DECIZIA nr. 39 din din 4 iunie 2018

Dosar nr. 490/1/2018

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluționarea Dosarului nr. 490/1/2018, a fost constituit conform dispozițiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă și ale art. 27^5 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, republicat, cu modificările și completările ulterioare (Regulamentul).Ședința este prezidată de doamna judecător Gabriela Elena Bogasiu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.La ședința de judecată participă doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 27^6 din Regulament.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția I civilă, în Dosarul nr. 950/62/2017, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept: „Interpretarea dispozițiilor art. 19,art. 26 și art. 61 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 223/2015), în sensul de a se stabili dacă pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii [Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 3/1977), Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 19/2000), sau Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 263/2010)] poate deveni beneficiarul dreptului la pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015“.Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părților, conform dispozițiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; intimata-pârâtă Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a depus, prin consilier juridic, un punct de vedere asupra chestiunii de drept.În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării privind pronunțarea unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:

I.Titularul și obiectul sesizării1.Curtea de Apel Brașov – Secția I civilă a dispus, prin Încheierea din 5 februarie 2018, în Dosarul nr. 950/62/2017, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept menționată. … 2.Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 21 februarie 2018 cu nr. 490/1/2018, termenul pentru soluționarea dosarului fiind stabilit la 4 iunie 2018. …  … II.Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la pronunțarea unei hotărâri prealabile3.Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare + 
Articolul 19Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24. + 
Articolul 26(1)Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.(2)Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3)În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată. + 
Articolul 61(…) (3) Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel: (…) b) la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu; (…) …  … III.Expunerea succintă a procesului4.Prin Cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Brașov – Secția I civilă cu nr. 950/62/2017, contestatorul X a solicitat anularea Deciziei nr. Rxxxxxx din 1 noiembrie 2016 emisă de Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale și a Hotărârii Comisiei de contestații din cadrul Ministerului Apărării Naționale nr. xxxxx din 10 februarie 2017, obligarea pârâtei Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale la acordarea pensiei militare de stat prin utilizarea perioadei 1 septembrie 1967-17 august 1984, conform Legii nr. 223/2015, și la eliminarea aceleiași perioade din baza de calcul al pensiei de asigurări sociale acordate conform Deciziei de pensii nr. xxxxx din 15 februarie 2001. … 5.Contestatorul este beneficiarul pensiei pentru munca depusă și limită de vârstă, conform Deciziei nr. xxxxx din 15 februarie 2001, eliberată de Direcția de Muncă și Protecție Socială a Județului Brașov – Oficiul de pensii, drepturile sale fiind determinate în temeiul Legii nr. 3/1977, iar la stabilirea drepturilor de pensie instituția abilitată a luat în considerare vechimea totală în muncă de 41 ani, 3 luni și 16 zile, în care este inclusă și perioada în care a avut calitatea de cadru militar. … 6.Acesta s-a adresat Ministerului Apărării Naționale – Casa de pensii sectorială, solicitând acordarea pensiei de serviciu în temeiul Legii nr. 223/2015, dată fiind activitatea prestată ca elev al Școlii Militare de Ofițeri Activi Tancuri și Auto din Garnizoana Pitești în perioada 1 septembrie 1967-28 decembrie 1970 (3 ani, 3 luni și 28 zile) și ca militar în activitate în Centrul de Instrucție al Infanteriei și Tancurilor din Garnizoana Făgăraș pentru perioada 28 decembrie 1970-17 august 1984 (13 ani, 7 luni și 19 zile). … 7.Prin Decizia nr. xxxxxx din 1 noiembrie 2016, cererea a fost respinsă, cu motivarea că petentul nu poate beneficia de prevederile art. 122 din Legea nr. 223/2015, întrucât nu a fost pensionat în baza prevederilor Legii nr. 263/2010. În decizie se reține că vechimea în serviciu efectivă este de 16 ani, 11 luni și 17 zile (prin însumarea celor două perioade menționate mai sus), astfel cum a învederat contestatorul. … 8.Prin Hotărârea nr. xxxxx din 10 februarie 2017, Comisia de contestații a respins contestația promovată de petent, reținând că decizia a fost emisă cu respectarea prevederilor art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, astfel că, întrucât contestatorul nu a beneficiat de pensie în baza Legii nr. 263/2010, nu poate beneficia de pensie din sistemul militar de stat. … 9.Pârâta Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației, întrucât decizia contestată este emisă cu respectarea art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015, care prevede că persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010 pot opta pentru recalcularea pensiei în condițiile acestei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcție de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu. … 10.Pârâta a mai susținut că prevederile art. 19 din Legea nr. 223/2015, invocate de contestator în cererea de chemare în judecată, sunt aplicabile doar militarilor care la data trecerii în rezervă nu au îndeplinit condițiile de acordare a unei pensii de serviciu și care în prezent nu sunt pensionari. … 11.Prin Sentința civilă nr. xxxx/MAS din 21 iunie 2017 a Tribunalului Brașov – Secția I civilă a fost respinsă contestația, instanța reținând că actul normativ invocat de contestator prevede posibilitatea să opteze pentru recalcularea pensiei doar acele persoane care au beneficiat de dispozițiile Legii nr. 263/2010, în vreme ce contestatorul este beneficiarul Legii nr. 3/1977. … 12.Împotriva sentinței primei instanțe a formulat apel contestatorul, criticând soluția atacată pentru încălcarea principiilor care guvernează sistemul pensiilor militare, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 223/2015, și aplicarea greșită a dispozițiilor acestei legi, arătând următoarele: îndeplinește cerințele prevăzute de art. 16 (referitoare la vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă și la vechimea în serviciu), art. 19,art. 26 alin. (1) și (3), iar în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 27,art. 61 alin. (3) lit. b) și art. 63 alin. (2) din lege; art. 109 din Legea nr. 223/2015, deși menționează condițiile de recalculare a pensiilor care inițial au fost militare și apoi au devenit pensii contributive prin diferite acte normative emise după anul 2010, nu exclude acordarea pensiei militare de stat militarilor în rezervă care îndeplinesc condițiile cumulative ale art. 16,art. 19,art. 26, art. 61-63 din Legea nr. 223/2015; câtă vreme legea nu interzice expres acest lucru și dacă sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de Legea nr. 223/2015, cererea sa nu poate fi respinsă; art. 109 și 110 din lege nu sunt aplicabile cazului său, în care solicită deschiderea dreptului la pensie militară după obținerea în prealabil a dreptului la pensie în sistemul public, respectând prevederile art. 26 din lege. … 13.Prin întâmpinarea formulată de intimată s-a solicitat respingerea apelului, pentru aceleași considerente arătate în fața primei instanței. … 14.Prin Încheierea din 27 noiembrie 2017, instanța de apel a pus în discuția părților necesitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusă judecății, iar prin Încheierea pronunțată la 5 februarie 2018 sesizarea a fost considerată admisibilă și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, s-a dispus și suspendarea judecății. …  … IV.Motivele de admisibilitate reținute de titularul sesizării15.Prin Încheierea pronunțată la 5 februarie 2018, Curtea de Apel Brașov – Secția I civilă a constatat admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, pentru următoarele argumente:– litigiul de față se judecă de instanța de apel, ca instanță de ultim grad în materia asigurărilor sociale; … – de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor legale a căror interpretare se solicită depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât este necesar a se stabili dacă pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii poate face o nouă opțiune pentru a deveni beneficiarul dreptului la pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015; … – problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme de drept nu există o practică consistentă, care să conducă la concluzia că ar exista o jurisprudență constantă și continuă în materia de referință, în baza unei interpretări unitare a textelor legale incidente; … – chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită nu a făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor instanței supreme, consultate la data de 5 februarie 2018. …  … 16.În prezentarea jurisprudenței naționale s-a făcut trimitere la Sentința civilă nr. 5.309 din 13 iulie 2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin care s-a respins o acțiune similară, iar în sens contrar la Decizia nr. 4.845 din 29 iunie 2009 a Curții de Apel București – Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, cu mențiunea că aceasta a fost pronunțată în perioada în care sistemul de pensii militare de stat era guvernat de Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub imperiul căreia, de asemenea, nu existau dispoziții exprese care să reglementeze posibilitatea pensionarilor din sistemul public de pensii, care întrunesc condițiile de vechime din sistemul militar, de a face o nouă opțiune pentru a beneficia și de pensie militară – atașându-se copii ale acestor hotărâri. …  … V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept17.Contestatorul a lăsat la aprecierea instanței modalitatea de soluționare a cererii, arătând că nu are cunoștințe juridice. … 18.Intimata Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a apreciat că nu este oportună sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, precizând că prin dispozițiile art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 nu se recunoaște un drept de opțiune tuturor persoanelor care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi la pensie au fost stabilite ori recalculate de către casele teritoriale de pensii, ci doar persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010. … 19.Totodată, intimata susține că art. 110 alin. (5) din Legea nr. 223/2015 cuprinde o normă de strictă interpretare, conținând un remediu pentru situația acelor persoane care au realizat stagiu de cotizare în specialitate (ca militari) și ale căror drepturi la pensie au fost acordate (stabilite) în timp ce era în vigoare Legea nr. 263/2010 și înainte de intrarea în vigoare a acesteia, perioadă în care sistemul pensiilor militare de stat nu a existat. … 20.După comunicarea raportului, intimata Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naționale a depus, prin consilier juridic, în termenul prevăzut de art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a apreciat că aceasta nu prezintă un grad de dificultate ridicat și că instanțele de judecată interpretează unitar dispozițiile legale ce fac obiectul sesizării. … 21.După pronunțare, contestatorul, personal, a comunicat un punct de vedere, ce a fost depus la dosar. …  … VI.Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept22.Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 950/62/2017 a apreciat că dispozițiile art. 19,art. 26 și art. 61 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 223/2015 pot fi interpretate în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate face o nouă opțiune pentru a deveni beneficiarul dreptului la pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015, întrucât o interpretare contrară ar contraveni principiului stabilității juridice. … 23.Curtea a reținut că dispozițiile Legii nr. 223/2015 coroborate cu cele ale Legii nr. 263/2010 nu cuprind dispoziții exprese care să permită transferul unui pensionar din sistemul public de pensii în cel militar, iar în lipsa unor dispoziții exprese s-ar ajunge a se adăuga la lege nu numai cu privire la posibilitatea opțiunii în sine, ci și cu privire la procedura, modalitatea de calcul al pensiei, posibilitatea cumulului pensiei de serviciu cu pensia publică, din care să se deducă perioada efectuată în serviciul militar etc. … 24.Atunci când legiuitorul a dorit acest lucru, a prevăzut expres posibilitatea și procedura transferului din sistemul public de pensii într-un sistem special, precum cel al pensiilor magistraților, cu posibilitatea opțiunii între cele două pensii [art. 82 alin. (6) și următoarele din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare]. … 25.În cazul militarilor, legiuitorul a prevăzut această posibilitate doar pentru pensiile celor pensionați sub imperiul Legii nr. 263/2010. Astfel, în baza art. 110 din Legea nr. 223/2015, pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010 au devenit pensii militare de stat. Această transformare a avut loc deoarece sub imperiul Legii nr. 263/2010 a fost suprimat sistemul pensiilor militare de stat. …  … VII.Jurisprudența instanțelor naționale în materie26.Jurisprudența Curții de Apel Brașov – instanța de trimitere a comunicat punctul de vedere al judecătorilor Secției civile a Curții, prin care se achiesează la concluziile completului care a formulat sesizarea. … 27.Jurisprudența celorlalte instanțe din țarăCurtea de Apel București a comunicat că, după consultarea judecătorilor instanțelor arondate, s-a conturat opinia unanimă potrivit căreia dispozițiile legale vizate pot fi interpretate în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate face o nouă opțiune pentru a deveni beneficiarul dreptului la pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015. O interpretare contrară ar contraveni principiului stabilității juridice.Dispozițiile Legii nr. 223/2015 coroborate cu cele ale Legii nr. 263/2010 nu cuprind dispoziții exprese care să permită transferul unui pensionar din sistemul public de pensii în cel militar, iar în lipsa unor dispoziții exprese s-ar ajunge a se adăuga la lege. În cazul militarilor, legiuitorul a prevăzut în mod expres posibilitatea și procedura transferului din sistemul public de pensii în sistemul pensiilor militare de stat, prin art. 110 din Legea nr. 223/2015, doar în situația celor pensionați sub imperiul Legii nr. 263/2010, care a suprimat sistemul pensiilor militare de stat.În ilustrarea acestei opinii s-au depus deciziile nr. 530 din 7 februarie 2018 (prin care s-a respins recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 5.309 din 13 iulie 2017 pronunțată de Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, atașată actului de sesizare) și nr. 3.700 din 19 iunie 2017, pronunțate de Curtea de Apel București – Secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale.Curtea de Apel Oradea a comunicat că la nivelul Curții și al tribunalelor arondate nu a fost identificată jurisprudență, iar opinia teoretică a judecătorilor Secției I civile a Tribunalului Bihor este că dispozițiile legale vizate de sesizare pot fi interpretate în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate face o nouă opțiune în temeiul Legii nr. 223/2015, întrucât o interpretare contrară ar contraveni principiului stabilității juridice.Curtea de Apel Ploiești a comunicat că la nivelul Curții și al tribunalelor arondate – Tribunalul Buzău, Tribunalul Dâmbovița și Tribunalul Prahova – nu a fost identificată jurisprudență, opinia majoritară exprimată de judecătorii Secției I civile a Tribunalului Dâmbovița fiind în sensul că pensionarul pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii nu poate deveni beneficiarul dreptului de pensie militară, ca urmare a exprimării opțiunii în temeiul Legii nr. 223/2015.Curtea de Apel Constanța a comunicat că la nivelul Secției I civile a fost identificată doar Decizia civilă nr. 82/AS din 21 februarie 2018, prin care s-a analizat această problemă de drept, motiv pentru care nu se poate considera că s-a cristalizat o opinie la nivelul secției; decizia se referă însă la o altă ipoteză, în care o pensie pentru invaliditate stabilită în anul 2011 a fost modificată în pensie pentru limită de vârstă în anul 2014, sub regimul Legii nr. 263/2010, prima instanță și cea de apel fiind în divergență în lămurirea termenului „stabilite“ din Legea nr. 223/2015.Curtea de Apel Suceava a comunicat Sentința nr. 579 din 27 iunie 2017 a Tribunalului Botoșani – Secția I civilă și sentințele nr. 555 din 11 mai 2017, nr. 554 din 11 mai 2017, nr. 1.449 din 11 decembrie 2017 ale Tribunalului Suceava – Secția I civilă, definitive, care nu au legătură cu problema de drept vizată de sesizare. … 28.Celelalte curți de apel nu au identificat practică judiciară în materie și nici nu au exprimat opinii teoretice. … 29.Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că la nivelul Secției judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat și nici nu se verifică, în prezent, practica judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. …  … VIII.Jurisprudența Curții Constituționale30.În urma verificărilor efectuate se constată că instanța de contencios constituțional nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor vizate din Legea nr. 223/2015. …  … IX.Raportul asupra chestiunii de drept31.Prin raportul întocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, judecătorii-raportori au apreciat că sesizarea este inadmisibilă, deoarece în cauză nu au putut fi identificate texte de lege lacunare ori controversate, care să necesite interpretarea printr-o hotărâre prealabilă și nici nu există elemente care să contureze prefigurarea unei practici neunitare. …  … X.Înalta Curte de Casație și Justiție32.Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori și chestiunea de drept ce se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: …  + 
Asupra admisibilității sesizării33.În privința obiectului și a condițiilor sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, legiuitorul, în cuprinsul articolului 519 din Codul de procedură civilă, instituie o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea acestei proceduri, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: existența unei cauze aflate în curs de judecată; cauza să fie soluționată în ultimă instanță; cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să o soluționeze; ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. … 34.În cauză se observă că sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate reglementate de art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că litigiul în legătură cu care s-a formulat sesizarea este în curs de judecată, Curtea de Apel Brașov învestită cu soluționarea apelului urmează să soluționeze procesul în ultimă instanță, iar cauza ce face obiectul judecății se află în competența legală a unui complet de judecată al curții învestit să o soluționeze. … 35.Sunt necesare anumite precizări relativ la chestiunea de drept ce face obiectul sesizării, cu consecințe asupra celorlalte două condiții de admisibilitate, în contextul în care art. 519 din Codul de procedură civilă nu definește noțiunea de „chestiune de drept“. … 36.În interpretarea acestei noțiuni doctrina afirmă că sintagma trebuie raportată la prevederile cuprinse în art. 5 alin. (2) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „niciun judecător nu poate refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă“, iar pentru a fi vorba de o problemă de drept reală trebuie ca normă de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă (lacunară) sau neclară, să prezinte o dificultate suficient de mare și să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. … 37.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat, cu valoare de principiu, că în sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu procedura pronunțării unei hotărâri prealabile trebuie să fie identificată o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății. … 38.Din încheierea de sesizare a instanței nu se întrevede explicit care este pragul de dificultate al întrebării și în ce măsură acesta depășește obligația ordinară a instanței de a interpreta și aplica legea în cadrul soluționării unui litigiu (în acest sens, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 18 din 5 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 17 aprilie 2018). Atunci când niciun raționament juridic al instanței de trimitere nu arată în ce ar consta caracterul lacunar al normei, care să necesite o dezlegare de principiu în scopul împiedicării apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a fost aceea de respingere a sesizării ca inadmisibilă (în acest sens, deciziile nr. 62 din 18 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 9 octombrie 2017, nr. 6 din 30 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 24 februarie 2017; nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016; nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016; nr. 24 din 29 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 820 din 4 noiembrie 2015). … 39.Normele de drept vizate nu sunt nici lacunare, nici incomplete sau neclare, iar chestiunea de drept supusă dezbaterii nu este una veritabilă, aceasta neavând o dificultate reală de interpretare din perspectiva aplicării în timp a legii civile, potrivit art. 6 din Codul civil și art. 15 din Constituție, a domeniului de reglementare și a beneficiarilor (destinatarilor) Legii nr. 223/2015, respectiv a regulilor de interpretare a normelor juridice, care să necesite o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. … 40.Respectând principiul aplicării în timp a legii civile, se poate constata fără dificultate că Legea nr. 223/2015 se aplică situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare (tempus regis actum), cu alte cuvinte cazurilor de deschidere a drepturilor la pensie intervenite după intrarea în vigoare, cu observarea posibilelor excepții, care sunt de strictă interpretare și care trebuie prevăzute în cuprinsul legii, deoarece excepțiile nu se presupun. … 41.Din perspectiva beneficiarilor legii, categorii sociale indicate (cu explicitarea termenilor folosiți), în capitolul II – Sistemul pensiilor militare de stat, secțiunea 1 – Pensia de serviciu (art. 15-31) sunt reglementate trei categorii de pensii de serviciu, respectiv pentru limită de vârstă (art. 16) – solicitată în cauză, anticipată (art. 17) și anticipată parțială (art. 18), iar în ceea ce privește vocația la beneficiul acestora sunt prevăzute în mod clar, cumulativ, condiția comună privind calitatea de militar (singura care interesează în speță) în activitate și condiții distincte de vârstă (60 de ani în cazul primeia, ce va fi atinsă prin creșterea vârstelor standard de pensionare conform anexei legii), vechime efectivă din care vechime de serviciu (25 de ani vechime efectivă din care 15 ani vechime în serviciu pentru pensia pentru limită de vârstă și pensia anticipată, 20 de ani vechime efectivă din care 10 ani vechime în serviciu pentru pensia anticipată parțială) și condiții speciale de trecere în rezervă sau direct în retragere ori de încetare a raporturilor de serviciu (comune pentru pensia anticipată și anticipată parțială). … 42.Articolul 19 din Legea nr. 223/2015, unul dintre textele legale care fac obiectul sesizării, prevede că „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii de serviciu, dar au o vechime în serviciu de cel puțin 10 ani, beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzută de prezenta lege, pentru numărul anilor de vechime în serviciu, stabiliți în condițiile art. 3 lit. e), la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24.“ … 43.Topografia în cadrul secțiunii legii și conținutul acestei norme denotă în mod clar că sunt avuți în vedere cei care nu îndeplinesc condițiile de acordare a pensiei de serviciu în oricare dintre formele reglementate, anterior, în art. 16-18, între care nu se regăsește militarul trecut în rezervă (în cauză, la data de 17 august 1984) și pensionat în sistemul public anterior intrării în vigoare a legii (în cauză, la data 15 februarie 2001, în temeiul Legii nr. 3/1977). … 44.Potrivit art. 26 din Legea nr. 223/2015, obiect al sesizării:(1)Pentru militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) și b), deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de către sistemul în care îndeplinește condițiile cumulative de pensionare, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 19.(2)Între sistemul pensiilor militare de stat și sistemul public de pensii, precum și sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii dreptului la pensie în condițiile alin. (1).(3)În situația prevăzută la alin. (1), pensia militară de stat se stabilește doar pentru perioadele de vechime în serviciu, la care se adaugă sporurile acordate conform art. 24, la calculul pensiei de invaliditate stagiul potențial se acordă doar de către ultimul sistem în care persoana a fost asigurată. … 45.Pe lângă faptul că art. 19 și art. 26 din lege se exclud reciproc de la aplicare, astfel cum rezultă în mod explicit din art. 26 alin. (1), acest din urmă articol se referă la militarii care la data trecerii în rezervă sau a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condițiile de acordare a unei pensii prevăzute la art. 14 lit. a) referitor la pensia de serviciu [și lit. b) referitor la pensia de invaliditate, ipoteză nerelevantă în speță], elemente care plasează trecerea în rezervă sau încetarea raporturilor de serviciu după intrarea în vigoare a legii, iar condițiile sunt cele cuprinse în art. 16-18, mai sus redate, pe care militarii trecuți în rezervă și pensionați în sistemul public anterior intrării în vigoare a legii nu le îndeplinesc, neavând nici vocația de a beneficia de acestea, cum s-a mai subliniat. … 46.Totodată, art. 26 alin. (1) din lege se referă la deschiderea dreptului la pensie (sintagmă cu care se mai operează și în art. 122), reper temporal la care se apreciază îndeplinirea cerințelor Legii nr. 223/2015, ceea ce înseamnă, în mod clar și încă o dată, că nu este avută în vedere o deschidere a dreptului la pensie făcută anterior intrării în vigoare a legii, ipoteză reclamată în cauză. … 47.Dreptul de opțiune a fost justificat de către petent în cauză și cu dispozițiile art. 27, potrivit căruia „Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 lit. e) pct. 3-5, care sunt recunoscute ca perioade asimilate în sistemul public de pensii sau care constituie vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, opțional, în unul dintre sisteme“, însă acesta este în strânsă corelație cu art. 26, anterior. … 48.Excluderea de la regimul Legii nr. 223/2015 a militarilor pensionați în sistemul public de stat reglementat de Legea nr. 3/1977, între care și petentul, este făcută explicit și prin dispozițiile tranzitorii ale acesteia, care conferă efect retroactiv legii, cu titlu de excepție, numai asupra pensiilor militare de stat stabilite anterior Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare (Legea nr. 119/2010), și a pensiilor stabilite în sistemul public reglementat de Legea nr. 263/2010. Astfel, pensiile militare de stat au avut o reglementare distinctă, specială față de sistemul public, până la adoptarea Legii nr. 119/2010, care prin art. 1 a prevăzut că pe data intrării în vigoare anumite categorii de pensii, stabilite pe baza legislației anterioare, printre care și pensiile militare de stat [lit. a)], devin pensii în înțelesul Legii nr. 19/2000. Dispozițiile art. 1 lit. a) ale Legii nr. 119/2010 au fost abrogate prin art. 124 lit. a) din Legea nr. 223/2015, prin care s-a reintrodus sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale, care acoperă dreptul la pensii și asigurări sociale pentru militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare. … 49.În acest sens, art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 prevede că „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi.“ … 50.De asemenea, art. 110 din Legea nr. 223/2015 prevede că:(1) Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special stabilite în baza Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în termen de maximum 24 de luni de la intrarea în vigoare a acesteia, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie și baza de calcul stabilită conform prevederilor art. 28, actualizată conform prevederilor legale care reglementează salarizarea militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special la data intrării în vigoare a prezentei legi. (…)(5)Persoanele care au realizat stagiu de cotizare în specialitate și ale căror drepturi de pensie au fost stabilite de către casele teritoriale de pensii conform Legii nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, pot opta pentru recalcularea pensiei, în condițiile prezentei legi, la casele de pensii sectoriale, în funcție de ultimul loc de muncă din care au trecut în rezervă/retragere sau de la care le-au încetat raporturile de serviciu. (…)“ … 51.În raport cu Legea nr. 263/2010, art. 122 mai prevede că „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, precum și urmașii acestora, care la data deschiderii dreptului de pensie, de către casa de pensii sectorială competentă, îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege, cât și cele prevăzute la data de 1 ianuarie 2016 de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, pot opta în termen de 5 ani, de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru modul de calcul prevăzut de Legea nr. 263/2010, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data de 1 ianuarie 2016.“ … 52.Atât timp cât trimiterea făcută la pensiile stabilite în sistemul public vizează explicit și exclusiv beneficiarii pensiilor stabilite în sistemul public în temeiul Legii nr. 263/2010, iar aceasta este o normă de excepție, ea nu poate fi extinsă prin analogie la orice altă reglementare similară (în speță Legea nr. 3/1977, prin reclamarea unei situații identice), inclusiv din perspectiva lipsei unei interdicții exprese, cum se susține în cauză. … 53.Acest mod de reglementare arată în mod clar că este avută în vedere, cu efect retroactiv practic, situația pensiilor militare de stat transformate în pensii în cadrul sistemului public prin Legea nr. 119/2010 (stabilite potrivit reglementărilor speciale anterioare) și că legiuitorul acoperă o perioadă de timp în care nu s-au mai recunoscut pensii de serviciu pentru categoriile sociale vizate (sub regimul Legii nr. 263/2010), lăsându-i astfel pe ceilalți beneficiari ai unui drept la pensie deja stabilit, sub regimul legilor sub care și-au încetat raporturile de serviciu sau sub care li s-a născut dreptul. … 54.De altfel, în art. 113 din Legea nr. 223/2015 se arată că: „Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.“ … 55.Articolul 61 alin. (3) lit. b), normă ce face obiectul sesizării, prevede că: „Militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special depun cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedește îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, astfel: (….) b) la centrul militar zonal/județean/de sector sau la unitatea militară/inspectoratul județean/structura ori direcția județeană de informații/instituția sau unitatea din care a făcut parte, după caz, în situația celor care îndeplinesc condițiile de pensionare după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu.“ … 56.Această normă de organizare a procedurii de deschidere a dreptului la pensie de serviciu pentru militarii care îndeplinesc condițiile legale după data trecerii în rezervă ori încetarea raporturilor de serviciu nu poate conferi vreun drept militarilor aflați în situația petentului din cauză, atât timp cât aceștia, cum rezultă din textele legale vizate, nu au vocație de a beneficia de dispozițiile Legii nr. 223/2015. … 57.Având în vedere domeniul de aplicare și destinatarii Legii nr. 223/2015, aflați în aceeași situație juridică, dispozițiile legale solicitate a fi lămurite sunt în concordanță și confirmă principiile de bază ale sistemului de pensii, reglementate de art. 2 din Legea nr. 223/2015, reclamate în cauză în susținerea modului de interpretare al petentului – „a) principiul unicității, potrivit căruia statul organizează și garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la acesta; b) principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege; c) principiul imprescriptibilității, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie; (….) f) principiul recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei“. … 58.În consecință, în considerarea celor anterior arătate, în cauza de față este vorba despre relaționarea unor prevederi legale și realizarea unui raționament judiciar, prin aplicarea dispozițiilor legale în raport cu o anumită situație de fapt, neputând fi identificate texte de lege lacunare ori controversate care să necesite interpretarea printr-o hotărâre prealabilă. … 59.În condițiile în care dreptul la pensie în cauza în care s-a făcut sesizarea nu s-a deschis sub regimul Legii nr. 19/2000 și al Legii nr. 263/2010 se pune în discuție admisibilitatea sesizării și din această perspectivă, deși considerentele mai sus arătate pot fi pe deplin valabile dacă situațiile juridice sunt similare în cazul Legii nr. 19/2000, iar referirile la Legea nr. 263/2010 au fost necesare, acestea rezultând din legea de referință. … 60.De altfel, în cauză nici nu s-au valorificat aceste legi, petentul arătând în mod expres în cererea de apel că art. 109 și 110 din Legea nr. 223/2015 nu fac referire la situația sa, întrucât solicită deschiderea dreptului la pensie militară după obținerea în prealabil a dreptului la pensie din sistemul public, respectând prevederile art. 26 din Legea nr. 223/2015, cererii sale fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 16,art. 19,art. 26 alin. (1) și (3), art. 27,art. 61 alin. (3) lit. b), art. 62 și art. 63 din Legea nr. 223/2015. … 61.Nu în ultimul rând, examinând opiniile teoretice exprimate și jurisprudența națională, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată că sesizarea este inadmisibilă și din perspectiva faptului că relativ la textele de lege solicitate a fi lămurite nu sunt elemente care să contureze prefigurarea unei practici neunitare, de natură a necesita intervenția mecanismului de unificare prezent, orientarea fiind aproape unanimă în sensul mai sus arătat. Decizia Curții de Apel București atașată actului de sesizare vizează alte dispoziții legale și, chiar și în ipoteza similitudinii justificate de instanța de trimitere, nu mai reflectă opinia și jurisprudența actuale, unanime, ale instanței respective. … 62.Pentru toate aceste considerente, …  … 
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIEÎn numele legiiDECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov – Secția I civilă, în Dosarul nr. 950/62/2017, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind „interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 19, art. 26 și art. 61 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în sensul dacă pot beneficia de pensie de serviciu pentru limită de vârstă în condițiile acestei legi militarii ale căror drepturi la pensie pentru limită de vârstă s-au deschis în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu modificările și completările ulterioare“.Obligatorie, potrivit dispozițiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 iunie 2018.
VICEPREȘEDINTELE ÎNALTEI CURȚI DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește