DECIZIA nr. 387 din 4 iulie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 194 pct. 39 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, excepție ridicată de Societatea Euro Seven Industry – S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.374/299/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.235D/2019. … 2.La apelul nominal se prezintă autoarea excepției, prin consilier juridic Gheorghe Voicu, lipsind cealaltă parte. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Reprezentantul autoarei excepției solicită Curții conexarea Dosarului nr. 3.235D/2019 cu alte dosare înregistrate pe rolul instanței constituționale în care autoarea a invocat excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții legale ca în prezenta cauză. Având cuvântul cu privire la cererea formulată, reprezentantul Ministerului Public arată că dosarele cu privire la care se solicită conexarea se află în stadii procesuale diferite, astfel că nu sunt întrunite condițiile legale referitoare la conexare. Curtea dispune respingerea cererii de conexare. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției de neconstituționalitate, care susține admiterea criticilor formulate prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 16, 20, 21, 24 și 53 din Constituție. Arată că prin ordinele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) se completează dispozițiile legale, ceea ce încalcă principiul securității raporturilor juridice, și că aceste acte care configurează elementele materiale ale contravențiilor în materia energiei nu sunt accesibile destinatarilor normelor, întrucât nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României. În susținerea criticilor formulate, la dosarul cauzei au fost depuse note scrise. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că normele criticate conferă competența ANRE de a verifica respectarea dispozițiilor legale edictate în materia energiei electrice și a gazelor naturale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 23 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 19.374/299/2018, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 194 pct. 39 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012. Excepția a fost ridicată de apelanta-petentă Societatea Euro Seven Industry – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat împotriva sentinței civile pronunțate într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție emis de ANRE. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată, în ceea ce privește neconformitatea prevederilor art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012 cu dispozițiile art. 1 alin. (4) și (5) și ale art. 20 din Constituție, că dispoziția legală contestată este lipsită de claritate, precizie, previzibilitate și accesibilitate, întrucât incriminarea are un caracter general din care nu se poate stabili care sunt acțiunile sau inacțiunile ce constituie elementul material al contravenției (fapta ilicită), textul incriminării făcând o trimitere generală la acte normative inferioare legii (ordine ale ANRE) sau la acte administrative (decizii ale ANRE) a căror încălcare constituie contravenție, fără ca legiuitorul să circumstanțieze, în mod concret, elementele în raport cu care se stabilește răspunderea contravențională. Prin urmare, față de amploarea prevederilor cuprinse în ordinele și deciziile ANRE, justițiabilul este în imposibilitate de a cunoaște care dintre aceste prevederi sunt menite să apere valorile sociale ocrotite de legea contravențională a căror încălcare atrage răspunderea contravențională. Justițiabilul nu cunoaște conduita ideală pe care ar trebui să o urmeze și căreia ar trebui să i se conformeze, însă poate fi tras la răspundere pentru o faptă contravențională sancționată extrem de aspru, cu amendă de la 20.000 lei la 400.000 lei, conform art. 195 alin. (1) pct. 2 lit. c) din Legea nr. 123/2012, sau cu amendă cuprinsă între 1% și 5% din cifra de afaceri anuală a persoanei contraveniente, potrivit art. 195 alin. (2) din Legea nr. 123/2012. Această modalitate de reglementare a contravenției realizată prin trimitere la ordinele și deciziile ANRE este de natură să permită configurarea elementului material al laturii obiective a contravenției prin alte dispoziții legale decât cele prevăzute de art. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor și de către alte organe decât cele care au competența de a stabili contravenții, contrar prevederilor art. 1 alin. (4) și (5) din Constituție. … 8.Mai mult, modalitatea de reglementare, care este lipsită de claritate, previzibilitate și accesibilitate, a generat aplicarea arbitrară a legii de către organele de constatare care au considerat că orice încălcare a unei prevederi cuprinse în ordinele și dispozițiile ANRE constituie contravenție, chiar dacă prin natura încălcării fapta nu poate constitui o contravenție și nici nu prezintă gradul de pericol social specific acesteia. … 9.Prin această incriminare se creează posibilitatea ANRE de a stabili, în mod indirect, contravenții. Această conduită contravine principiului separației puterilor în stat, din moment ce ANRE este o autoritate administrativă autonomă ce nu are atribuții de incriminare a unor fapte în materie contravențională, potrivit actului său de înființare și funcționare. Se ajunge astfel la situația pe care Curtea Constituțională a sancționat-o în Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, și anume configurarea elementului material și de alte organe în afară de Parlament și Guvern, în acest caz fiind vorba despre o autoritate administrativă autonomă. Or, așa cum s-a arătat anterior, stabilirea și sancționarea contravențiilor nu se poate realiza decât prin legi, ordonanțe sau hotărâri ale Guvernului, precum și prin hotărâri ale autorităților administrației publice locale sau județene în domeniile de activitate pentru care acestea au atribuții stabilite prin lege. … 10.Cu privire la neconformitatea dispozițiilor art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012 cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, autoarea excepției arată că dreptul la un proces echitabil nu poate fi garantat dacă nu este dublat și de principiul securității juridice, care presupune o atenție sporită asupra calității legii, astfel încât atât subiectul de drept care trebuie să își conformeze conduita prescripțiilor acesteia, cât și organul constatator chemat să pună în executare legea și instanța de judecată care interpretează și aplică legea să aibă în față un standard obiectiv la care să se raporteze. În caz contrar, pentru aceeași faptă, un subiect de drept poate ajunge să fie sancționat contravențional în funcție de aprecierea unui organ constatator și a unei instanțe de judecată, iar altul, dimpotrivă, să nu fie sancționat, de vreme ce un alt organ constatator și o altă instanță de judecată nu ar considera că fapta constituie contravenție. Se creează o diferență de tratament juridic în cadrul aceleiași categorii de făptuitori, fără a exista vreo justificare obiectivă și rezonabilă. Faptul că legiuitorul nu a formulat în mod expres care sunt dispozițiile concrete a căror încălcare de către un justițiabil are drept consecință aplicarea unei sancțiuni contravenționale creează premisele unor interpretări subiective și ale unor abuzuri, având în vedere că ordinele și deciziile ANRE conțin reglementări extrem de vaste, așa încât, practic, orice încălcare a vreunei prevederi din aceste ordine/decizii are vocația de a constitui contravenție și de a fi sancționată, indiferent de conținutul acelei prevederi și indiferent dacă aceasta apără sau nu valorile sociale protejate de legea contravențională. Or, este evident că nu poate fi previzibilă o normă care nu oferă nici agentului constatator și nici instanței de judecată o descriere exactă a faptei contravenționale, această imprevizibilitate afectând dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. … 11.Cu privire la neconformitatea dispozițiilor art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012 cu prevederile art. 20 alin. (1) din Constituție, autoarea precizează că norma criticată nu respectă standardele stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului referitoare la calitatea unei legi și la cerințele de previzibilitate și accesibilitate pe care aceasta trebuie să le îndeplinească. … 12.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 194 pct. 39 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, care au următorul cuprins: „Constituie contravenții la normele privind desfășurarea activităților în sectorul gazelor naturale următoarele fapte. (…) 39. nerespectarea ordinelor și deciziilor ANRE, altele decât cele prevăzute în cuprinsul prezentului articol“. Curtea observă că pct. 39 al art. 194 din Legea nr. 123/2012 a fost modificat prin art. I pct. 107 din Legea nr. 155/2020 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 și privind modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 665 din 27 iulie 2020, având în prezent următoarea redactare: „39. nerespectarea ordinelor și deciziilor ANRE, altele decât cele prevăzute la contravențiile din cuprinsul prezentului articol“, însă, având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, Curtea urmează a analiza dispozițiile art. 194 pct. 39, în forma anterioară modificării, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății. … 17.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul separației puterilor în stat și principiul legalității, art. 16 alin. (1) și (2) referitor la principiul egalității în drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și în art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în materia reglementării regimului juridic al contravențiilor, art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, stabilește cadrul sancționator general, alin. (2) reglementând sancțiunile contravenționale principale (avertismentul, amenda contravențională, prestarea unei activități în folosul comunității), iar alin. (3), sancțiunile contravenționale complementare, în același timp art. 5 alin. (4) reglementând și posibilitatea impunerii de noi sancțiuni contravenționale principale și complementare prin legi speciale. Din perspectiva regimului juridic al contravențiilor, Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 este o lege specială ce prevede o serie de conduite pe care le califică drept contravenții, precum și sancțiunile contravenționale corespunzătoare, aplicabile subiectului de drept care încalcă norma juridică de drept contravențional printr-o conduită contrară acesteia. În jurisprudența sa (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 13 mai 2020, paragraful 122), Curtea a reținut că sancțiunile contravenționale, principale și complementare, au adresabilitate generală și au atât un rol preventiv-educativ, cât și unul represiv și punitiv, reprezentând o formă de constrângere care vizează, în special, patrimoniul făptuitorului. Aplicarea sancțiunilor contravenționale, respectiv sancționarea propriu-zisă a subiectului de drept pentru nesocotirea normelor de drept contravențional, are loc potrivit unor principii, similar sancțiunilor de drept penal. În acest sens, Curtea a reținut principiul legalității sancțiunilor contravenționale, principiul proporționalității sancțiunilor contravenționale și principiul unicității aplicării sancțiunilor contravenționale (non bis in idem) (a se vedea Decizia nr. 197 din 9 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 3 iunie 2019, paragraful 31). … 19.Curtea reamintește jurisprudența sa referitoare la principiul calității legii, urmând ca, în aplicarea considerentelor de principiu reținute, să verifice constituționalitatea textelor de lege criticate, din perspectiva criticilor formulate de autorul excepției cu privire la reglementarea neclară a faptelor care constituie contravenții. Curtea reține că prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016, paragrafele 39-42, a statuat cu privire la obligația legiuitorului de a edicta norme clare, precise și previzibile. De asemenea, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 24 și 25, Curtea a statuat că, în ipoteza infracțiunilor, legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc obiectul material al acestora în chiar cuprinsul normei legale sau acesta trebuie să poată fi identificat cu ușurință, prin trimiterea la un alt act normativ cu care textul incriminator se află în conexiune, în vederea stabilirii existenței/inexistenței infracțiunii. Principiul este în egală măsură aplicabil și în materie contravențională. Tot prin Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitată, paragraful 42, Curtea Constituțională a făcut referire la cerințele de calitate a legii, garanție a principiului legalității, reflectate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care, prin Hotărârea din 25 ianuarie 2007, pronunțată în Cauza Sissanis împotriva României, paragraful 66, a reținut că sintagma „prevăzută de lege“ impune ca măsura incriminată să aibă un temei în dreptul intern și vizează, de asemenea, calitatea legii în cauză: aceasta trebuie să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. De asemenea, s-a statuat că nu se poate considera „lege“ decât o normă enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își controleze conduita; apelând, la nevoie, la consiliere de specialitate în materie, el trebuie să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. Tot astfel, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 45, Curtea a reținut că legea trebuie să definească în mod clar infracțiunile și pedepsele aplicabile (pentru identitate de rațiune, și contravențiile), această cerință fiind îndeplinită atunci când un justițiabil are posibilitatea de a cunoaște, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării acesteia de către instanțe și în urma obținerii unei asistențe judiciare adecvate, care sunt actele și omisiunile ce pot angaja răspunderea sa penală și care este pedeapsa pe care o riscă în virtutea acestora. … 20.Analizând criticile de neconstituționalitate formulate în prezenta cauză, Curtea observă că, în cuprinsul său, Legea nr. 123/2012 reglementează contravențiile și sancțiunile contravenționale referitoare la domeniul energiei electrice și al gazelor naturale. Totodată, observă că art. 198 alin. (1) din Legea nr. 123/2012 dispune următoarele: „Contravențiilor prevăzute la art. 194 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția prevederilor art. 8 alin. (2) lit. a) și ale art. 28 alin. (1) din acest ultim act normativ.“ … 21.Cu privire la elementul material al contravenției stabilite de art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012, Curtea reține că acesta constă în nerespectarea ordinelor și deciziilor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), altele decât cele prevăzute expres în cuprinsul celorlalte contravenții prevăzute de art. 194. Astfel, nerespectarea tuturor celorlalte ordine sau decizii ale ANRE, altele decât cele care sunt prevăzute expres în art. 194 pct. 1-38 și pct. 40-52, atrage răspunderea contravențională sub aspectul săvârșirii contravenției prevăzute de art. 194 pct. 39. … 22.Curtea constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2007, prevede expres că, „în exercitarea atribuțiilor de reglementare, reglementările de interes general se aprobă prin ordine ale ANRE și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I“ [art. 5 alin. (5)], iar „ordinele și deciziile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru părți până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile contrare, dacă nu au fost revocate de emitent“ [art. 5 alin. (3)]. Așadar, calificând drept contravenție conduita de nerespectare a ordinelor și deciziilor ANRE, dispozițiile art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012 stabilesc, o dată în plus, obligația cu caracter general în sarcina nediferențiată a destinatarilor legii de a respecta și de a aplica toate ordinele și deciziile ANRE. … 23.Dispozițiile art. 194 pct. 39 din Legea nr. 123/2012 reprezintă, așadar, temeiul juridic al contravenției-cadru prin intermediul căreia sunt sancționate toate conduitele neconforme actelor obligatorii emise de ANRE, ordine sau decizii. Cu alte cuvinte, în cazul în care nerespectarea unui anumit ordin sau a unei anumite decizii este prevăzută distinct (a se vedea, de exemplu, sancțiunile prevăzute la pct. 14, 21 sau 23), aceasta va fi încadrată la temeiul juridic corespunzător, constituind o contravenție de sine stătătoare. În cazul în care nerespectarea vizează un ordin sau o decizie al/a ANRE care nu se regăsește printre cele evidențiate în contravențiile expres enumerate, atunci conduita culpabilă intră sub incidența prevederilor art. 194 pct. 39, care reglementează contravenția-cadru. … 24.Așa fiind, Curtea reține că tehnica de reglementare utilizată în cazul prevederilor legale criticate este în conformitate cu regulile instituite prin art. 3 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit căruia „actele normative prin care se stabilesc contravenții vor cuprinde descrierea faptelor ce constituie contravenții și sancțiunea ce urmează să se aplice pentru fiecare dintre acestea“. Norma contravențională indică în mod clar și neechivoc, în chiar cuprinsul său, obiectul material al contravenției, și anume nerespectarea ordinelor și deciziilor ANRE, astfel că este redactată cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului să își controleze conduita și să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care ar putea rezulta din săvârșirea unei anumite fapte. Altfel spus, legea definește în mod clar contravenția și sancțiunea aplicabilă, astfel încât destinatarul său să cunoască din însuși textul normei juridice aplicabile care sunt actele, faptele sau omisiunile ce pot angaja răspunderea sa contravențională. … 25.Având în vedere aceste argumente, Curtea nu poate reține susținerile autoarei excepției potrivit cărora o persoană poate fi sancționată contravențional în funcție de aprecierea subiectivă și arbitrară a unui organ constatator și a unei instanțe de judecată, întrucât, așa cum s-a arătat, elementul material al contravenției stabilite de art. 194 pct. 39 este clar și neechivoc indicat de norma legală. … 26.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Euro Seven Industry – S.R.L. din București în Dosarul nr. 19.374/299/2018 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 194 pct. 39 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește