DECIZIA nr. 387 din 18 iunie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 63 din 20 ianuarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 447 29/10/2013
ART. 4REFERIRE LADECIZIE 430 24/10/2013
ART. 4REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011
ART. 4REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ANEXA 1
ART. 4REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 10
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 5REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 6REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 308 12/05/2016
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 447 29/10/2013
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 430 24/10/2013
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 1 11/01/2012
ART. 7REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 8
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 24 27/03/2000 ART. 36
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 348 17/06/2014
ART. 8REFERIRE LADECIZIE 196 04/04/2013
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 9REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 9REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 9REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 10REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 11REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 12REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 17REFERIRE LAORD DE URGENTA 80 20/12/2019 ART. 1
ART. 17REFERIRE LAOUG 47 26/06/2014 ART. 1
ART. 17REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 27
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 61
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 18REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 18REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 19REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ANEXA 1
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 66 26/02/2015
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 66 26/02/2015
ART. 21REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009 ART. 10
ART. 21REFERIRE LACOD CIVIL (R) 17/07/2009
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 22REFERIRE LAOUG 47 26/06/2014 ART. 1
ART. 22REFERIRE LAOUG 47 26/06/2014
ART. 22REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011
ART. 24REFERIRE LAOUG 47 26/06/2014
ART. 24REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 115
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 61
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 115
ART. 24REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 26REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 21
ART. 26REFERIRE LAOUG 66 29/06/2011 ART. 46
ART. 26REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 28REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 28REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 245 19/04/2016
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 270 01/10/2014
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 59 17/02/2004
ART. 29REFERIRE LADECIZIE 19 08/04/1993
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 29REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 31REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 53
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 32REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, excepție ridicată de Societatea Eco NRG – S.R.L. din Ostroveni, județul Dolj, în Dosarul nr. 3.311/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.612D/2017.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției, domnul avocat Alexandru Oană, cu delegație la dosar, lipsind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă că, la dosar, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția generală de control, antifraudă și inspecții a depus concluzii scrise, prin care solicită respingerea excepției, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, precum și hotărârile pronunțate ulterior în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate. S-a atașat, de asemenea, jurisprudență de la Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepției, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, arătând, în esență, că textul de lege criticat încalcă principiul legalității sub aspectul condițiilor de claritate, precizie și previzibilitate, deoarece reglementează posibilitatea aplicării unor măsuri administrative care au ca efect restrângerea unor drepturi prin analogie cu alte măsuri administrative care sunt reglementate expres în anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. Aplicarea prin analogie a unor măsuri care nu sunt definite nici în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 și nici al anexei la aceasta aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție sub aspectul condițiilor de claritate și previzibilitate ale legii. Se face referire la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la deciziile nr. 430 din 24 octombrie 2013 și nr. 447 din 29 octombrie 2013, subliniindu-se că exigențele de calitate și previzibilitate sunt aplicabile inclusiv puterii executive. Prin art. 10 din Codul civil este interzisă, în cazul legilor, aplicarea analogiei.5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (4) și art. 61 din Constituție, deoarece autoritatea competentă în gestionarea fondurilor europene, care prin prisma atribuțiilor poate fi calificată drept autoritate administrativă – făcând parte, așadar, din puterea executivă -, stabilește abateri și sancțiuni aferente acestora de la norme juridice ce țin de domeniul legii organice, astfel cum sunt cele ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011, încălcându-se astfel atribuțiile puterii legiuitoare originare – Parlamentul sau delegate – Guvernul. Delegarea unor atribuții care aparțin legiuitorului către o autoritate administrativă reprezintă o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție se observă că destinatarii normei sunt puși în imposibilitate de a cunoaște în ce constă întinderea obligațiilor care le revin, care este limita ce nu trebuie depășită și care sunt consecințele încălcării. Totul este lăsat la latitudinea organului constatator, care nu este definit clar de textul de lege criticat, acesta reglementând generic cu privire la „autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene“, care poate diferi de la caz la caz. Sunt încălcate și prevederile art. 21 din Constituție, deoarece, chiar dacă este permis accesul la instanță, judecătorul nu poate efectua un control eficace de legalitate și temeinicie a măsurii dispuse atât timp cât nu are la dispoziție pârghiile necesare aplicării și interpretării legii. Acesta nu are un text sancționator la care să se raporteze pentru a aprecia asupra problemelor supuse judecății. Constatarea autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene nu poate ține loc de normă incriminatoare. Se poate pune și problema calității procesuale pasive, reclamantul trebuind să știe clar pe cine va chema în judecată. Sunt încălcate și dispozițiile art. 44 din Constituție, deoarece respectarea dreptului de proprietate privește orice fel de drepturi patrimoniale. În baza contractului de finanțare societatea dobândește un drept de creanță, iar sancțiunea aplicată este una cu consecințe patrimoniale și constă în afectarea acelui drept de creanță prin aplicarea unei corecții financiare. Art. 53 din Constituție nu este aplicabil. Limitarea prin lege a dreptului de proprietate se face în temeiul art. 44 alin. (1) din Constituție și nu este consecința directă a aplicării legii, ci intervine în urma analogiei făcute de autoritatea competentă.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 21 octombrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 3.311/2/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Eco NRG – S.R.L. din comuna Ostroveni, județul Dolj, într-o cauză având ca obiect anularea unei Note de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare, precum și a deciziei emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Direcția generală de control antifraudă și inspecții.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea arată, în esență, că textul de lege criticat aduce atingere art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece, potrivit acestuia, calificarea abaterii și stabilirea cuantumului corecției financiare sunt lăsate la aprecierea exclusivă a organului care aplică măsura administrativă, respectiv autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene. Se apreciază că art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 nu respectă exigența clarității și previzibilității legii, întrucât beneficiarii de fonduri europene nu pot anticipa, într-o măsură rezonabilă, ce acțiuni sau inacțiuni ar putea fi considerate drept abateri și care sunt corecțiile financiare ce le pot fi aplicate de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene în cazul săvârșirii unei abateri nereglementate de legiuitor. Aplicarea de corecții financiare are un impact financiar semnificativ asupra activității beneficiarilor de fonduri europene, putând duce chiar la întreruperea activității acestora. Se arată că se încalcă și prevederile art. 8 alin. (4) și art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora textul legii trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce. Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Autoarea face referire la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 430 din 24 octombrie 2013, nr. 447 din 29 octombrie 2013 și nr. 308 din 12 mai 2016 și arată că din cuprinsul tuturor acestora se poate conchide că formularea unui act normativ trebuie să permită persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte, iar claritatea și previzibilitatea sunt elemente sine qua non ale constituționalității. Totodată, asigurarea securității juridice trebuie observată cu mai mare strictețe în cazul regulilor cu implicații și consecințe financiare. Cei vizați de acestea trebuie să cunoască precis întinderea obligațiilor impuse (a se vedea hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza C-325/85, Irlanda împotriva Comisiei, Cauza C-237/86, Regatul Țărilor de Jos împotriva Comisiei, Cauza C-255/02, Halifax plc, Leeds Permanent Development Services Ltd și County Wide Property Investments Ltd împotriva comisarilor vamali și accizelor).8.Referitor la încălcarea art. 21 alin. (1) din Constituție, autoarea arată că textul de lege criticat reprezintă o normă de procedură, întrucât reglementează modalitatea de individualizare și aplicare a unei măsuri administrative care poate face obiectul controlului în fața instanțelor judecătorești, însă judecătorul nu dispune de pârghiile necesare aplicării și interpretării legii, având în vedere că atributul aprecierii asupra caracterului de abatere aparține, potrivit textului criticat, exclusiv autorității competente în domeniul fondurilor europene. Principiul accesului liber la justiție trebuie să fie efectiv, iar nu iluzoriu, efectivitatea acestuia având valențe și cu privire la posibilitatea judecătorului de a soluționa cauza prin aplicarea și interpretarea legii. De asemenea, este încălcat principiului egalității armelor – componentă a accesului liber la justiție, sens în care autorul face referire la deciziile Curții Constituționale nr. 196 din 4 aprilie 2013 și nr. 348 din 17 iunie 2014.9.Autoarea apreciază că textul de lege criticat contravine art. 44 alin. (1) din Constituție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece consacră, în mod neclar și lipsit de previzibilitate, posibilitatea pierderii dreptului de creanță ca urmare a aplicării unei sancțiuni prin analogie pentru o abatere neprevăzută de lege. Practic, textul criticat prevede posibilitatea pierderii dreptului de creanță împotriva statului în urma aplicării arbitrare a unei măsuri administrative de către autoritatea de management, în condițiile în care dreptul de creanță al societății, născut din contractul de finanțare, drept cert și actual care a fost dobândit în mod licit cu respectarea dispozițiilor naționale și europene, se bucură de protecție.10.Prevederile art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 aduc atingere art. 53 din Constituție, deoarece restrâng dreptul de creanță prin calificarea în mod arbitrar a unor fapte drept abateri și prin aplicarea prin analogie a unor măsuri administrative. Acceptarea unei soluții legislative în care analogia reprezintă o pârghie de care se poate folosi o autoritate publică în aplicarea unor măsuri administrative pecuniare poate conduce la abuzuri din partea autorității și aduce atingere drepturilor și libertăților consacrate la nivel constituțional.11.Referitor la încălcarea art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Constituție, autoarea arată că prin textul de lege criticat este permisă utilizarea analogiei pentru aplicarea unor corecții financiare persoanelor de drept privat beneficiare ale unor fonduri europene. Cu toate acestea, Codul civil, lege organică adoptată de Parlament, interzice analogia. Or, reglementarea prin ordonanță de urgență emisă de către Guvern, contrar prevederilor unei legi organice adoptate de Parlament – Codul civil -, duce la încălcarea art. 61 alin. (1) din Constituție. Principiul separației puterilor în stat presupune echilibru și colaborare între acestea, iar nu poziții antagonice cu privire la legiferare.12.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că textul de lege criticat vine în contradicție cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât este neclar și lipsit de precizie, formularea sa nepermițând persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie să o adopte. Aplicarea acestui text face ca beneficiarul fondurilor europene să nu poată cunoaște cu exactitate dacă un anumit comportament poate fi calificat drept abatere și dacă poate atrage aplicarea unei corecții financiare de către autoritatea având competențe în domeniul fondurilor europene, dispoziția legală criticată încălcând astfel principiul securității raporturilor juridice și al așteptării legitime. În aceste condiții, regimul juridic este neclar atât pentru persoana ce se poate afla în ipoteza normei, cât și pentru instanța chemată să se pronunțe asupra legalității măsurii aplicate, ceea ce se răsfrânge și asupra accesului liber la justiție protejat de art. 21 din Constituție. Astfel, efectivitatea accesului la justiție implică și oferirea tuturor instrumentelor necesare pentru a analiza dacă actul emis de autoritate îndeplinește cerințele de legalitate, așa cum sunt prescrise în actul normativ ce reglementează situația dedusă judecății. De asemenea, în contextul în care art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 consacră în mod neclar și lipsit de previzibilitate posibilitatea pierderii dreptului de creanță ca urmare a aplicării unei sancțiuni prin analogie pentru o abatere neprevăzută de lege, textul criticat vine în contradicție cu art. 44 din Constituție.13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.14.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, deoarece textul ce face obiectul excepției de neconstituționalitate lasă calificarea abaterii și stabilirea cuantumului corecției financiare la aprecierea exclusivă a organului care aplică măsura administrativă, respectiv autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, fiind neclar și lipsit de previzibilitate, și nu permite persoanei interesate să prevadă în mod rezonabil conduita pe care trebuie s-o adopte. Aplicarea acestui text face ca beneficiarul fondurilor europene să nu poată cunoaște cu exactitate dacă un anumit comportament poate fi calificat drept abatere și dacă atrage aplicarea unei corecții financiare de către autoritatea având competențe în domeniul fondurilor europene. În raport cu prevederile art. 21 din Constituție privind accesul liber la justiție, se precizează că textul analizat este neclar atât în privința persoanei ce se poate afla în ipoteza normei, cât și pentru instanța chemată să se pronunțe asupra legalității măsurii aplicate, ceea ce se răsfrânge și asupra principiului invocat, întrucât nu oferă instrumentele necesare pentru analiza îndeplinirii cerințelor de legalitate în situația dedusă judecății. De asemenea, prin neclaritatea sa, textul criticat vine în contradicție și cu dispozițiile art. 44 din Constituție, ce protejează dreptul de proprietate, deoarece se creează posibilitatea pierderii dreptului de creanță.15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile reprezentantului autorului excepției și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 30 iunie 2011, cu modificările aduse prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 28 iunie 2014. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, textul de lege criticat a fost modificat prin art. I pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul fondurilor europene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.044 din 24 decembrie 2019, păstrând soluția legislativă inițială, cu următorul cuprins: „Pentru alte abateri care nu sunt definite în anexe, autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene aplică corecții financiare, în concordanță cu principiul proporționalității sau, acolo unde este posibil, prin analogie cu abaterile identificate în anexe.“18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) sub aspectul cerințelor de calitate ale legii, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 44 – Dreptul de proprietate privată, art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) referitor la rolul Parlamentului, art. 115 alin. (6) privind interdicția ca prin ordonanțe de urgență să se afecteze regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție. De asemenea, este încălcat art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în cauză, criticile de neconstituționalitate sunt formulate din perspectiva faptului că textul de lege supus controlului permite aplicarea corecțiilor financiare pentru abateri/nereguli care nu sunt definite în anexele la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 prin analogie cu alte abateri/nereguli identificate în aceleași anexe.20.Curtea observă că prin Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 236 din 7 aprilie 2015, paragraful 27, a fost analizată definiția neregulii în raport cu prevederile Regulamentului (CE, Euratom) nr. 2.988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 312 din 23 decembrie 1995. Cu acel prilej, Curtea a reținut că fapta pentru care sunt aplicate corecții financiare este definită ca „neregulă“ atât în legislația națională, cât și în aceea a Uniunii Europene, având un conținut caracteristic, ce nu poate fi subsumat unei fapte penale sau contravenționale, iar corecțiile financiare, constând în speță în reduceri procentuale, reprezintă măsuri administrative, fără a avea caracterul unor sancțiuni penale sau contravenționale.21.Referitor la criticile privind încălcarea art. 1 alin. (4), a art. 61 alin. (1) și a art. 115 alin. (6) din Constituție din perspectiva faptului că textul de lege criticat permite utilizarea analogiei pentru aplicarea unor corecții financiare persoanelor de drept privat beneficiare ale unor fonduri europene, contrar celor reglementate prin art. 10 din Codul civil, lege organică adoptată de Parlament, Curtea reține că acestea nu pot fi primite. Astfel, potrivit celor reținute la paragraful 20 din prezenta decizie, neregula are un conținut caracteristic definit în legislația Uniunii Europene, iar corecția aplicată este o măsură administrativă (a se vedea Decizia nr. 66 din 26 februarie 2015, paragraful 27), astfel că nici neregulile și nici corecțiile aplicate nu intră sub incidența Codului civil.22.Curtea observă că textul de lege criticat a fost introdus în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 prin art. I pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 480 din 28 iunie 2014. În Nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 se face referire la Decizia Comisiei Europene nr. C(2013) 9.527/F1, reținându-se că amendamentele sunt necesare în vederea corelării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 cu modificările și completările aduse prin aceasta.23.Curtea reține că Decizia Comisiei Europene nr. C(2013) 9.527/F1 are ca anexă Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, asupra cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate. În secțiunea 2 din ultimul act menționat sunt reglementate principalele tipuri de nereguli și ratele corespunzătoare de corecție financiară. La punctul 1 Introducere subpunctul 1.1 paragraful 7 se prevede că „Alte nereguli care nu sunt menționate în această secțiune ar trebui să fie tratate în conformitate cu principiul proporționalității și, dacă este posibil, prin analogie cu tipurile de nereguli identificate în prezentele orientări“.24.Curtea reține că legiuitorul delegat – Guvernul, prin adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 aprobată ulterior de legiuitorul originar – Parlamentul – prin Legea nr. 79/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 47/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 20 aprilie 2015, a preluat această soluție din Orientări pentru stabilirea corecțiilor financiare care trebuie aplicate, în cazul nerespectării normelor în materie de achiziții publice, asupra cheltuielilor finanțate de Uniune în cadrul gestiunii partajate în dreptul intern, astfel încât criticile autoarei excepției privind încălcarea art. 1 alin. (4), art. 61 alin. (1) și art. 115 alin. (6) din Constituție urmează a fi respinse ca neîntemeiate.25.Cât privește încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că nici această critică nu poate fi reținută. Beneficiarii fondurilor europene sunt persoane care, pentru a putea accesa aceste fonduri, cunosc în mod obligatoriu legislația incidentă în domeniu, astfel că pot identifica în cuprinsul actului normativ sancțiunile și corecțiile financiare care li s-ar putea aplica prin analogie, deoarece acestea sunt reglementate de lege.26.Curtea constată că, potrivit art. 21 alin. (20) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare constituie titlu de creanță. Împotriva titlului de creanță debitorul poate formula contestație în condițiile și termenele stabilite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011. Curtea reține, așadar, că beneficiarul poate contesta, atât în etapă administrativă, cât și, ulterior, în fața instanței judecătorești, titlul de creanță. Astfel, potrivit art. 46-51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011, împotriva titlului de creanță se poate formula contestație, care este o cale administrativă de atac ce se depune la autoritatea publică emitentă a titlului de creanță contestat. Contestația se soluționează de autoritatea publică emitentă a titlului de creanță, care se va pronunța prin decizie motivată, cu privire la admiterea, în tot sau în parte a contestației, sau la respingerea ei, în termen de 30 de zile de la data înregistrării contestației sau a completării acesteia. Decizia de soluționare a contestației este definitivă în sistemul căilor administrative de atac și aceasta poate fi atacată de către contestatar la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în conformitate cu prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.27.Având în vedere cele menționate, Curtea reține că accesul la justiție este garantat, iar instanța care judecă respectiva cauză nu este limitată prin niciun text de lege la a lua act de nota întocmită de autoritatea cu competențe în gestionarea fondurilor europene, ci trebuie să facă controlul de legalitate al acesteia.28.Referitor la încălcarea art. 44 alin. (1) din Constituție și a art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea reține că beneficiarul deține un drept de creanță născut din raportul generat de contractul de finanțare, drept cert și actual.29.Curtea reamintește jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 20 iulie 2016, paragraful 59, prin care a statuat că, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate. De principiu, aceste limite au în vedere obiectul dreptului de proprietate și atributele acestuia și se instituie în vederea apărării intereselor sociale și economice generale sau pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale altor persoane, esențial fiind ca prin aceasta să nu fie anihilat complet dreptul de proprietate (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 19 din 8 aprilie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 24 mai 1993). De asemenea, Curtea a statuat prin Decizia nr. 59 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 203 din 9 martie 2004, că, în temeiul art. 44 din Constituție, legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept, instituind astfel niște limitări rezonabile în valorificarea acestuia, ca drept subiectiv garantat. Așadar, textul art. 44 din Constituție cuprinde expres în cadrul alin. (1) o dispoziție specială în temeiul căreia legiuitorul are competența de a stabili conținutul și limitele dreptului de proprietate, inclusiv prin introducerea unor limite vizând atributele dreptului de proprietate. În aceste condiții, Curtea a reținut că dreptul de proprietate privată nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitări, potrivit art. 44 alin. (1) din Constituție; însă limitele dreptului de proprietate, indiferent de natura lor, nu se confundă cu însăși suprimarea dreptului de proprietate (a se vedea Decizia nr. 270 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 554 din 28 iulie 2014). Curtea a constatat că Legea fundamentală nu ocrotește și nu garantează dreptul de proprietate privată în condițiile încălcării legii (Decizia nr. 245 din 19 aprilie 2016, precitată, paragraful 60).30.Pornind de la aceste considerente de principiu, Curtea reține că dreptul de proprietate al beneficiarului fondurilor europene este ocrotit sub condiția respectării legii. Or, neregulile constatate și corecțiile financiare aferente aplicate sunt consecința nerespectării prevederilor legale de către beneficiar.31.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea observă că acestea nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu este aplicabilă ipoteza prevăzută de norma constituțională invocată.32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Eco NRG – S.R.L. din Ostroveni, județul Dolj, în Dosarul nr. 3.311/2/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 27 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x