DECIZIA nr. 387 din 8 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Mihail Vigu în Dosarul nr. 4.054/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 655D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens se arată că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, Curtea Constituțională a reținut că Legea nr. 263/2010 a păstrat o reglementare diferențiată cu privire la vârsta de pensionare dintre femei și bărbați, apreciind că impunerea unui tratament juridic uniform nu este încă adaptată realităților sociale din România. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 14 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.054/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Mihail Vigu într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul susține că prevederile criticate realizează o discriminare pe criterii de sex, contrară art. 16 alin. (1) din Constituție, între persoane aflate, obiectiv vorbind, în aceeași situație. Tratamentul diferențiat constă în prevederea unor condiții de pensionare favorabile femeilor, respectiv stagii de cotizare cu durată mai redusă și vârstă mai mică. Astfel, se arată că, ținând seama de principiul contributivității, care guvernează sistemul asigurărilor sociale de stat, bărbații sunt discriminați față de femei, deoarece bărbații pot ieși la pensie în condiții mai oneroase, respectiv după îndeplinirea unui stagiu complet de cotizare cu o durată mai mare. Ca atare, o femeie care, pentru aceeași perioadă de timp, plătește aceleași contribuții va avea o pensie mai mare decât pensia pe care o va avea autorul excepției, deoarece stagiul complet de cotizare are o durată mai redusă decât durata stagiului de cotizare pe care trebuie să îl realizeze autorul excepției. … 6.Se invocă o serie de decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene privind egalitatea între bărbați și femei, în care s-a statuat că instanțele judecătorești naționale pot înlătura de la aplicare, fără a mai aștepta intervenția legiuitorului, prevederile de drept național discriminatorii. Menționează principiului supremației dreptului Uniunii Europene, făcând trimitere și la art. 148 alin. (2) și (4) din Constituție în acest sens. De asemenea evocă deciziile Curții Constituționale nr. 107 din 1 noiembrie 1995, nr. 1.237 din 6 octombrie 2010 și nr. 387 din 5 iunie 2018, aceasta din urmă determinând modificarea art. 56 alin. (1) lit. c) din Codul muncii. Arată că, în condițiile în care speranța de viață a femeilor este mai ridicată, acestea se bucură de pensie pentru o perioadă mai lungă de timp decât bărbații. … 7.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că exprimarea unei opinii ar echivala cu o antepronunțare pe fondul cauzei și, ca atare, nu-și exprimă opinia cu privire la temeinicia excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care are denumirea Vârste standard de pensionare, stagii complete și stagii minime de cotizare și, potrivit art. 195 din lege, face parte integrantă din aceasta. Această anexă dă expresie opțiunii legiuitorului, manifestată în art. 53 din Legea nr. 263/2010, ca atingerea parametrilor necesari deschiderii dreptului la pensia pentru limită de vârstă, respectiva vârsta standard, stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare, să fie realizată eșalonat, și nu din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010. Din analiza motivării excepției, rezultă că autorul acesteia, pe de o parte, are în vedere doar eșalonarea diferențiată în funcție de sex a vârstei standard de pensionare și a stagiului complet de cotizare reglementată de conținutul normativ al anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 și, pe de altă parte, vizează și prevederile art. 53 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 referitoare la vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare. Ca atare, obiectul excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză îl reprezintă dispozițiile art. 53 alin. (1) și (3), coroborat cu anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010. Prevederile art. 53 alin. (1) și (3) din Legea nr. 263/2010 au următorul cuprins:(1)Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5.[…](3)Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în anexa nr. 5. … 12.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi. De asemenea se arată că se încalcă prevederile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitor la interzicerea generală a discriminării. În sfârșit, se consideră că se încalcă și în art. 2 lit. d) din Legea nr. 263/2010, în art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările și completările ulterioare, considerentul 8 din preambul, precum și în art. 1 alin. 1 lit. a), art. 7 și art. 9 alin. 1 lit. f) din Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă). … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu referire la critica autorului potrivit căreia vârsta diferită de pensionare stabilită de lege pentru femei și bărbați îi discriminează pe bărbați, Curtea reține că, prin Decizia nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, a evocat, printre altele, Decizia nr. 888 din 30 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 24 ianuarie 2007. În această decizie, Curtea a respins critica potrivit căreia bărbații sunt discriminați prin obligația de a munci până la o vârstă mai înaintată decât femeile. De asemenea, Curtea a făcut trimitere și la Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, în care a statuat că o eventuală soluție de uniformizare a vârstei de pensionare între femei și bărbați nu se poate realiza decât în măsura în care este justificată de realitățile sociale și în mod gradual, odată ce contextul legal și cel social susțin, în mod real, o astfel de soluție. Doar în acest fel înlăturarea unei măsuri legislative destinate să compenseze dezavantajele sociale cărora sunt supuse femeile este în acord cu prevederile constituționale privind egalitatea în drepturi a cetățenilor care, așa cum a statuat în jurisprudența sa, de exemplu în Decizia nr. 545 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 6 iulie 2011, presupune instituirea unui tratament juridic egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, dar, în același timp, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite. În concluzie, în paragraful 27 al Deciziei nr. 387 din 5 iunie 2018, Curtea a statuat că, în contextul actual, legiuitorul a apreciat că impunerea unui tratament juridic uniform nu este adaptată încă realităților sociale din România, astfel că egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați ar echivala cu o aplicare rigidă a principiului egalității în drepturi a cetățenilor între categorii de persoane, respectiv între bărbați și femei, care nu se află în situații identice și, prin urmare, cu o încălcare a spiritului acestui principiu constituțional. … 14.Aceleași considerente se impun mutatis mutandis și în constatarea netemeiniciei criticii autorului prezentei excepții potrivit căreia dispozițiile legale criticate îi discriminează pe bărbați față de femei prin stabilirea unui stagiu complet de cotizare cu durate diferite. … 15.În ceea ce privește pretinsa încălcare a normelor infraconstituționale și a celor de drept al Uniunii Europene arătate de către autorul excepției, Curtea reamintește că nu este competentă să examineze posibilele contradicții din cadrul legislației interne (a se vedea, dintre numeroasele exemple, Decizia nr. 362 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 18 noiembrie 2013) și nicio instanță judecătorească cu competență de a interpreta și aplica dreptul european în litigiile ce antamează drepturile subiective ale cetățenilor (a se vedea Decizia nr. 668 din 18 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 487 din 8 iulie 2011). … 16.Având în vedere cele menționate anterior, precum și de faptul că nu au survenit elemente care să impună reconsiderarea jurisprudenței sale, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) și (3), coroborate cu cele ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010. … 17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihail Vigu în Dosarul nr. 4.054/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că prevederile art. 53 alin. (1) și (3), coroborate cu cele ale anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește