DECIZIA nr. 393 din 17 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.110/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.513D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că, în esență, critica de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la aplicarea legii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 2 decembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 1.110/117/2020, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind acordarea unor drepturi salariale. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, având în vedere modul în care aceste norme juridice au fost interpretate prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 19 februarie 2019, potrivit căreia: „în interpretarea dispozițiilor Notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII a Legii-cadru nr. 153/2017 în corelare cu prevederile art. 38 alin. (1), alin. (2) lit. a), alin. (3) lit. a), alin. (4) și (6) din actul normativ anterior menționat“, „- majorarea salariului de bază, de 15% pentru complexitatea muncii, nu se acordă pentru perioada 1 iulie 2017- 31 decembrie 2017 și pentru anul 2018“. De asemenea, potrivit aceleiași decizii, pentru perioada 2019-2022, această majorare se acordă în condițiile stabilite la art. 38 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar prin excepție, această majorare se acordă începând cu ianuarie 2018 sau cu data de la care salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare devin mai mari decât cele stabilite potrivit legii pentru anul 2022, ca urmare a majorărilor salariale reglementate. … 6.În opinia autorului excepției, dezlegarea de drept dată prevederilor notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 prin Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, contravine principiului egalității în fața legii, deoarece a permis ca persoane aflate în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri judecătorești prin care să se fi recunoscut majorări salariale, să aibă indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cele cărora li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale prin hotărâri judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de bază. Concret, unii funcționari publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice au un salariu de bază majorat cu 15% începând cu luna iulie 2017, în timp ce alții nu beneficiază de această majorare, deși aceștia din urmă prestează aceeași activitate. În felul acesta, decizia menționată a determinat acceptarea inechităților ori diferențelor salariale în cadrul aceleiași categorii de personal și implicit a discriminării pe care legiuitorul a intenționat să o elimine prin prevederile Legii-cadru nr. 153/2017. Totodată, modul în care Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat dispozițiile notei 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 vine în contradicție cu Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, ceea ce determină încălcarea art. 147 din Constituție. … 7.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că nu există o contradicție între Decizia nr. 82 din 26 noiembrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, și Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, pronunțată de Curtea Constituțională, deoarece decizia Curții Constituționale se referă la un alt aspect, și anume la faptul că nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare la care se face egalizarea trebuie să includă și drepturile stabilite sau recunoscute prin hotărâri judecătorești. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, modificate de art. I pct. 14 [cu referire la pct. 23^17 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017] din Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018. Prevederile de lege criticate au următorul cuprins: „Funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%“. … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în: art. 1 alin. (3), (4) și (5) privind trăsăturile statului, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 126 alin. (3) privind rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești, precum și art. 147 alin. (1) și (4) privind deciziile Curții Constituționale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, că aceasta a fost invocată de Sindicatul Național Solidaritatea din Cluj-Napoca, în calitate de reprezentant al membrilor săi, care sunt salariați ce își desfășoară activitatea în cadrul unor direcții ale finanțelor publice. Dispozițiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, criticate în prezenta cauză, vizează salarizarea funcționarilor publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Mediului, Ministerului Sănătății, Ministerului Educației Naționale și Ministerului Muncii și Justiției Sociale. … 14.Curtea observă că angajatorul membrilor de sindicat reprezentați de autorul excepției nu se încadrează în categoria autorităților publice menționate de dispozițiile legale criticate. … 15.În același timp, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare și din actele aflate la dosarul cauzei, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii referitoare la acordarea drepturilor bănești prevăzute în nota 3 lit. f) pct. I lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017. … 16.Curtea observă că dispozițiile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, criticate în prezenta cauză, consacră o soluție legislativă similară celei cuprinse în nota 3 lit. f) pct. I lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, sub aspectul reglementării acordării, pentru complexitatea muncii, a unei majorări a salariului de bază de 15%. … 17.Însă, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, dispozițiile de lege care formează obiectul excepției de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei. Cu privire la condiția de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, referitoare la „legătura cu soluționarea cauzei“, Curtea Constituțională a statuat, în jurisprudența sa, că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate, în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le stabilesc dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). … 18.Întrucât prevederile cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 nu sunt aplicabile în cauza dedusă spre soluționare instanței judecătorești, Curtea constată că aceste dispozițiile de lege nu au legătură cu soluționarea cauzei în cadrul căreia a fost ridicată excepția de neconstituționalitate și, în consecință, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 19.De asemenea, Curtea precizează că aspectele referitoare la interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății excedează controlului de constituționalitate, fiind de competența instanței judecătorești. … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor cuprinse în nota 2 lit. c) pct. II lit. A cap. I din anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Sindicatul Național Solidaritatea Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.110/117/2020 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește