DECIZIA nr. 390 din 4 iunie 2019

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38-40 din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Kronospan Sebeș – S.A. din Sebeș, județul Alba, în Dosarul nr. 1.143/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.238D/2017. … 2.Dezbaterile au avut loc la data de 23 mai 2019, cu participarea, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, a domnului avocat Dan Dascălu și a doamnei avocat Violeta Saranciuc, ambii din Baroul București, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar, pentru partea Consiliul Concurenței, a domnului director adjunct Andrei Pufulescu, cu delegație depusă la dosar, precum și a reprezentantului Ministerului Public, procuror Luminița Nicolescu, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunțarea pentru data de 4 iunie 2019, dată la care a pronunțat prezenta decizie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:3.Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.143/2/2017, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 38-40 din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție invocată de Societatea Kronospan Sebeș – S.A. din Sebeș, județul Alba, într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva încheierii prin care instanța judecătorească a autorizat desfășurarea unor inspecții inopinate la sediile sociale, precum și în orice alte spații în care își desfășoară activitatea mai multe întreprinderi, printre care și autoarea excepției. … 4.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în esență, că prevederile legale criticate sunt neconstituționale, deoarece în sistemul reglementat de art. 38-40 din Legea nr. 21/1996 nu există o cale efectivă de atac împotriva măsurilor de inspecție. Contestația împotriva încheierii de autorizare și cererea de anulare a ordinului de inspecție nu constituie căi deschise de legiuitor în vederea contestării modului de derulare a inspecției, ci căi de atac prin care se pot invoca neregularități existente la momentul emiterii încheierii judecătorești, respectiv a ordinului de inspecție. … 5.Este indubitabil faptul că inspecțiile Consiliului Concurenței, similar perchezițiilor, reprezintă ingerințe ale statului cu privire la dreptul societăților la inviolabilitatea domiciliului/sediului, la protecția vieții private și la protecția corespondenței. În acest context, se invocă lipsa unor garanții adecvate și suficiente împotriva modalității efective de derulare a inspecției. Un remediu adecvat trebuie să permită persoanei supuse inspecției să obțină, dacă este cazul, restituirea documentelor luate cu depășirea autorizației judiciare sau garanția ștergerii complete a acestora, când este vorba de date în format electronic. Sunt invocate, în acest sens, exemple din jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, de exemplu Hotărârea din 25 februarie 1993, pronunțată în Cauza Miailhe împotriva Franței, paragraful 28, Hotărârea din 25 februarie 1993, pronunțată în Cauza Funke împotriva Franței, paragraful 48, Hotărârea din 16 octombrie 2007, pronunțată în Cauza Wieser și Bicos Beteiligungen GmbH împotriva Austriei, paragraful 45, Hotărârea din 21 februarie 2008, pronunțată în Cauza Ravon împotriva Franței, Hotărârea din 21 decembrie 2010, pronunțată în Cauza Compagnie des Gaz de Pétrole Primagaz împotriva Franței, paragraful 24, Hotărârea din 21 decembrie 2010, pronunțată în Cauza Canal Plus împotriva Franței, paragraful 52, Hotărârea din 3 iulie 2012, pronunțată în Cauza Robathin împotriva Austriei, paragraful 39, și Hotărârea din 2 aprilie 2015, pronunțată în Cauza Vinci Construction și Gtm Genie Civil et Services împotriva Franței, paragraful 70. … 6.Se mai susține că prevederile art. 38-40 din Legea nr. 21/1996 nu corespund cerințelor de accesibilitate și previzibilitate a legii, astfel cum acestea au fost conturate în jurisprudența Curții Constituționale. În acest sens arată că ordinul de inspecție emis de Consiliul Concurenței poate fi atacat în fața instanței de contencios administrativ (Curtea de Apel București) în termen de 15 zile de la comunicare, cauza urmând a fi soluționată de instanță de urgență și cu precădere. Încheierea de autorizare poate fi atacată pe calea contestației (instituție juridică sui generis creată de Legea concurenței nr. 21/1996, care nu cuprinde însă reglementări specifice în această privință și nici nu face trimitere la vreo altă reglementare în ceea ce privește procedura de soluționare), aceasta urmând a fi soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru a ilustra caracterul bizar și lipsa de coerență a reglementării, arată că Legea nr. 21/1996 prevede un termen de formulare a contestației extrem de scurt, de 72 de ore de la comunicare, deși formularea contestației nu suspendă inspecția, iar ordinul de inspecție poate fi atacat în 15 zile, ceea ce naște îndoieli cu privire la urgența formulării unei contestații împotriva încheierii de autorizare. Cu toate acestea, „prevede un termen de formulare a contestației extrem de scurt, de 72 h de la comunicare, deși formularea contestației nu suspendă inspecția și, așa cum am arătat mai sus, ordinul de inspecție poate fi atacat în 15 zile, ceea ce naște îndoieli cu privire la urgența formulării unei contestații împotriva încheierii judiciare“. … 7.Pe de altă parte, Legea nr. 21/1996 prevede că inventarele și punerile de sigilii se fac în conformitate cu dispozițiile Codului de procedură penală, ceea ce naște întrebarea dacă cererea de autorizare judiciară și, pe cale de consecință, contestația împotriva încheierii de autorizare, precum și măsurile de ducere la îndeplinire nu ar trebui contestate potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală. Autoarea excepției consideră că reglementarea criticată este lipsită de coerență și vădit deficitară sub aspectul logicii juridice, deoarece lasă loc interpretărilor privind natura reglementării (procedura penală versus procedura civilă), precum și cu privire la procedura de soluționare a litigiilor ce pot lua naștere din aplicarea prevederilor legale. O atare incertitudine este de natură a constitui un veritabil obstacol în calea exercitării efective a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare. … 8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal arată că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Acesta invocă deciziile Curții Constituționale nr. 6 din 12 ianuarie 2010 și nr. 432 din 8 iulie 2014.  … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38-40 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, care reglementează: puterile de inspecție ale inspectorilor de concurență pentru investigarea încălcării prevederilor legii, ordinul de inspecție și procedura de desfășurare a acesteia – art. 38 și 39 și procedura de soluționare a cererii de autorizare judiciară a inspecției și calea de atac prevăzută de lege împotriva încheierii – art. 40. Aceste dispoziții legale au următorul conținut:– Art. 38: (1)Pentru investigarea încălcării prevederilor prezentei legi, inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție, cu excepția inspectorilor debutanți, și au următoarele puteri de inspecție:a)să intre în spațiile, terenurile sau mijloacele de transport pe care întreprinderile ori asociațiile de întreprinderi le dețin legal și/sau își desfășoară activitatea; … b)să examineze orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte evidențe legate de activitatea întreprinderii sau asociațiilor de întreprinderi, indiferent de locul în care sunt depozitate și de suportul fizic sau electronic pe care sunt păstrate; … c)să ceară oricărui reprezentant sau membru al personalului întreprinderii sau asociației de întreprinderi explicații cu privire la faptele sau documentele legate de obiectul și scopul inspecției și să consemneze sau să înregistreze răspunsurile acestora; … d)să ridice sau să obțină în orice formă copii ori extrase din orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau din alte evidențe legate de activitatea întreprinderii sau asociației de întreprinderi; … e)să sigileze orice amplasament destinat activităților întreprinderii sau asociației de întreprinderi și orice documente, registre, acte financiar-contabile și comerciale sau alte evidențe legate de activitatea întreprinderii sau asociației de întreprinderi, pe durata și în măsura necesară inspecției. … (2)Inspectorii de concurență cu puteri de inspecție vor proceda la actele prevăzute la alin. (1) numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obținute informații considerate necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, iar rezultatul acestora va fi consemnat într-un proces-verbal de constatare și inventariere.(3)Inspectorii de concurență cu puteri de inspecție pot face inspecții inopinate și pot solicita orice fel de informații sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, atât la fața locului, cât și la convocare la sediul Consiliului Concurenței.(4)Inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței. O copie certificată a acestui ordin și a autorizării judiciare se comunică întreprinderii sau asociației de întreprinderi supuse inspecției dispuse cu respectarea dispozițiilor alin. (2). În cazul în care comunicarea nu se poate face fizic reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al întreprinderii respective, aceasta se poate efectua și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului și autorizării judiciare, precum și confirmarea expedierii acestuia. În această situație, comunicarea ordinului de inspecție și a documentelor aferente acestuia se socotește îndeplinită la data și ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalitățile prevăzute mai sus, inspectorii de concurență vor proceda la afișarea ordinului de inspecție, a autorizării judiciare și a ordinului de declanșare a investigației la amplasamentul destinat inspecției, întocmind în acest sens un proces-verbal de afișare, în care vor fi indicate data și ora afișării.(5)Consiliul Concurenței desfășoară inspecții la solicitarea Comisiei Europene sau a unei alte autorități de concurență a unui stat membru, potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003 și ale art. 12 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 139/2004, în baza ordinului de inspecție emis de președintele Consiliului Concurenței. Consiliul Concurenței poate permite persoanelor autorizate de autoritățile de concurență din statele membre să asiste, să coopereze sau să participe alături de inspectorii Consiliului Concurenței desemnați prin ordin conform alin. (4) la inspecțiile desfășurate de Consiliul Concurenței potrivit prevederilor art. 22 din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003.(6)Ordinul de inspecție va indica obiectul și scopul inspecției, stabilește data la care începe și arată sancțiunile prevăzute la art. 53 și 59, precum și dreptul de a ataca ordinul la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere.(7)La solicitarea Consiliului Concurenței, în ipoteza în care poate exista o opoziție la desfășurarea inspecției, organele de poliție sunt obligate să însoțească și să asigure sprijinul necesar echipelor de inspecție, în exercitarea puterilor de inspecție.(8)Comunicările dintre întreprinderea sau asociația de întreprinderi investigate și avocatul acesteia, realizate în cadrul și în scopul exclusiv al exercitării dreptului la apărare al întreprinderii sau asociației de întreprinderi, respectiv după deschiderea procedurii administrative în baza prezentei legi ori anterior deschiderii procedurii administrative, cu condiția ca aceste comunicări să aibă legătură cu obiectul procedurii, nu pot fi prelevate ori folosite ca probă în cursul procedurilor desfășurate de Consiliul Concurenței.(9)Atunci când întreprinderile nu dovedesc caracterul protejat al unei comunicări, pentru ca aceasta să cadă sub incidența alin. (8), inspectorii de concurență care desfășoară inspecția vor sigila și vor ridica comunicarea în cauză, în dublu exemplar.(10)Președintele Consiliului Concurenței va decide, de urgență, pe baza probelor și argumentelor prezentate. În condițiile în care președintele Consiliului Concurenței decide să respingă caracterul protejat al comunicării, desigilarea documentului poate avea loc doar după expirarea termenului în care decizia poate fi contestată, potrivit prevederilor alin. (11) sau, în cazul în care decizia este contestată, după ce hotărârea instanței devine definitivă.(11)Decizia președintelui Consiliului Concurenței cu privire la caracterul protejat al comunicării poate fi atacată în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere.(12)Exercitarea puterilor de inspecție se face în conformitate cu regulamentul privind organizarea, funcționarea și procedura Consiliului Concurenței.; … – Art. 39: „În baza autorizării judiciare date prin încheiere, conform art. 40, inspectorul de concurență poate efectua inspecții, în spațiile prevăzute la art. 38, precum și în orice alte spații, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparținând conducătorilor, administratorilor, directorilor și altor angajați ai operatorilor economici sau asociațiilor de operatori economici supuși investigației.“; … – Art. 40: (1)Inspectorii de concurență pot proceda la inspecții, potrivit prevederilor art. 39, doar în baza unui ordin emis de către președintele Consiliului Concurenței și cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecție și a autorizației judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției înainte de începerea acesteia.(2)Cererea de autorizare se judecă în camera de consiliu, fără citarea părților. Judecătorul se pronunță asupra cererii de autorizare în termen de cel mult 48 de ore de la data înregistrării cererii. Încheierea se motivează și se comunică Consiliului Concurenței în termen de cel mult 48 de ore de la pronunțare.(3)În cazul în care inspecția trebuie desfășurată simultan în mai multe spații dintre cele prevăzute la art. 39, Consiliul Concurenței va introduce o singură cerere, instanța pronunțându-se printr-o încheiere în care se vor indica spațiile în care urmează să se desfășoare inspecția.(4)Cererea de autorizare trebuie să cuprindă toate informațiile de natură să justifice inspecția, iar judecătorul sesizat este ținut să verifice dacă cererea este întemeiată.(5)Oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8,00 și 18,00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate continua și după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său.(6)Inventarele și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare.(7)Încheierea prevăzută la alin. (1) poate fi atacată cu contestație la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore. Pentru Consiliul Concurenței, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (2). În ceea ce privește persoana supusă inspecției, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor alin. (1). Contestația nu este suspensivă de executare.(8)Președintele Curții de Apel București sau judecătorul delegat de acesta are competența să emită autorizația judiciară prevăzută la art. 21 alin. (3) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003. …  … 14.Curtea observă că dispozițiile legale ale art. 38 din Legea nr. 21/1996 au fost modificate și completate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 8 iunie 2017. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va analiza dispozițiile criticate în forma anterioară acestei modificări, având în vedere că ele continuă să producă efecte juridice în cauză. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, art. 26 privind viața intimă, familială și privată, art. 27 privind inviolabilitatea domiciliului, art. 28 privind secretul corespondenței și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac. Se mai invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil, art. 8 privind respectul vieții private și art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra unora dintre dispozițiile legale atacate, prin prisma unor critici similare. … 17.Astfel, prin Decizia nr. 89 din 7 februarie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 28 februarie 2006, Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 26 februarie 2010, Decizia nr. 53 din 17 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 369 din 27 mai 2015, și Decizia nr. 403 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 28 august 2018, Curtea a constatat că soluția legislativă cuprinsă în prevederile art. 38 și 40 din Legea nr. 21/1996, republicată, a mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, statuând constituționalitatea dispozițiilor de lege criticate.  … 18.De asemenea, prin Decizia nr. 125 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016, paragraful 13, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că Legea nr. 21/1996 are drept scop protecția, menținerea și stimularea concurenței și a unui mediu concurențial normal, în vederea promovării intereselor consumatorilor, iar punerea în aplicare a Legii nr. 21/1996 este de competența Consiliului Concurenței, autoritate națională în domeniul concurenței, având statut de autoritate administrativă autonomă în acest domeniu. Totodată, Curtea a reținut că, în vederea descoperirii și investigării de către Consiliul Concurenței a încălcării prevederilor Legii nr. 21/1996, precum și a prevederilor art. 101 și art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în cap. V al Legii nr. 21/1996, art. 32-51, a fost reglementată procedura de examinare preliminară, de investigare și de luare a deciziilor de către această autoritate. … 19.În acest context, față de critica autoarei excepției referitoare la lipsa unei căi de atac separate împotriva măsurilor efective de inspecție, Curtea a reținut că dispozițiile legale criticate instituie reguli privind procedura derulată în vederea descoperirii și investigării încălcărilor prevederilor legii. Astfel, inspectorii de concurență desfășoară o activitate de investigație atunci când există indicii privind săvârșirea unor fapte contrare legii. Dispozițiile legale criticate nu pun în discuție fondul cauzei, ci, pe baza lor, se procedează la autorizarea unor inspecții, a căror desfășurare este guvernată de stabilirea prin lege a anumitor garanții pentru evitarea arbitrarului și protecția drepturilor. … 20.Astfel, potrivit art. 40 alin. (5) din lege, oricare ar fi împrejurările, inspecția se desfășoară între orele 8,00 și 18,00 și trebuie efectuată în prezența persoanei la care se efectuează inspecția sau a reprezentantului său. Inspecția poate continua și după ora 18,00 numai cu acordul persoanei la care se efectuează inspecția sau al reprezentantului său. … 21.Inspectorii de concurență sunt abilitați cu puteri de inspecție prin ordin al președintelui Consiliului Concurenței. O copie certificată a acestui ordin și a autorizării judiciare se comunică întreprinderii sau asociației de întreprinderi supuse inspecției dispuse. În cazul în care comunicarea nu se poate face fizic reprezentantului legal sau, în lipsa acestuia, oricărui angajat al întreprinderii respective, aceasta se poate efectua și prin telefax, poștă electronică sau prin alte mijloace care asigură transmiterea textului ordinului și autorizării judiciare, precum și confirmarea expedierii acestuia. În această situație, comunicarea ordinului de inspecție și a documentelor aferente acestuia se socotește îndeplinită la data și ora înscrise pe copia imprimată a confirmării expedierii. În ipoteza în care comunicarea nu se poate face prin niciuna dintre modalitățile prevăzute mai sus, inspectorii de concurență vor proceda la afișarea ordinului de inspecție, a autorizării judiciare și a ordinului de declanșare a investigației la amplasamentul destinat inspecției, întocmind în acest sens un proces-verbal de afișare, în care vor fi indicate data și ora afișării [art. 38 alin. (4) din lege]. … 22.Totodată, art. 40 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 prevede că inspectorii de concurență pot proceda la inspecții doar cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. O copie certificată a ordinului de inspecție și a autorizației judiciare se comunică obligatoriu persoanei supuse inspecției înainte de începerea acesteia. Întreprinderile au posibilitatea de a ataca încheierea de autorizare dată de instanța judecătorească și ordinele de inspecție emise de Consiliul Concurenței, conform art. 40 alin. (7) și art. 38 alin. (6) din Legea nr. 21/1996, republicată. … 23.Astfel, încheierea președintelui Curții de Apel București sau a judecătorului delegat de acesta, prevăzută de art. 40 alin. (2) din Legea concurenței nr. 21/1996, poate fi contestată de partea interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 72 de ore. Contestația nu este suspensivă de executare. … 24.Ordinul de inspecție care indică obiectul și scopul inspecției, data la care începe și sancțiunile prevăzute la art. 53 și 59 din lege poate fi atacat la Curtea de Apel București, Secția contencios administrativ și fiscal, în termen de 15 zile de la comunicare, prin derogare de la Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare. Hotărârea curții de apel este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare. Instanțele vor soluționa cauza de urgență și cu precădere. Soluționarea unor asemenea chestiuni trebuie să fie guvernată de principiul celerității, care ar putea fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralității, contradictorialității și a obligativității citării părților. Curtea a observat că dispozițiile legale criticate asigură un just echilibru între interesele părților: pe de o parte, strângerea de informații cu privire la activitatea unei persoane bănuite de încălcarea normelor privind concurența loială și, implicit, apărarea interesului public, iar, pe de altă parte, apărarea drepturilor și a libertăților persoanei inspectate (a se vedea în acest sens Decizia nr. 53 din 17 februarie 2015, precitată). … 25.De asemenea, ca o garanție a dreptului de acces liber la justiție și a dreptului la apărare, deciziile finale adoptate de Consiliul Concurenței prin care se constată încălcarea legii și se aplică sancțiuni pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit art. 51 din Legea nr. 21/1996. În fața instanței de judecată, în cadrul dezbaterii pe fond a acțiunii formulate de întreprindere împotriva deciziei Consiliului Concurenței de constatare a încălcării regulilor concurenței, aceasta va fi citată și va avea posibilitatea să administreze, cu încuviințarea instanței de judecată, toate probele considerate utile, pertinente și concludente pentru stabilirea adevărului, inclusiv cu privire la modalitatea efectivă de efectuare a inspecției. … 26.În raport cu aceste considerente, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Constituție, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, iar art. 129 din Legea fundamentală prevede că „împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii“. Prin urmare, având în vedere garanțiile pe care Legea concurenței nr. 21/1996 le instituie pentru înlăturarea eventualelor neregularități în efectuarea inspecțiilor și posibilitatea recunoscută părților interesate de a se adresa instanței judecătorești în condițiile art. 38 alin. (6), art. 40 și art. 51 din Legea nr. 21/1996, Curtea constată că prevederile legale supuse controlului nu contravin dispozițiilor constituționale și convenționale privind accesul liber la justiție, dreptul la un proces echitabil și la un remediu efectiv. … 27.Referitor la invocarea dispozițiilor art. 27 din Constituție privind inviolabilitatea domiciliului, Curtea a analizat în jurisprudența sa, în cadrul controlului de constituționalitate, prevederi legale referitoare la dreptul reprezentanților unor autorități sau instituții publice de a pătrunde în spații aflate în legătură directă sau indirectă cu activitatea profesională a persoanei verificate. Astfel, Curtea s-a pronunțat cu privire la dreptul inspectorilor de muncă de a avea acces liber în sediul persoanei juridice și în orice alt loc de muncă organizat de aceasta fără nicio încuviințare și fără nicio avizare (a se vedea Decizia nr. 296 din 9 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 724 din 10 august 2005). De asemenea, Curtea s-a pronunțat și în ceea ce privește puterile de inspecție ale inspectorilor antifraudă (a se vedea Decizia nr. 334 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 17 august 2017), iar prin Decizia nr. 213 din 9 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 7 august 2013, Curtea a statuat constituționalitatea prevederilor legale care instituie puterile de control și investigație ale Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare. … 28.Curtea a reținut, pe de o parte, că, „în cazul sediilor industriale sau comerciale care nu sunt în același timp și locuri de domiciliu, inviolabilitatea sediului nu este supusă acelorași reguli ca spațiul în care se desfășoară viața privată a persoanei“ și că, prin urmare, autoritățile pot exercita controlul asupra activităților profesionale care se desfășoară în aceste sedii. În consecință, Curtea a reținut că „activitățile pe care Inspecția Muncii le controlează nu țin de sfera privată, ci, dimpotrivă, de cea publică, vizând în mod evident ocrotirea unui interes general“ (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 470 din 12 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 25 mai 2011, și Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2010, precitată). … 29.Pe de altă parte, în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 29 mai 2012, pronunțată în Cauza Bjedov împotriva Croației, paragraful 57, definiția noțiunii de „domiciliu“, în înțelesul art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nu este limitată la locuința care este ocupată de drept sau care a fost stabilită potrivit unei proceduri legale. Astfel, dacă un anume spațiu constituie sau nu „domiciliu“, care atrage protecția art. 8 paragraful 1 din Convenție, depinde de circumstanțele factuale, precum existența unor legături suficiente și continue cu acel loc specific. Prin urmare, dacă anumite locații trebuie sau nu clasificate drept „domiciliu“ este o chestiune de fapt, care nu depinde de legalitatea ocupării acelui loc în temeiul dreptului național. … 30.De asemenea, prin Hotărârea din 16 aprilie 2002, pronunțată în Cauza Societe Colas Est și alții împotriva Franței, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că drepturile garantate de art. 8 al Convenției pot fi interpretate în sensul că includ, pentru o societate, dreptul la respectul sediului său social, al agențiilor sau al localurilor sale profesionale, însă această interpretare se poate face numai în anumite circumstanțe, care se stabilesc de la caz la caz, în speță, ținându-se cont de competența exclusivă a agenților specializați de a aprecia oportunitatea, numărul, durata și amploarea operațiunilor de inspecție. … 31.În aceste condiții, Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 38 și 39 din Legea nr. 21/1996 consacră dreptul inspectorului de concurență de a efectua inspecții în spațiile prevăzute la art. 38 din lege, precum și în orice alte spații, inclusiv domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparținând conducătorilor, administratorilor, directorilor și altor angajați ai operatorilor economici sau asociațiilor de operatori economici supuși investigației, ceea ce poate constitui o ingerință în dreptul la protecție a domiciliului. … 32.Potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, concretizate, cu titlu de exemplu, prin Decizia nr. 403 din 19 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 741 din 28 august 2018, paragrafele 41-43, Decizia nr. 814 din 24 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 950 din 22 decembrie 2015, paragraful 33, și Decizia nr. 266 din 21 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 443 din 19 iulie 2013, Curtea a analizat, prin prisma unui test de proporționalitate, dacă ingerința în dreptul fundamental privind protecția domiciliului este justificată, dacă obiectivul urmărit califică scopul reglementării ca fiind unul legitim și dacă aceasta este rezonabilă în raport cu obiectivul urmărit și nu tinde la transformarea acestui drept în unul iluzoriu/teoretic. Aplicând aceste considerente de principiu, Curtea a constatat că ingerința în dreptul fundamental referitor la protecția domiciliului, în cazul efectuării inspecțiilor în spații precum domiciliul, terenurile sau mijloacele de transport aparținând conducătorilor și altor angajați ai operatorilor economici supuși investigației, îndeplinește condițiile testului de proporționalitate. … 33.De asemenea, Curtea a observat că prevederile legale criticate prevăd că inspectorii de concurență pot proceda la acest tip de inspecții doar în baza unui ordin emis de către președintele Consiliului Concurenței și cu autorizarea judiciară dată prin încheiere de către președintele Curții de Apel București sau de către un judecător delegat de acesta. În aceste condiții, Curtea a apreciat că amestecul autorităților publice în ceea ce privește dreptul la respectarea domiciliului este conform exigențelor constituționale și convenționale, o asemenea ingerință fiind necesară pentru „bunăstarea economică a țării“, astfel cum prevede art. 8 pct. 2 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Aceleași argumente sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește invocarea dispozițiilor constituționale privind secretul corespondenței. … 34.Referitor la dispozițiile art. 26 din Constituție și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind respectarea vieții private și de familie, Curtea, prin Decizia nr. 6 din 12 ianuarie 2010, precitată, a reținut că dispozițiile de lege criticate reglementează activități de inspecție ale Consiliului Concurenței, activități ce au ca scop ocrotirea unui interes general și care vizează aspecte ce țin de sfera publică a activității persoanei juridice, iar nu de cea privată. … 35.Totodată, nu au putut fi primite susținerile potrivit cărora inspecția realizată de inspectorii de concurență trebuie asimilată noțiunii de „percheziție“, prevăzută de Codul de procedură penală. Astfel, dispozițiile art. 27 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit cărora percheziția se dispune de judecător și se efectuează în condițiile și în formele prevăzute de lege, se referă la instituția reglementată de dispozițiile din Codul de procedură penală, care nu poate fi asimilată cu activitatea de inspecție efectuată de inspectorii de concurență, în temeiul Legii nr. 21/1996, aceasta implicând derularea unor operațiuni administrative premergătoare emiterii deciziei prin care se finalizează cazul investigat. … 36.În același timp, dispozițiile art. 40 alin. (6) din Legea nr. 21/1996, prin care s-a stabilit că inventarele și punerile de sigilii se fac conform dispozițiilor Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, nu conferă inspecției caracterul unei percheziții în materie penală, fiind evident că trimiterea normativă se referă doar la cele două operațiuni și nu vizează inspecția în ansamblul său. A accepta susținerea potrivit căreia, în integralitatea sa, procedura de efectuare a inspecțiilor este cea prevăzută de Codul de procedură penală echivalează cu golirea de conținut a normei cuprinse în art. 40 alin. (6) din Legea nr. 21/1996. Or, în ansamblul reglementărilor privind inspecțiile efectuate de inspectorii de concurență, această normă este de strictă interpretare și, prin urmare, și de strictă aplicare. … 37.În fine, Curtea a observat că, astfel cum sunt formulate, prevederile art. 40 din Legea nr. 21/1996 sunt redactate cu rigoare normativă și permit destinatarilor lor să își conformeze conduita. Astfel, termenul în care poate fi atacată încheierea pentru Consiliul Concurenței curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor art. 40 alin. (2) din aceeași lege, iar în ceea ce privește persoana supusă inspecției, termenul în care poate fi atacată încheierea curge de la momentul comunicării acesteia, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) din lege. Prin urmare, Curtea nu a putut reține încălcarea regulilor privind claritatea, precizia și previzibilitatea normelor juridice. În aceste condiții, criticile autoarei excepției privind momentul de la care se calculează termenul de 72 de ore pentru contestarea încheierii prin care este autorizată judiciar efectuarea inspecției se circumscriu exclusiv cadrului de interpretare și aplicare a normelor juridice în situația de fapt dedusă judecății. … 38.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în aceste decizii își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 39.Totodată, Curtea reține că art. 51 alin. (1) teza a doua și alin. (3) din Legea concurenței nr. 21/1996 prevede: (1)[…] Deciziile Consiliului Concurenței pot fi atacate în contencios administrativ la Curtea de Apel București, în termen de 30 de zile de la comunicare. […](3)Ordinul privind declanșarea unei investigații, prevăzută de lege, se poate ataca numai odată cu decizia prin care se finalizează investigația. … 40.Dispozițiile art. 18 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, în forma aplicabilă acțiunii în justiție formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate [respectiv înainte de modificările operate prin Legea nr. 252/2017 pentru modificarea și completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004], prevedeau că instanța este competentă să se pronunțe, în afara situațiilor care vizează acțiunile în contencios administrativ introduse de prefect și de Agenția Națională a Funcționarilor Publici, precum și de orice persoană de drept public vătămată într-un drept sau, după caz, când s-a vătămat un interes legitim, și asupra legalității actelor sau operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecății. … 41.În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal, aceasta s-a pronunțat în privința unor recursuri prin care a analizat inclusiv nelegalitatea obținerii și utilizării probelor ca urmare a inspecțiilor efectuate de inspectorii Consiliului Concurenței [a se vedea deciziile nr. 2.714 și nr. 2.715 din 9 iulie 2015 și nr. 1.367 din 22 aprilie 2016]. În acele decizii, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că susținerile recurentelor erau neîntemeiate în privința legalității obținerii și utilizării probelor. Așadar, potrivit Legii nr. 554/2004, legalitatea obținerii și utilizării probelor poate fi analizată de instanța judecătorească, potrivit prevederilor legale în vigoare. … 42.În concluzie, legislația României oferă toate garanțiile procedurale și legale pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale societăților care fac obiectul unor inspecții din partea Consiliului Concurenței. … 43.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Kronospan Sebeș – S.A. din Sebeș, județul Alba, în Dosarul nr. 1.143/2/2017 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 38-40 din Legea concurenței nr. 21/1996 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iunie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește