DECIZIA nr. 393 din 13 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Ileana Cocan-Fechete în Dosarul nr. 7.181/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care face obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 370D/2016.  … 2.La apelul nominal răspund autoarea excepției Ileana Cocan-Fechete, personal, și consilierul juridic Mihai Alexandru Ionescu, cu delegație depusă la dosar, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dezbaterile inițiale au avut loc în ședința publică din 11 mai 2017, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, în temeiul dispozițiilor art. 58 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol a cauzei pentru data de 13 iunie 2017.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul autoarei excepției, care arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 și ale Legii nr. 293/2008 sunt neconstituționale și, în opinia sa, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității funcționează în afara legii. … 5.Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că își menține concluziile cu privire la caracterul neîntemeiat al excepției de neconstituționalitate. Totodată, arată că precizările depuse la termenul de judecată din data de 11 mai 2017 de către autoarea excepției, dincolo de faptul că nu sunt semnate, cuprind chestiuni noi, care nu au fost prezentate instanței judecătorești în fața căreia a fost invocată excepția de neconstituționalitate și, ca atare, nu pot fi reținute de către Curtea Constituțională. … 6.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență de Guvernului nr. 24/2008 și ale Legii nr. 293/2008, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:7.Prin Încheierea din 1 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.181/2/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Excepția a fost ridicată de Ileana Cocan-Fechete într-o cauză având ca obiect o acțiune în constatarea calității de lucrător al Securității, promovată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea excepției susține, în esență, că dispozițiile art. 2 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 lasă loc unei interpretări abuzive în sensul de a pune semnul egalității între calitatea de lucrător al Securității, pe de o parte, și desfășurarea de activități prin care s-au suprimat ori îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului în scopul susținerii puterii comuniste, pe de altă parte. Astfel, apreciază că mențiunea potrivit căreia a avut „calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității (…), inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989“ este discriminatorie și creează premisele unei forme de răspundere morală și juridică pentru simpla calitate de ofițer sau subofițer în cadrul fostelor servicii de informații, care, la acel moment, își desfășurau activitatea conform Constituției și legilor în vigoare. Astfel, această prevedere induce ideea prezumției de vinovăție pentru toți ofițerii și subofițerii fostei Securități. Ca atare, autoarea excepției apreciază că se încalcă prezumția de nevinovăție, deoarece aceasta este înlocuită cu prezumția de vinovăție colectivă, ceea ce contravine, în opinia sa, prevederilor constituționale ale art. 23 alin. (11). … 9.Autoarea excepției consideră că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 stipulează, generic, activități prin care s-au suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului în scopul susținerii regimului totalitar comunist, fără a preciza care sunt acestea conform Constituției și legilor în vigoare și nu se respectă principiul aplicabilității legii în timp.  … 10.De asemenea, autoarea excepției apreciază că dispozițiile de lege criticate nu sunt coroborate cu prevederile Legii nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 11 iunie 2009, și nici cu cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 30 decembrie 1999, aprobată cu modificări și completări, prin Legea nr. 568/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 30 octombrie 2001. În același timp consideră că dispozițiile legale criticate acordă Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității atribuții jurisdicționale. … 11.În continuare, autoarea excepției susține că pârâtul nu are acces la informațiile din dosar, ci doar la documentele depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în vederea susținerii Notei de constatare. Ca atare, aceste documente sunt scoase din contextul întregului dosar de urmărire informativă, fapt ce îl împiedică pe pârât să își formuleze pertinent apărarea, încălcându-se dreptul la un proces echitabil. Totodată, în opinia autoarei, în aceeași situație se află și instanța judecătorească care pronunță hotărârea în baza unui material probator, depus de Consiliu, care este scos din contextul dosarului de urmărire informativă, iar probele nu sunt verificate și interpretate în contextul săvârșirii unor fapte, unele de natură infracțională, și nu pot fi coroborate cu alte date sau informații existente în cauză. … 12.În final, apreciază că acțiunea inițiată de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității vizează constatarea unei stări de fapt, or, nici legea contenciosului administrativ, nici dispozițiile art. 35 din Codul de procedură civilă nu permit soluționarea unei acțiuni care are ca obiect constatarea unei stări de fapt, ci doar stabilirea existenței sau inexistenței unui drept, respectiv existența unei vătămări printrun act sau un refuz nejustificat al unei autorități publice. … 13.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt în acord cu normele constituționale invocate, întrucât nu sunt discriminatorii și nici nu sunt de natură să afecteze dreptul la un proces echitabil, ci, dimpotrivă, garantează acest drept prin posibilitatea acordată pârâtei de a formula probe în apărare și a discuta probele părții potrivnice, în condiții de contradictorialitate și prin asigurarea unui dublu grad de jurisdicție. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât procedura instituită prin Ordonanța de urgență nr. 24/2008, astfel cum a fost completată de Legea nr. 293/2008, răspunde, în ansamblul său, și cerințelor constituționale, dar și celor din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, revenind instanței judecătorești rolul de a aprecia cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în cadrul unei proceduri judiciare care respectă, atât în fața instanței de fond, cât și în cea a căii de atac, garanțiile necesare desfășurării unui proces echitabil, în plenitudinea atributelor conferite acestei noțiuni de către prevederile art. 21 din Constituție, precum și respectarea prezumției de nevinovăție, consfințită de art. 23 alin. (11) din Legea fundamentală. De asemenea apreciază că dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice, fără privilegii și discriminări, și, ca atare, prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. … 16.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere formulat anterior în dosarele Curții Constituționale nr. 217D/2014, nr. 309D/2014, nr. 481D/2014 și nr. 813D/2014, în sensul constituționalității prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008. Astfel, susține că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Ca atare, apreciază că procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. … 20.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 15 alin. (2) privind universalitatea, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) care consacră accesul liber la justiție și art. 23 alin. (11) referitor la libertatea individuală. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 672 din 26 iunie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 8 august 2012, a constatat că sintagmele „indiferent sub ce formă“ și „relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității“ cuprinse în art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt neconstituționale. De asemenea, prin Decizia nr. 107 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 318 din 30 aprilie 2014, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a art. 10 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 referitor la comunicarea notelor de constatare și a adeverințelor emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și a constatat că aceste prevederi sunt neconstituționale. Însă, în prezenta cauză, autoarea excepției invocă alte critici de neconstituționalitate decât cele admise, prin deciziile menționate. … 22.De asemenea, Curtea observă că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare. În acest sens sunt, cu titlu de exemplu, Decizia nr. 643 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 decembrie 2015, Decizia nr. 159 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din data de 11 iunie 2015, Decizia nr. 85 din 18 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din data de 14 aprilie 2014, Decizia nr. 546 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 528 din 27 iulie 2011, Decizia nr. 1.309 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 29 noiembrie 2011, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010. … 23.Astfel, Curtea a statuat, ca apreciere generală, că, față de Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008, aprobată prin Legea nr. 293/2008, a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității. Curtea a reținut că actul normativ criticat urmărește deconspirarea prin consemnarea publică a acestor persoane, fără să promoveze răspunderea juridică și politică a acestora și fără să creeze premisele unei forme de răspundere morală și juridică colectivă, pentru simpla participare la activitatea serviciilor de informații, în condițiile lipsei de vinovăție și de vreo încălcare a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 15 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 9 iunie 2010, și Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011).  … 24.Curtea a constatat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 a realizat o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, a cărei existență se întemeiază pe dispozițiile art. 116 alin. (2) și art. 117 alin. (3) din Legea fundamentală. Această autoritate este lipsită de atribuții jurisdicționale, iar actele sale privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor de judecată. Așadar, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau colaborator al acesteia este introdusă la o instanță de judecată a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, prevederile de lege criticate nu sunt de natură să plaseze Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în afara cadrului constituțional (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, și Decizia nr. 159 din 12 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 9 mai 2013). … 25.Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul art. 2 din ordonanța de urgență definirii termenilor cu care aceasta operează (a se vedea Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009). De asemenea, Curtea a statuat că prevederile art. 2 din ordonanța de urgență criticată, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată de instanța judecătorească drept lucrător sau colaborator al Securității, nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calități se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a reglementării legale (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010). … 26.Cu privire la critica raportată la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1), prin Decizia nr. 760 din 7 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 668 din 20 septembrie 2011, Curtea nu a reținut încălcarea principiului egalității în drepturi a cetățenilor, statuând că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 este aplicabilă în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, fără a institui privilegii sau discriminări pe criterii arbitrare. … 27.Referitor la critica potrivit căreia documentele depuse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în vederea susținerii Notei de constatare sunt scoase din contextul întregului dosar de urmărire informativă, fapt ce îl împiedică pe pârât să își formuleze pertinent apărarea, încălcându-se, astfel, dreptul la un proces echitabil, prin Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009, Curtea a statuat că „în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 (…), dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție și de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.“ … 28.În ceea ce privește critica potrivit căreia dispozițiile legale criticate induc prezumția de vinovăție, încălcându-se astfel art. 23 alin. (11) din Constituție, prin Decizia nr. 543 din 12 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 713 din 15 septembrie 2016, paragraful 20, Curtea a constatat că „domeniul de aplicare a prezumției de nevinovăție vizează materia penală, respectiv situațiile în care fapta atribuită unei persoane are conotații penale, care angajează răspunderea penală a acesteia. Astfel, prezumția constituie suportul dreptului la apărare și, implicit, al drepturilor procesuale acordate învinuitului sau inculpatului, în cadrul procesului penal. Curtea a constatat că prevederile art. 23 alin. (11) din Constituție, respectiv instituția prezumției de nevinovăție, nu sunt aplicabile cauzelor aflate pe rolul instanțelor având ca temei dispozițiile ordonanței, deoarece procedura prin care se constată calitatea de lucrător al Securității se desfășoară potrivit regulilor procedurii civile și are ca finalitate exclusiv deconspirarea persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarelor întocmite de Securitate, prin consemnarea publică a activității acestora, iar nu stabilirea vreunei răspunderi juridice. Totodată, Curtea a reținut că, deși prezumția nu cunoaște o consacrare expresă în materie civilă, dispozițiile civile privind sarcina probei se aplică și în această materie, astfel că legea asigură echilibrul procesual al părților în litigiu și dă expresie unui principiu fundamental al dreptului procesual – principiul aflării adevărului“. … 29.Având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, cele statuate prin deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. … 30.În final, Curtea constată că susținerile autoarei excepției privind pretinsa necorelare între dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 și alte acte normative nu reprezintă o problemă de constituționalitate. Mai mult, Curtea observă că actele normative menționate, respectiv Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic și măsurile administrative asimilate acestora, pronunțate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România au un obiect de reglementare diferit de cel al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008.  … 31.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ileana Cocan-Fechete în Dosarul nr. 7.181/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității și ale Legii nr. 293/2008 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește