DECIZIA nr. 389 din 4 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 318 alin. 1 teza întâi și ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 324/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.312D/2019.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale în materia reglementată, de exemplu, deciziile nr. 923 din 7 iulie 2011 și nr. 506 din 15 mai 2012. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 21 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 324/64/2019, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 318 alin. 1 teza întâi și ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost ridicată de Carmen Ionescu, contestatoare într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații în anulare împotriva încheierii de ședință prin care a fost anulată ca netimbrată o cerere de recuzare a unor judecători.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât limitează sever dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Astfel, instanțele pot refuza să se pronunțe asupra problemelor de procedură, cum ar fi reprezentarea legală a părților în dosar, invocând faptul că se judecă o cale de atac extraordinară. Normele care reglementează contestația în anulare pot servi drept pretext pentru derogarea de la respectarea procedurii, judecătorii refuzând să se pronunțe asupra nulității unor documente, pe motiv că nu țin de fondul cauzei, ci doar de procedură, încălcându-se în acest mod dreptul părților la un proces echitabil.  … 6.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că excepția este neîntemeiată, întrucât nu se poate susține că prin aplicarea textelor de lege criticate, edictate de către legiuitor în reglementarea unei căi extraordinare de atac, ce a fost consacrată inițial pe cale jurisprudențială, de retractare prin natura sa, ce se poate exercita numai în condițiile limitativ prevăzute de dispozițiile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, s-ar încălca prevederile constituționale care consacră dreptul la un proces echitabil, întrucât, conform art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. Astfel, tocmai în scopul respectării principiului constituțional al accesului liber la justiție, legiuitorul poate stabili reguli speciale derogatorii, cum este și reglementarea unei căi extraordinare de atac, respectiv contestația în anulare, pentru a oferi părților un mijloc procedural eficient în scopul retractării hotărârilor judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale în cazurile expres prevăzute de lege.  … 7.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.  … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 318 alin. 1 teza întâi și ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul conținut: – Art. 318 alin. 1 teza întâi: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale […]“; … – Art. 319 alin. 1: „Contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă.“ …  … 11.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil.  … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că asupra constituționalității dispozițiilor criticate, raportate la prevederile din Constituție invocate și în prezenta cauză, s-a mai pronunțat, spre exemplu, prin Decizia nr. 387 din 30 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.041 din 10 noiembrie 2004, Decizia nr. 990 din 6 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2008, Decizia nr. 1.186 din 6 noiembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 11 decembrie 2008, sau prin Decizia nr. 765 din 12 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 394 din 11 iunie 2009.  … 13.Cu acele prilejuri, Curtea a reținut că textele de lege reglementează contestația în anulare specială, care este o cale de atac extraordinară ce se poate exercita în cazurile limitativ prevăzute de lege numai împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de recurs. Așa cum rezultă în mod univoc din textul de lege criticat, calea procedurală a contestației în anulare specială poate fi utilizată de părțile care au participat la soluționarea recursului și este limitată la cazurile în care dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau al omisiunii instanței de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare invocate de recurent. … 14.Curtea a constatat că aceste dispoziții de lege nu contravin prevederilor art. 21 din Constituție, întrucât, potrivit jurisprudenței constante a instanței constituționale, dacă legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie se impune atunci când în discuție este accesul la o cale extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de excepție și deci poate fi valorificată numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității raporturilor juridice. Curtea a constatat că reglementarea este aplicabilă în cazul tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de ipoteza normei, fără nicio distincție, și anume părților care au participat la soluționarea recursului a cărui dezlegare este rezultatul unei greșeli materiale sau al omisiunii instanței de a cerceta vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. De asemenea, aceste dispoziții de lege constituie o garanție a aplicării art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării unui proces. … 15.Curtea a mai statuat că, în principiu, în calea extraordinară de atac a contestației în anulare nu se realizează un control judiciar asupra unei judecăți anterioare, ci se trece la soluționarea din nou a aceleiași pricini, ca urmare a introducerii unei cereri prin care se tinde la retractarea hotărârii pronunțate anterior, ceea ce explică nereglementarea în art. 24 din Codul de procedură civilă ca situație de incompatibilitate a cazului în care judecătorul participă la soluționarea aceleiași pricini în contestația în anulare. Chiar dacă aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluția legislativă nu relevă niciun fine de neconstituționalitate. Astfel, soluționarea aparține unor complete cu o compunere diferită, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil.  … 16.Atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții. … 17.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Carmen Ionescu în Dosarul nr. 324/64/2019 al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 318 alin. 1 teza întâi și ale art. 319 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește