DECIZIA nr. 39 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Crist Vest Audit SPRL din Oradea, în calitate de administrator judiciar al debitoarei Societatea Romdil Com – S.R.L. din Baia Mare, în Dosarul nr. 1.470/100/2016 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.757D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare a fost legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.470/100/2016, Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția a fost ridicată de Societatea Crist Vest Audit SPRL din Oradea, în calitate de administrator judiciar al debitoarei Societatea Romdil Com – S.R.L. din Baia Mare, într-o cauză având ca obiect cererea de confirmare a planului de reorganizare a debitoarei. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că aplicarea literală a textului de lege criticat conduce la situația în care, exceptând categoria creditorilor privilegiați, pentru absolut nicio categorie nu s-ar putea propune în planul de reorganizare mai mult decât în cazul falimentului, ceea ce determină aplicarea unui tratament incorect și inechitabil. Se legiferează astfel o discriminare a tuturor creditorilor, în afara celor privilegiați, și un tratament inegal în fața legii. Întrucât niciun plan de reorganizare nu ar mai putea să prevadă vreodată mai mult decât în faliment, se apreciază că textul de lege criticat încalcă principiile legii insolvenței referitoare la maximizarea recuperării creanțelor de către creditori. … 6.În contextul în care atât creditorii, cât și debitorii trebuie să poată avea reprezentarea clară a consecințelor unui text de lege, autoarea excepției consideră că prevederea menționată este lipsită de coerență și intră în conflict cu celelalte prevederi din Legea nr. 85/2014, încălcând drepturile creditorilor care nu sunt privilegiați și ale debitorului căruia, deși Legea nr. 85/2014 îi acordă șansa reorganizării, aceasta nu îi va fi niciodată aprobată de către categoriile de creditori, dacă continuarea activității nu le aduce niciun avantaj, fiind obligați să ia maxim cât ar lua în cazul falimentului. Este afectată astfel chiar substanța drepturilor acestor creditori, ceea ce pune în discuție și nerespectarea principiului securității juridice. … 7.Așa fiind, prevederea criticată nu are atributul clarității și este lipsită mai ales de atributul previzibilității actului normativ, generând o neclaritate incompatibilă cu principiul constituțional al legalității rezultat din art. 1 din Constituție. … 8.Cu privire la încălcarea art. 16 alin. (1) și (2), a art. 44 alin. (2) și a art. 53 alin. (2) din Constituție, precum și a art. 1 din Protocolul nr. 12/2000 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a art. 1 alin. (1) din Primul Protocol adițional la Convenție, autoarea arată că procedura insolvenței instituie o procedură colectivă, egalitară și concursuală pentru achitarea maximală a datoriilor debitorului. Pornind de la reperele jurisprudențiale stabilite de Curtea Constituțională, potrivit cărora „o diferență de tratament este discriminatorie dacă nu are o «justificare obiectivă și rezonabilă», adică dacă nu urmărește un «scop legitim» sau dacă nu există «un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat»“, textul criticat se dovedește a fi neconstituțional, întrucât deturnează procedura insolvenței de la scopul său, transformând-o dintr-o procedură colectivă și concursuală a creditorilor, bazată pe votul liber al majorității, într-o procedură vădit discriminatorie, tributară categoriei creditorilor privilegiați, doar pentru această categorie fiind cert că prin plan se poate propune mai mult decât în faliment. Se creează un tratament diferențiat nejustificat în mod obiectiv și rațional între categoriile de creditori, determinându-se prejudicierea drepturilor categoriilor de creanțe inferioare. Or, una este respectarea ordinii de prioritate stabilite la art. 159, respectiv art. 161 din Legea nr. 85/2014 și cu totul altceva este ca, în condițiile în care această ordine de prioritate este respectată, pentru criterii ce sunt lipsite de obiectivitate (cum sunt de multe ori voturile subiective ale unor creditori ale căror creanțe se propune a fi achitate integral și totuși aceștia votează împotrivă), să fie sacrificate interesele creditorilor salariali, bugetari sau chirografari, după caz. Este afectat așadar și mecanismul concurențial garantat constituțional prin crearea unor avantaje în recuperarea creanțelor de către creditori privilegiați (îndeobște societăți bancare). De aici derivă și o restrângere a dreptului de proprietate privată al celorlalți creditori ce dețin creanțe, fără să existe vreo justificare legitimă și proporțională pentru o atare imixtiune. … 9.Textul de lege criticat afectează în mod direct dreptul de proprietate și libertatea economică a debitorilor vizați de ipoteza normei, prin efectele negative pe care le produce limitând șansele efective ale unei redresări, întrucât descurajează oricare interes al creditorilor din categoriile inferioare în a susține vreun plan de reorganizare câtă vreme, din cauza restricțiilor impuse în reorganizare, situația lor nu ar fi deloc mai favorabilă decât în cazul falimentului. … 10.Tribunalul Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 11.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: (2)Tratament corect și echitabil există atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții: […]c)în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 138 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului. …  … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 44 alin. (2) care garantează dreptul de proprietate privată, precum și în art. 53 alin. (2) referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale. … 16.Curtea reține că autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază, în esență, că dispozițiile art. 139 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014, care stabilesc că nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului, creează un tratament diferențiat nejustificat în mod obiectiv și rațional între categoriile de creditori, determinând avantaje în recuperarea creanțelor de către creditori privilegiați și prejudicierea drepturilor categoriilor de creanțe inferioare.  … 17.Analizând dispozițiile legale și critica de neconstituționalitate formulată, Curtea observă că, potrivit art. 139 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, judecătorul-sindic fixează termenul pentru confirmarea planului de reorganizare în cel mult 15 zile de la depunerea la tribunal, de către administratorul judiciar, a procesului-verbal al adunării creditorilor prin care acesta a fost aprobat. Planul este confirmat dacă îndeplinește cumulativ mai multe condiții, printre care și aceea ca fiecare categorie defavorizată de creanțe care a respins planul să fie supusă unui tratament corect și echitabil prin plan.  … 18.Categoria de creanțe defavorizate este considerată a fi categoria de creanțe pentru care planul de reorganizare prevede cel puțin una dintre modificări: fie o reducere a cuantumului creanței și/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este îndreptățit potrivit legii, fie o reducere a garanțiilor ori reeșalonarea plăților în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia [art. 5 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 85/2014]. În vederea confirmării planului de reorganizare a debitorului, pentru categoria de creanțe care suferă aceste modificări legiuitorul instituie condiția ca, în cazul în care aceasta respinge planul, să fie supusă unui tratament corect și echitabil prin plan. Cu alte cuvinte, pentru a putea fi confirmat de judecătorul-sindic, planul de reorganizare trebuie să prevadă aplicarea unui tratament corect și echitabil pentru toate categoriile de creanțe defavorizate.  … 19.Pentru a determina situațiile în care un tratament este considerat corect și echitabil, legiuitorul prevede îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: (i) niciuna dintre categoriile care resping planul și nicio creanță care respinge planul nu primesc mai puțin decât ar fi primit în cazul falimentului, (ii) nicio categorie sau nicio creanță aparținând unei categorii nu primește mai mult decât valoarea totală a creanței sale, (iii) în cazul în care o categorie defavorizată respinge planul, nicio categorie de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptante, astfel cum rezultă din ierarhia prevăzută la art. 138 alin. (3), nu primește mai mult decât ar primi în cazul falimentului, (iv) planul prevede același tratament pentru fiecare creanță în cadrul unei categorii distincte, cu excepția rangului diferit al celor beneficiare ale unor cauze de preferință, precum și în cazul în care deținătorul unei creanțe consimte la un tratament mai puțin favorabil pentru creanța sa [art. 139 alin. (2) din Legea nr. 85/2014]. … 20.Din examinarea dispozițiilor legale rezultă că situația-premisă pentru ca dispozițiile art. 139 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 să devină incidente în procedura insolvenței este aceea ca o categorie de creanțe să suporte, prin planul de reorganizare, modificări sub aspectul reducerii cuantumului creanței și/sau a accesoriilor acesteia sau a garanțiilor ori sub aspectul reeșalonării plăților în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia, modificări care determină respingerea planului de către respectiva categorie de creanțe, considerată defavorizată. În aceste condiții, planul de reorganizare poate fi totuși confirmat dacă modificările operate asupra creanței defavorizate sunt compensate prin aplicarea unui tratament corect și echitabil, care implică, printre altele, primirea unei valori cel puțin egale cu cea care ar fi fost primită în cazul falimentului debitorului și primirea unei valori cel mult egale cu cea care ar fi fost primită în cazul falimentului de către categoriile de creanțe cu rang inferior categoriei defavorizate care nu a acceptat planul de reorganizare. Cu alte cuvinte, legea prevede că, pentru a fi corect și echitabil, tratamentul aplicat prin planul de reorganizare trebuie să prevadă condiții adecvate și rezonabile pentru fiecare categorie de creanțe în parte, în funcție de poziția sa ierarhică stabilită de art. 138 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 (creanțe care beneficiază de drepturi de preferință, creanțe salariale, creanțe bugetare, creanțe aparținând creditorilor indispensabili și celelalte creanțe chirografare), astfel că nu poate conține condiții mai favorabile pentru categoriile de creanțe inferioare celei care, defavorizată fiind, a respins planul de reorganizare. Așadar, legiuitorul, atunci când a reglementat condițiile restrictive în care se poate aproba un plan de reorganizare (care prevede, după caz, nelimitativ, împreună sau separat, fie restructurarea operațională și/sau financiară a debitorului, fie restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social, fie restrângerea activității prin lichidarea parțială sau totală a activului din averea debitorului), a impus mai multe cerințe speciale, printre care recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, având la bază un set de reguli clar determinate și uniform aplicabile (art. 4 pct. 6 din Legea nr. 85/2014) și asigurarea unui tratament egal între creditorii de același rang, a recunoașterii priorităților comparative și a acceptării unei decizii a majorității, urmând să se ofere celorlalți creditori plăți egale sau mai mari decât ar primi în cazul următoarei alternative optime sau în faliment, după caz (art. 4 pct. 9 din Legea nr. 85/2014). Doar într-o manieră corect și echitabil reglementată poate fi maximizat gradul de valorificare a activelor și de recuperare a creanțelor și se poate acorda o șansă debitorului de a-și redresa eficient și efectiv afacerea, pentru menținerea activității economice și protejarea locurilor de muncă. … 21.Având în vedere aceste argumente, susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate, potrivit cărora interesele creditorilor salariali, bugetari sau chirografari sunt sacrificate prin aplicarea unor criterii lipsite de obiectivitate (cum sunt de multe ori voturile subiective ale unor creditori ale căror creanțe se propune a fi achitate integral și totuși aceștia votează împotriva planului de reorganizare) de natură a crea discriminări, nu au temei în dispozițiile legale criticate, ci reprezintă mai degrabă nemulțumiri cu privire la modul în care diversele categorii de creditori își exercită prerogativele stabilite de lege. Or, aceste aspecte vizează modul de aplicare a dispozițiilor legale în cauza dedusă judecății instanței de fond și nu pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională.  … 22.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 139 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Crist Vest Audit SPRL din Oradea, în calitate de administrator judiciar al debitoarei Societatea Romdil Com – S.R.L. din Baia Mare, în Dosarul nr. 1.470/100/2016 al Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Maramureș – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește