DECIZIA nr. 392 din 15 septembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Victor Pițurcă în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 313D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu se încalcă principiul egalității în drepturi a creditorilor, situația acestora fiind una diferită, și, prin urmare, se justifică instituirea unui tratament juridic diferit. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 30 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46, Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Victor Pițurcă într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației la tabelul definitiv consolidat de creanțe al debitorului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia – creditor al debitorului FOTBAL CLUB U CRAIOVA S.A. – susține că sintagma „la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 este contrară principiului egalității în drepturi, întrucât discriminează creditorii care dețin creanțe stabilite în valută, ce sunt anterioare deschiderii procedurii de insolvență, față de creditorii care au creanțe curente în valută, întrucât conversia creanțelor din valută în moneda națională se realizează diferit în funcție de categoria din care face parte creanța. Autorul este nemulțumit de faptul că, în cazul unei creanțe anterioare deschiderii procedurii, la momentul conversiei valutare în lei, se va avea în vedere cursul Băncii Naționale a României de la data deschiderii procedurii, pe când în cazul unei creanțe curente se va avea în vedere cursul Băncii Naționale a României de la momentul plății. … 6.Prin urmare, pentru a evita aplicarea unui tratament inegal, sub forma unui curs valutar diferit, autorul consideră că se impune ca, pentru toate creanțele în valută, conversia în lei să se realizeze la cursul valutar de la data întocmirii tabelului de creanțe. … 7.Tribunalul Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât este firesc ca, pentru o creanță ce se naște dintr-un contract în derulare la data deschiderii procedurii de faliment, plata unei facturi/creanțe exprimate în valută să se realizeze în baza documentelor din care rezultă și în funcție de cursul de schimb valutar de la data plății, iar nu în funcție de cursul valutar de la data deschiderii procedurii de faliment, cu atât mai mult cu cât o astfel de creanță se poate naște atât înainte de împlinirea termenului de înscriere a creanțelor în tabelul suplimentar, cât și ulterior acestui moment. Faptul că pe parcursul procedurii de insolvență au loc rectificări și actualizări ale tabelului preliminar de creanță sau ale tabelului definitiv consolidat de creanță nu justifică actualizarea unei creanțe exprimate în valută în funcție de cursul de schimb de la data rectificării tabelului, curs care poate să fie și unul defavorabil creditorului. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care avea următorul conținut: „Creanțele exprimate sau consolidate în valută vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii“. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curții, instanța constituțională observă că autorul critică doar neconstituționalitatea sintagmei „la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii“ din art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. În consecință, urmează să fie reținută ca obiect al excepției doar sintagma „la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. … 12.Curtea reține că Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra sintagmei criticate din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006. … 13.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, sintagma criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că principiul egalității în drepturi, pretins a fi încălcat în speța dedusă controlului, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale de referință. Astfel, acest principiu nu are semnificația reflectării în norma juridică a unei depline uniformități a situațiilor sociale, ci, dimpotrivă, diversitatea situațiilor sociale poate fi corijată de legiuitor în mod proporțional, pentru a le aduce împreună (a se vedea, de exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005, Decizia Curții Constituționale nr. 349 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 708 din 19 noiembrie 2013). … 15.Prin urmare, pentru a verifica respectarea principiului egalității în drepturi, Curtea va cerceta, în primul rând, dacă pentru toate categoriile de creanțe din cadrul procedurii insolvenței s-au stabilit aceleași reguli de conversie valutară a creanțelor, iar, în caz contrar, dacă anumite reguli diferite se justifică prin prisma categoriei din care fac parte aceste din urmă creanțe. … 16.Astfel, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006, sunt două categorii principale de creanțe: creanțele născute anterior deschiderii procedurii de insolvență și cele născute ulterior acestui moment. Creanțele din prima categorie se înscriu în tabelele de creanțe întocmite pe parcursul fiecărei etape a procedurii de insolvență (observație, reorganizare, faliment), în timp ce creanțele curente nu se înscriu la masa credală, deoarece, potrivit art. 64 alin. (6) din Legea nr. 85/2006, acestea se plătesc conform documentelor din care rezultă aceste obligații de plată. În ceea ce privește categoria de creanțe supuse înscrierii în tabelul de creanțe, dispozițiile art. 69 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 stabilesc regula potrivit căreia o creanță în valută va fi convertită în monedă națională, la cursul valutar al Băncii Naționale a României de la data deschiderii procedurii, și, ulterior, lichidatorul judiciar o va înscrie în tabelul de creanțe corespunzător. … 17.Coroborând prevederile legale mai sus menționate, Curtea constată că numai creanțele în monedă străină, anterioare deschiderii procedurii, sunt calculate în funcție de cursul valutar de la data deschiderii procedurii, întrucât numai această categorie de creanțe este supusă înscrierii la masa credală. Prevederile art. 69 din Legea nr. 85/2006 nu sunt aplicabile creanțelor născute după data deschiderii procedurii, întrucât acestea au un alt regim juridic. … 18.Din analiza de mai sus, Curtea reține că cele două tipuri de creanțe nu se află în situații identice sau similare, având în vedere că momentul la care ia naștere fiecare este diferit. Așadar, în acord cu dispozițiile art. 16 din Constituție, pentru situații juridice diferite, legiuitorul a prevăzut reguli distincte de convertire în lei a creanțelor exprimate în valută. Ar fi fost contrar principiului egalității ca legiuitorul să fi stabilit norme legale uniforme pentru ambele categorii de creanțe, având în vedere că între acestea există o diferență juridică clară și obiectivă. … 19.Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996), principiul egalității nu interzice reguli specifice, în cazul unei diferențe de situații. Egalitatea formală ar conduce la aceeași regulă, în ciuda diferenței de situații. De aceea, inegalitatea reală, care rezultă din această diferență, poate justifica reguli distincte, în funcție de scopul legii care le conține. Tocmai de aceea, principiul egalității conduce la sublinierea unui drept fundamental, dreptul la diferență, iar în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune ar însemna instituirea unei discriminări. … 20.În al doilea rând, Curtea observă că, în cadrul categoriei de creanțe născute anterior deschiderii procedurii de insolvență sau de faliment, legiuitorul a stabilit aceeași regulă de conversie valutară, prin raportare la un curs unic al Băncii Naționale a României, respectiv acela de la data deschiderii procedurii. Astfel, pentru situații juridice similare, legiuitorul a aplicat aceeași soluție legislativă, fără să creeze o discriminare între creditorii care dețin o categorie identică de creanțe. … 21.Lipsa unei actualizări a creanței autorului în raport de cursul valutar al Băncii Naționale a României de la data punerii la zi a tabloului de creanțe nu reprezintă o încălcare a principiului egalității în drepturi, în condițiile în care nicio creanță care face parte din aceeași categorie din care face parte și cea a autorului nu beneficiază de o astfel de actualizare. … 22.De altfel, după cum a statuat Curtea și în Decizia nr. 878 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 147 din 14 februarie 2022, paragraful 14, specificul procedurii insolvenței a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiilor egalității între cetățeni și egalității în drepturi. … 23.În concluzie, Curtea reține că cele două tipuri de creanțe nu se află în situații identice sau similare și, prin urmare, se justifică instituirea unui regim juridic diferit în ceea ce privește conversia valutară a creanțelor născute anterior deschiderii procedurii de insolvență față de cele născute ulterior acestui moment. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Victor Pițurcă în Dosarul nr. 12.049/63/2007/a46 al Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că sintagma „la cursul Băncii Naționale a României existent la data deschiderii procedurii“ din cuprinsul art. 69 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 septembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește