DECIZIA nr. 388 din 6 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, excepție ridicată de Asociația Civică pentru Demnitate în Europa în Dosarul nr. 7.084/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.094D/2016. … 2.La apelul nominal răspunde Dan Tanasă, președinte al Asociației Civice pentru Demnitate în Europa. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate, Dan Tanasă, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, susținând, în esență, că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 13 din Constituție, potrivit cărora, în România, limba oficială este limba română. Astfel, publicarea Monitorului Oficial în limba maghiară este neconstituțională. Dacă s-ar admite că aceasta ar fi constituțională, atunci celelalte minorități din România ar fi discriminate. Statul român este obligat să publice Monitorul Oficial în limba română, iar limba oficială de stat și imnul național reprezintă elemente ale suveranității statului. Așadar, publicarea Monitorului Oficial în limba maghiară ar fi constituțională doar dacă limba maghiară ar avea statut de limbă oficială a țării. Depune concluzii scrise în acest sens. … 4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, deoarece dispozițiile de lege criticate nu contravin art. 13 din Constituție. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 10 martie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 7.084/2/2015, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României. Excepția a fost ridicată de Asociația Civică pentru Demnitate în Europa, în cadrul acțiunii de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de obligare a pârâților Guvernul României, prim-ministrul Guvernului României, Secretariatul General al Guvernului României și secretarul general al Guvernului României „să oprească/înceteze editarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în limba maghiară“. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prevederile art. 21 din Legea nr. 202/1998, republicată în temeiul art. V din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012, contravin dispozițiilor art. 13 din Constituție, deoarece singura limbă oficială în România este limba română, iar publicația Monitorul Oficial este publicația oficială a statului român. Prin urmare, „publicația Monitorul Oficial al României nu poate fi editată de către Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului României în nicio altă limbă, în cazul de față, în cea maghiară, decât cea oficială, limba română, care este singura limbă oficială în România“. Astfel, este de domeniul evidenței faptul că prevederile art. 21 din Legea nr. 202/1998, republicată, încalcă prevederile art. 13 din Constituție, deoarece limba maghiară nu a fost vreodată și nu este o limbă oficială în România. Autoarea excepției precizează că „acest articol de lege era prevăzut încă de la apariția inițială a Legii nr. 202/1998, fiind art. 18“. În final, autoarea excepției susține că Guvernul României, în calitate de putere executivă a statului român, nu poate încălca Constituția prin faptul editării acestei publicații într-o altă limbă decât în cea oficială, care este numai limba română, și, prin urmare, nu se poate justifica legal alocarea de fonduri din bugetul de stat în vederea publicării Monitorului Oficial și în limba maghiară. … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege criticat nu prevede publicarea exclusiv în limba maghiară a publicației respective, ci, în primul rând, în limba română, publicarea în cea de-a doua limbă fiind o posibilitate subsecventă. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autoarei excepției, concluziile depuse la dosar de autoarea excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în încheierea de sesizare, îl constituie prevederile art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 11 aprilie 2013, și ale art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare și pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 30 iunie 2012. Se constată că, în realitate, autoarea excepției critică art. II pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut:– Art. 21 din Legea nr. 202/1998: „Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Secretariatului General al Guvernului.“; … – Art. II pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012: „Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2009, se modifică după cum urmează: […] 9. Articolul 21 va avea următorul cuprins: + 
Articolul 21Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Secretariatului General al Guvernului. …  … 13.Curtea observă că art. II pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012 modifică art. 21 din Legea nr. 202/1998, astfel cum aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 8 iulie 2009, care avea următorul conținut: „Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă de către Camera Deputaților.“ Având în vedere că, prin art. II pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012, nu se schimbă soluția legislativă cuprinsă în art. 21 din Legea nr. 202/1998, precum și faptul că autoarea excepției critică soluția legislativă potrivit căreia Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară, Curtea constată că obiect al excepției îl constituie dispozițiile art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 11 aprilie 2013. Potrivit art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta.“ De altfel, așa cum susține și autoarea excepției, chiar și în forma inițială a Legii nr. 202/1998, publicată în Monitorul Oficial a României, Partea I, nr. 423 din 10 noiembrie 1998, art. 18 prevedea că „Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 13 din Constituție, potrivit cărora, în România, limba oficială este limba română. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost invocată prin însăși acțiunea de contencios administrativ având ca obiect soluționarea cererii de obligare a pârâților Guvernul României, prim-ministrul Guvernului României, Secretariatul General al Guvernului României și secretarul general al Guvernului României „să oprească/înceteze editarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în limba maghiară“, cerere întemeiată de reclamantă pe art. 8 din Legea nr. 554/2004 și prin care a invocat și excepția de neconstituționalitate. Instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate, făcând însă aplicarea art. 9 alin. (1) și (2) din Legea nr. 554/2004, reținând că excepția de neconstituționalitate reprezintă tocmai cauza acțiunii judiciare promovate de reclamantă și suspendând cauza până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. Având în vedere cadrul procesual în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională în temeiul art. 9 din Legea nr. 554/2004, cu denumirea marginală „Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului“. … 16.Cu privire la diferența de conținut normativ dintre art. 8 și 9 din Legea nr. 554/2004, prin Decizia nr. 479 din 18 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 602 din 10 august 2015, paragrafele 19-21, Curtea a reținut că art. 8 din Legea nr. 554/2004 reprezintă cadrul general pentru înlăturarea vătămării provocate prin acte administrative cu caracter individual, iar art. 9 din aceeași lege reprezintă o procedură specială care completează cadrul general, ținând cont atât de specificul acțiunii, cât și de exigențele privind termenul rezonabil în cadrul unui proces echitabil. În temeiul art. 8 din lege, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca, pe parcursul procedurii desfășurate în fața instanței de contencios administrativ, excepția de neconstituționalitate, atunci când din datele cauzei și dezbaterile în fața instanței reiese faptul că vătămarea își are temeiul, de fapt, în prevederile actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, deci inclusiv în baza prevederilor unei ordonanțe a Guvernului. Potrivit art. 9 din lege, reclamantul poate promova o acțiune care are ca obiect repararea unei vătămări produse de o ordonanță a Guvernului, ca act administrativ normativ, vătămarea provenind, într-o atare situație, din însăși conformarea cu măsurile dispuse prin actul Guvernului. De asemenea, art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 își poate găsi aplicarea și în situația emiterii sau refuzului emiterii unui act administrativ individual subsecvent, dar numai în condițiile în care sursa vătămării o reprezintă în mod efectiv ordonanța Guvernului transpusă în acel act. Curtea constată că aceasta este rațiunea pentru care legea obligă reclamantul să formuleze odată cu acțiunea principală excepția de neconstituționalitate având ca obiect dispozițiile ordonanței Guvernului. Art. 9 din lege reprezintă expresia prevederilor constituționale ale art. 126 alin. (6) teza a doua potrivit cărora „Instanțele de contencios administrativ sunt competente să soluționeze cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau, după caz, prin dispoziții din ordonanțe declarate neconstituționale“. … 17.Prin Decizia nr. 4 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 331 din 8 mai 2017, paragraful 34, Curtea a constatat că dispozițiile art. 9 din Legea nr. 554/2004 reprezintă norma cu caracter special, care evidențiază raportul dintre caracterul de act administrativ al ordonanței simple sau de urgență a Guvernului, care atrage competența instanței de contencios administrativ sub aspectul remedierii vătămării create prin adoptarea acestui act, și calitatea sa de act normativ de reglementare primară, care atrage competența Curții Constituționale sub aspectul controlului de constituționalitate în raport cu Legea fundamentală. Curtea a mai reținut, la paragraful 36, că, în temeiul art. 8 din lege, persoana vătămată poate solicita anularea actului administrativ individual, putând invoca oricând pe parcursul procedurii desfășurate în fața instanței de contencios administrativ excepția de neconstituționalitate a oricăror dispoziții din legi sau ordonanțe ale Guvernului care au legătură cu soluționarea cauzei, potrivit art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, deci inclusiv cele în baza cărora au fost emise actele administrative. Într-o atare situație, instanța va sesiza Curtea Constituțională, fără a suspenda cauza, litigiul continuând să se judece și, eventual, să primească o soluție definitivă. În cazul în care Curtea Constituțională constată neconstituționalitatea actului normativ în baza căruia a fost emis actul administrativ, care poate fi inclusiv o ordonanță simplă sau de urgență a Guvernului, după soluționarea definitivă a cauzei, decizia Curții Constituționale poate constitui temei al revizuirii, remediu procesual prevăzut de art. 509 din Codul de procedură civilă. La paragraful 40, Curtea, analizând conținutul normativ al art. 9 din Legea nr. 554/2004, a reținut că alin. (1) prevede posibilitatea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, de a introduce acțiune la instanța de contencios administrativ. Obiectul acțiunii este cel prevăzut de art. 9 alin. (5) din lege și poate viza acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor administrative emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative. Acțiunea principală va fi însoțită de excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor ordonanței Guvernului. Potrivit alin. (2), instanța de contencios administrativ, dacă apreciază că excepția îndeplinește condițiile prevăzute de art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, sesizează, prin încheiere motivată, Curtea Constituțională și suspendă soluționarea cauzei pe fond. … 18.Ținând cont de această jurisprudență care statuează caracterul special al dispozițiilor art. 9 din Legea nr. 554/2004, dispoziții în temeiul cărora instanța de judecată a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate în prezenta cauză, Curtea constată că, în cadrul acțiunii de contencios administrativ întemeiate pe art. 9 din Legea nr. 554/2004 („Acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului“), se poate invoca doar o excepție de neconstituționalitate ce vizează o ordonanță a Guvernului (simplă sau de urgență) sau dispoziții din aceasta. Or, obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, în realitate, dispozițiile art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, republicată, deoarece, chiar dacă, în mod formal, autoarea excepției a indicat și prevederile art. II pct. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2012, aceasta a criticat soluția legislativă potrivit căreia Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, și în limba maghiară, soluție legislativă cuprinsă deja în Legea nr. 202/1998. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, excepție ridicată de Asociația Civică pentru Demnitate în Europa în Dosarul nr. 7.084/2/2015 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește