legii nr. 303/2004 -, înainte de eliberarea sa din funcție și în exercitarea atribuțiilor de serviciu. … 20.Prin Decizia nr. 660 din 29 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 19 noiembrie 2019, paragrafele 53-58, Curtea a statuat că, de la data intrării în vigoare, norma referitoare la împiedicarea nașterii dreptului la pensia de serviciu sau la pierderea acestui drept se aplică tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul ei. Altfel spus, împrejurarea că unui judecător sau procuror care este condamnat, în condițiile legii, pentru o infracțiune săvârșită după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004, criticate în prezenta cauză, îi încetează calitatea profesională și, implicit, nu beneficiază de pensie de serviciu nu este de natură a afecta vreun drept fundamental al persoanei în cauză, întrucât simpla expectativă/vocație pe care acesta o are trebuie să se supună regulilor noi instituite, reguli care îi sunt deplin cunoscute la data săvârșirii faptei. … 21.Alta este situația în care judecătorul sau procurorul este sancționat penal pentru o faptă comisă anterior apariției normei criticate. Deși legea nouă poate dispune cu privire la consecințe și efecte nerealizate susceptibile de executare continuă/ succesivă, ea nu va putea reglementa cu privire la fapte care, înainte de intrarea ei în vigoare, au dat naștere sau, după caz, au modificat sau au stins o situație juridică ori cu privire la efecte pe care acea situație juridică le-a produs înainte de aceeași dată. Prin urmare, abaterea de la norma penală săvârșită în perioada anterioară intrării în vigoare a normei instituite de art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 (27 iulie 2014) reprezintă, sub aspectul conflictului de legi civile în timp, facta praeterita, realizată înainte de intrarea în vigoare a legii noi și pentru care, dacă i s-ar aplica legea ulterioară, ar însemna ca acesteia din urmă să i se atribuie efect retroactiv. Așadar, din perspectiva legii civile, constituie un fapt complet realizat care nu poate produce alte consecințe juridice în afara celor expres prevăzute de normele în vigoare la acea dată. În absența unor astfel de norme, reglementarea ulterioară a unor efecte cu conținut prohibitiv capătă semnificația încălcării principiului neretroactivității legii civile, conduita legiuitorului înfrângând și cerința previzibilității normei juridice (a se vedea în acest sens Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 14 iulie 2014, sau Decizia nr. 680 din 17 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2017). … 22.În concluzie, dacă legea creează o situație juridică nouă, ea nu are voie să prevadă că noua situație s-a născut din fapte anterioare intrării sale în vigoare. Cu alte cuvinte, săvârșirea unor fapte penale nu poate produce decât acele efecte juridice prevăzute de legea în vigoare la data comiterii lor (în cazul de față, dacă fapta a fost comisă anterior datei de 27 iulie 2014, condamnarea poate constitui temei pentru eliberarea din funcția de judecător sau de procuror, iar nu și temei pentru pierderea pensiei de serviciu). … 23.Textul de lege criticat este în acord cu principiul neretroactivității legii civile dacă sancțiunea de drept civil este aplicabilă exclusiv raporturilor juridice născute ulterior intrării în vigoare a acesteia. Rezultă, așadar, că, sub aspect material, temeiul juridic al pierderii beneficiului dreptului la pensia de serviciu îl va constitui întotdeauna reglementarea legală în vigoare la data nașterii raportului juridic, respectiv data săvârșirii faptei penale, schimbarea ulterioară a condițiilor legale sau a condițiilor de acordare a pensiei de serviciu neavând nicio influență/înrâurire asupra existenței acesteia. Prin urmare, revine instanțelor judecătorești în fața cărora au fost deduse controlului actele administrative prin care s-au dispus efectele în plan civil ale unei hotărâri judecătorești de condamnare penală sarcina să verifice temeinicia și legalitatea acestora prin raportare la legea civilă aplicabilă sub aspect material. … 24.Având în vedere cele expuse, Curtea constată că, pentru situația autorului excepției de neconstituționalitate, după publicarea Deciziei nr. 660 din 29 octombrie 2019, prin care a fost tranșată aplicarea în timp a dispozițiilor art. 83^2 din Legea nr. 303/2004 din perspectiva art. 15 alin. (2) din Constituție, problema aplicării textului criticat pentru ipoteza faptelor de natură penală săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 118/2014 reprezintă un aspect de interpretare și aplicare a legii. … 25.Interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Prin urmare, din moment ce instanța judecătorească este cea competentă să stabilească aplicarea în timp a textului criticat, Curtea, având în vedere art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, precum și art. 126 alin. (1), art. 146 lit. d) și art. 147 alin. (4) din Constituție, constată că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 83^2 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Stan Mustață în Dosarul nr. 39.091/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește