DECIZIA nr. 39 din 17 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în Dosarul nr. 14.081/236/2013 (2.706/2016) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.799D/2017. … 2.La apelul nominal răspunde personal partea Ion Hristache. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Susține că nelegala citare a persoanei vătămate la judecata în fond face imposibilă dobândirea calității de parte civilă, în condițiile în care dobândirea acestei calități poate fi realizată doar până la începutul cercetării judecătorești. Totodată, persoana vătămată nu are posibilitatea apelării hotărârii judecătorești decât în condițiile art. 409 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, doar cu privire la latura penală. Art. 420 alin. (1) din Codul de procedură penală precizează că judecarea apelului se face cu citarea părților și a persoanei vătămate, însă art. 421 din același act normativ, cu denumirea marginală „Soluțiile la judecarea în apel“, nu are în vedere la pct. 2 lit. b) și persoana vătămată care nu a fost legal citată, limitându-se doar la părți astfel cum acestea sunt prevăzute la art. 32 din Codul de procedură penală. Astfel, persoana vătămată nelegal citată, care nu s-a putut constitui parte civilă, nu are posibilitatea de a obține trimiterea spre rejudecare în sensul art. 421 pct. 2 lit. b) din Codul de procedură penală. Așadar, aceasta nu beneficiază de același tratament juridic în ceea ce privește posibilitatea rejudecării cauzei după admiterea apelului la fel ca părțile prevăzute la art. 32 din Codul de procedură penală. … 5.După închiderea dezbaterilor se prezintă personal partea Eugen Eftimie, care arată că a dorit să se prezinte în fața Curții Constituționale, fără a avea nimic de adăugat referitor la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Decizia penală nr. 1.541/A din 2 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 14.081/236/2013 (2.706/2016), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de reprezentantul Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia arată că, potrivit art. 32 din Codul de procedură penală, au fost incluși în categoria „părților“ inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Astfel, soluția ce poate fi pronunțată în apel, în sensul trimiterii spre rejudecare, este limitată doar în cazul citării nelegale a uneia dintre părți, iar nu și în cazul citării nelegale a persoanei vătămate, încălcându-se astfel art. 16 și art. 21 din Constituție. O nelegală citare la judecata în fond a persoanei vătămate face imposibilă dobândirea calității de parte civilă, în condițiile în care dobândirea acestei calități poate fi realizată până la începutul cercetării judecătorești. … 8.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală, reiterând cele susținute de autorul excepției de neconstituționalitate, apreciază că aceasta este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este, în principal, inadmisibilă, iar, în subsidiar, neîntemeiată. Arată că din încheierea judecătorului a quo din data de 16 octombrie 2017 rezultă că Ministerul Public a invocat excepția de neconstituționalitate în contextul în care a observat că la judecarea cauzei în primă instanță persoana vătămată nu a fost legal citată. De asemenea, din Decizia penală nr. 1.541/A din 2 noiembrie 2017 rezultă că numai inculpații au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, nu și persoana vătămată. În continuare, arată că, în sensul art. 29 alin. (1) și alin. (5) din Legea nr. 47/1992, pentru a fi admisibilă, excepția de neconstituționalitate trebuie să aibă legătură cu soluționarea cauzei. Guvernul arată că, potrivit art. 263 alin. (2) din Codul de procedură penală, „cu excepția situației în care prezența inculpatului este obligatorie, neregularitatea privind procedura de citare a unei părți poate fi invocată de către procuror (…) numai la termenul la care ea s-a produs“ (deci nu și ulterior, prin intermediul căii de atac). Totodată, susține că în prezenta cauză persoana vătămată nu este o persoană lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă [pentru care acțiunea civilă s-ar exercita de către procuror din oficiu, conform art. 19 alin. (3) din Codul de procedură penală]. Așa fiind, apreciază că, din perspectiva Ministerului Public, invocarea excepției de neconstituționalitate nu produce niciun folos practic, motiv pentru care consideră că aceasta trebuie respinsă, ca inadmisibilă. … 11.În subsidiar arată că, potrivit art. 409 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, persoana vătămată poate face apel în ceea ce privește latura penală a cauzei. Totodată, potrivit art. 417 alin. (2) din Codul de procedură penală, în cadrul limitelor efectului devolutiv al apelului „instanța este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept.“ Așadar, dacă persoana vătămată declară apel, instanța de apel va examina cauza inclusiv sub aspectul legalei citări a acesteia în fața primei instanțe, iar dacă va constata că dispozițiile privitoare la citare au fost încălcate, va dispune admiterea apelului, va desființa sentința și va dispune rejudecarea cauzei de către prima instanță, tocmai în temeiul art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală. Apreciază că, interpretate coroborat, prin raportare la prevederile art. 409 alin. (1) lit. d) și art. 417 din Codul de procedură penală, prevederile criticate nu îngrădesc persoanei vătămate dreptul de a obține pe calea apelului desființarea sentinței și rejudecarea de către prima instanță atunci când judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa persoanei vătămate, iar aceasta nu a fost legal citată. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, cu următorul cuprins: Instanța, judecând apelul, pronunță una dintre următoarele soluții: […]2.admite apelul și: […]b)desființează sentința primei instanțe și dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, invocată de acea parte. Rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. …  …  … 15.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi și art. 21 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) referitor la accesul liber la justiție. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că desființarea sentinței primei instanțe și dispunerea rejudecării de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată se hotărăște și pentru nelegala citare a unei părți sau dacă, deși legal citată, partea a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. Curtea reține că dispozițiile criticate au preluat prevederile art. 379 din Codul de procedură penală din 1968. Diferența dintre cele două texte este aceea că în noua reglementare se prevede expres că aceste cazuri trebuie invocate de persoana care nu a fost legal citată sau care, deși legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. … 17.Curtea reține că și în ceea ce privește vechea reglementare, o astfel de cerință fusese deja conturată în practica judiciară, fiind vorba despre o vătămare procesuală a cărei existență trebuie demonstrată în condițiile specifice nulităților relative. În ceea ce privește noua reglementare se observă că prin această mențiune textul este mai clar sub aspectul condițiilor pentru invocarea acestui motiv de apel. Chiar și în lipsa acestei mențiuni finale, practica judiciară a validat soluția potrivit căreia s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță numai când nelegala citare viza chiar persoana care a invocat-o ca motiv de apel. … 18.În ceea ce privește cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că motivul de apel referitor la nelegala citare a persoanei vătămate a fost ridicat de către apelantul-inculpat (a se vedea Încheierea din 16 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel București – Secția a II-a penală). Referitor la această solicitare, instanța a respins-o, precizând că încălcarea dreptului nu a fost invocată de partea interesată. … 19.În acest context, Curtea reține că, potrivit textului de lege criticat, o condiție imperativă este aceea că aceste cazuri, ce determină desființarea sentinței primei instanțe și dispunerea rejudecării de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, trebuie invocate de persoana care nu a fost legal citată sau care, legal citată, a fost în imposibilitatea de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, iar nu de alți participanți în procesul penal. … 20.Din această perspectivă, Curtea observă că a reținut – cu privire la condițiile de admisibilitate a excepției – că, potrivit jurisprudenței sale, „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești, nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat în primul rând interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales din prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 21.Cu alte cuvinte, excepția de neconstituționalitate trebuie să fie realmente utilă pentru soluționarea litigiului în cadrul căruia a fost ridicată. Practic, decizia Curții Constituționale trebuie să fie de natură a produce un efect concret asupra desfășurării procesului, cerința relevanței fiind expresia utilității pe care soluționarea excepției invocate o are în cadrul rezolvării litigiului dintre părți. … 22.Or, în prezenta cauză, astfel cum s-a arătat, motivul de casare cu trimitere a fost ridicat de către apelantul-inculpat, cu încălcarea dispoziției imperative referitoare la calitatea persoanei care poate solicita acest lucru, fapt ce determină respingerea acestei cereri, indiferent de aspectele ce țin de fondul chestiunii. … 23.Astfel, chiar și în cazul admiterii excepției de neconstituționalitate, decizia pronunțată nu va produce niciun efect concret în condițiile în care cererea este inadmisibilă, fiind formulată de o persoană care, potrivit legii, nu este îndreptățită a o formula. Primind decizia de admitere, soluția instanței judecătorești va fi aceeași ca cea reținută anterior sesizării Curții Constituționale, de respingere, încălcarea dreptului nefiind invocată de partea interesată. … 24.Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate nu poate produce un efect concret asupra desfășurării procesului în acest caz, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală neavând legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 421 pct. 2 lit. b) teza întâi din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în Dosarul nr. 14.081/236/2013 (2.706/2016) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește