DECIZIA nr. 386 din 6 iunie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Gheorghe Ciolompea în Dosarul nr. 28.121/3/2014* al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 998D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Gheorghe Ciolompea. Lipsește partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.119D/2016, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Nicu Crăcea în Dosarul nr. 28.122/3/2014* al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. La apelul nominal se prezintă autorul excepției, Nicu Crăcea. Lipsește partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 4.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Autorii excepției, Gheorghe Ciolompea și Nicu Crăcea, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.119D/2016 la Dosarul nr. 998D/2016, care a fost primul înregistrat.  … 5.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate Nicu Crăcea, care solicită, în esență, admiterea acesteia, deoarece textul de lege criticat încalcă art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (2) și art. 53 din Constituție. De asemenea, susține că dispozițiile capitolului IV din Legea nr. 329/2009, care interziceau cumulul pensiei cu salariul, sunt neconstituționale. În final, solicită Curții Constituționale reconsiderarea jurisprudenței sale referitoare la posibilitatea cumulului pensiei cu salariul, sens în care susține că și Curtea Europeană a Drepturilor Omului și-a reconsiderat jurisprudența în materie. … 6.Având cuvântul, autorul excepției Gheorghe Ciolompea lasă la aprecierea Curții soluționarea excepției de neconstituționalitate. … 7.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece ceea ce se critică este aplicarea legii de către instanțele judecătorești, iar, în subsidiar, de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 25 aprilie 2016 și din 12 mai 2016, pronunțate în dosarele nr. 28.121/3/2014* și nr. 28.122/3/2014*, Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelanții-reclamanți Gheorghe Ciolompea și Nicu Crăcea în cauze având ca obiect soluționarea unor contestații împotriva deciziilor de suspendare a plății pensiei în temeiul Legii nr. 329/2009, repunerea în drepturile de pensie și exonerarea de la plata sumelor imputate. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată că, după pensionare, au lucrat ca salariați în diferite societăți sau instituții, cumulând pensia cu salariul, conform legislației anterioare Legii nr. 329/2009. Restrângerea de drepturi operată prin Legea nr. 329/2009, care interzicea cumulul pensiei cu salariul, a fost temporară. La adoptarea Legii nr. 263/2010, prin art. 118 alin. (1) lit. a) s-a reinstituit posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri pentru care asigurarea este obligatorie (cazul salariului) pentru toți pensionarii pentru limită de vârstă. Prin art. 196 lit. a)-s) din Legea nr. 263/2010, s-a menționat un număr de acte normative abrogate prin intrarea în vigoare a noii legi, la care se adaugă și lit. ș): „orice alte dispoziții contrare prezentei legi“. Din perspectiva cerințelor de claritate și predictibilitate ale unei legi, este inexplicabil pentru care motiv enumerarea premergătoare lit. ș) din art. 196 al Legii nr. 263/2010 a omis o reglementare atât de importantă și de controversată cum era Legea nr. 329/2009, care era în vizibilă contradicție cu dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. a) din lege. Ulterior, legiuitorul a abrogat expres art. 17-26 din Legea nr. 329/2009 prin Legea nr. 134/2014. Cu privire la încălcarea art. 1 alin. (3) din Constituție, autorii excepției susțin că statul de drept înseamnă, înainte de orice, preeminența legii, astfel cum se arată în preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ceea ce exclude paralelismul reglementărilor. Or, prin situația legislativă creată, normele de lege criticate au creat cadrul unui regim legal dublu în aceeași perioadă, respectiv pentru persoane cărora să li se aplice permisiunea prevăzută de art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 (persoane care pot cumula pensia cu salariul) și persoane cărora să nu li se aplice aceleași prevederi (persoane care nu pot cumula pensia cu salariul). Acest regim legal contradictoriu s-a accentuat prin adoptarea Legii nr. 134/2014, prin aceea că primelor două categorii de subiecți care întrunesc aceleași condiții, dar au posibilități contrare a cumula sau a nu cumula, li se adaugă alte două situații discriminatorii: subiecții cărora li s-ar aplica dispozițiile art. 17-26 din Legea nr. 329/2009 și în intervalul de după intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010 și persoane care beneficiază (după intrarea în vigoare a Legii nr. 134/2014) de efectele abrogării explicite a art. 17-26 din Legea nr. 329/2009. Referitor la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, autorii excepției susțin că, prin art. 179 din Legea nr. 263/2010, s-a creat posibilitatea de a se considera că sumele încasate drept pensie în perioada dintre Legile nr. 329/2009 și nr. 263/2010 pot fi considerate necuvenite. Or, în realitate, operase o abrogare tacită, dar care, neobservabilă, permitea o aplicare retroactivă a dispozițiilor art. 178-181 din Legea nr. 263/2010, nu sub aspectul executării debitelor, ci sub aspectul aprecierii sumelor încasate ca fiind necuvenite, deși noua lege nu le mai considera astfel. În ceea ce privește dispozițiile art. 20 din Constituție, autorii excepției susțin că, prin Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Cauza Gyula Fabian și alții împotriva Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, într-o speță similară, a decis că interdicția de a cumula pensia cu salariul reprezintă o încălcare a art. 14 din Convenție, privind interzicerea discriminării și a art. 1 din Primul Protocol adițional la această convenție, privind protecția proprietății private. În final, cu privire la art. 53 din Constituție, autorii excepției susțin că, la data adoptării Legii nr. 263/2010, se recunoaște oficial că a fost depășită criza economică mondială, așadar, măsurile care dictaseră restrângerea vremelnică de drepturi creată prin Legea nr. 329/2009 nu se mai justificau. În egală măsură, nu se justifică nici lacuna sau ambiguitatea art. 196 din Legea nr. 263/2010 în ceea ce privește necuprinderea în enumerarea abrogărilor exprese a dispozițiilor art. 17-26 din Legea nr. 329/2009. … 10.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și-a exprimat opinia în sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, faptul că legiuitorul nu a înțeles să abroge expres prevederile Legii nr. 329/2009 referitoare la interzicerea cumulului pensiei cu salariul, prin Legea nr. 263/2010, ci le-a abrogat expres prin Legea nr. 134/2014, nu contravine principiilor și dispozițiilor constituționale invocate de autorii excepției. De asemenea, invocă și prevederile art. 67 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Guvernul, în Dosarul nr. 998D/2016, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece faptul că legiuitorul nu a abrogat expres dispozițiile Legii nr. 329/2009 prin art. 196 din Legea nr. 263/2010 nu contravine dispozițiilor constituționale invocate, iar criticile autorului excepției vizează aspecte de aplicare a legii ce țin de competența instanțelor judecătorești, iar nu a Curții Constituționale. În Dosarul nr. 1.119D/2016, Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 196 lit. j) este inadmisibilă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 27 martie 2012, iar excepția de neconstituționalitate a celorlalte dispoziții ale art. 196 din Legea nr. 263/2010 este neîntemeiată. … 13.Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 1.119D/2016, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la cerințele de previzibilitate a normelor de lege. Nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului neretroactivității legii, prin faptul că abrogarea cu caracter general (cea criticată) a fost urmată de o abrogare expresă a textelor de lege de care este interesat direct autorul. Cât privește art. 53 din Constituție, apreciază că acesta se referă la restrângerea drepturilor fundamentale; or, cumulul pensiei cu salariul nu este un drept fundamental. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:a)Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificările și completările ulterioare; … b)Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 748 din 14 octombrie 2002, cu modificările și completările ulterioare; … c)art. 29 și 52 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic și consular al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 23 iunie 2003, cu modificările ulterioare; … d)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 36/2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic și consular, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 595/2003, cu modificările și completările ulterioare; … e)Legea nr. 179/2004 privind pensiile de stat și alte drepturi de asigurări sociale ale polițiștilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 31 mai 2004, cu modificările și completările ulterioare; … f)art. 68,art. 68^1 alin. (2) și art. 68^2-68^4 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.197 din 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare; … g)art. 49-51 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12 noiembrie 2008; … h)art. 74-77, 80,81 și 96 din Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 25 mai 2009; … i)art. 43-52 și 54 din Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007; … j)art. 51 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009; … k)art. 127 alin. (3) și art. 130 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare; … l)art. 9, art. 12-15, art. 16 alin. (2) și art. 20 din Legea nr. 95/2008 privind Statutul personalului aeronautic tehnic nenavigant din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 304 din 18 aprilie 2008; … m)Legea nr. 226/2006 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 13 iunie 2006; … n)Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare; … o)Legea nr. 263/2008 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 19 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare; … p)Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operațiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 897 din 1 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare; … q)Hotărârea Guvernului nr. 751/2004 privind criteriile și procentele de majorare a pensiei de serviciu a membrilor personalului diplomatic și consular pentru contribuțiile la pensia suplimentară achitate în valută, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 21 mai 2004; … r)prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 11 alin. 1 și 2,art. 21 alin. 3 și art. 24 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările ulterioare; … s)prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 19 alin. (3) din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților voluntari, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 24 octombrie 2006, cu modificările și completările ulterioare; … ș)orice alte dispoziții contrare prezentei legi. …  … 17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 17 din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 9 noiembrie 2009, beneficiarii dreptului la pensie aparținând sistemului public de pensii pot cumula pensia netă cu veniturile salariale, „dacă nivelul acesteia nu depășește nivelul salariului mediu brut pe economie“. Potrivit art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010, „În sistemul public de pensii, pot cumula pensia cu venituri provenite din situații pentru care asigurarea este obligatorie, în condițiile legii, următoarele categorii de pensionari: a) pensionarii pentru limită de vârstă;“. Dispozițiile cap. IV din Legea nr. 329/2009, din care făcea parte și art. 17, au fost abrogate prin Legea nr. 134/2014 pentru abrogarea unor prevederi din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autorități și instituții publice, raționalizarea cheltuielilor publice, susținerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014. … 19.Autorii excepției susțin că, la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, s-a reinstituit posibilitatea cumulării pensiei cu alte venituri pentru toți pensionarii pentru limită de vârstă și că legiuitorul a omis, din enumerarea prevăzută de art. 196 din Legea nr. 263/2010, abrogarea art. 17 din Legea nr. 329/2009. Or, având în vedere evoluția legislativă în materie, Curtea constată că o astfel de susținere nu poate fi primită, din moment ce dispozițiile cap. IV din Legea nr. 329/2009, din care făcea parte și art. 17, au fost abrogate expres prin Legea nr. 134/2014, neputându-se susține că acestea ar fi fost abrogate implicit prin art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010. De altfel, așa cum rezultă din Expunerea de motive a Legii nr. 329/2009, inițiatorii precizează că inițiativa legislativă propune abrogarea cap. IV din Legea nr. 329/2009, în conținutul căruia se regăsesc prevederi ce interzic cumulul pensiei cu salariul, atunci când cuantumul pensiei este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie. Dispozițiile art. 118 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 263/2010 reprezintă norme cu caracter general ce se regăsesc în reglementarea generală a sistemului public de pensii publice. Or, dispozițiile art. 17 din Legea nr. 329/2009, reglementate pe fondul crizei economico-financiare a țării, reprezentau dispoziții speciale ce permiteau cumulul pensiei cu salariul, dar numai în situația în care pensia nu depășea nivelul salariului mediu brut pe economie. Prin urmare, nu se poate susține că dispozițiile art. 17 din Legea nr. 329/2009 și-au încetat aplicabilitatea la intrarea în vigoare a Legii nr. 263/2010. … 20.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 15 alin. (2) din Constituție, autorii excepției arată că, în condițiile în care, prin art. 17 din Legea nr. 263/2010, s-a creat posibilitatea ca sumele încasate în perioada dintre Legea nr. 329/2009 și Legea nr. 263/2010 să poată fi considerate necuvenite, „operase o abrogare tacită, dar care, neobservabilă, permitea o aplicare retroactivă a dispozițiilor art. 178-181 din Legea nr. 263/2010, nu sub aspectul executării debitelor, ci sub aspectul aprecierii sumelor încasate ca fiind necuvenite, deși noua lege nu le mai considera astfel“. Or, ținând cont de aceste susțineri, Curtea observă că autorii excepției consideră, în realitate, că dispozițiile art. 178-181 din Legea nr. 263/2010 retroactivează, însă obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 196 din Legea nr. 263/2010. Așadar, Curtea nu poate primi această critică. … 21.Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 20 din Constituție, Curtea reține că, prin Hotărârea din 15 decembrie 2015, pronunțată în Cauza Gyula Fabian împotriva Ungariei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat încălcarea art. 14 din Convenție, raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1, din cauza discriminărilor sub aspectul interzicerii cumulului pensiei cu salariul în sistemul public din Ungaria, deoarece legea care interzicea cumulul pensiei cu salariul în sistemul public excepta de la aplicarea ei funcționarii din ministere și primarii. De altfel, prin Decizia din 20 martie 2012, pronunțată în Cauza Ionel Panfile împotriva României (paragrafele 17-25), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că măsura interzicerii cumulului pensiei cu salariul este prevăzută de lege, urmărește un scop legitim, respectă justul echilibru dintre interesele generale ale comunității și protecția drepturilor fundamentale ale indivizilor, precum și faptul că, în domeniul social, statul dispune de o marjă largă de apreciere. În ceea ce privește diferența de tratament fundamentată pe cuantumul venitului lunar, Curtea a considerat că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale din România, cuantumul prevăzut era previzibil și rezonabil și a fost stabilit de legiuitor în raport cu situația de criză economică în care se găsea statul, care a acționat în cadrul marjei sale de apreciere în domeniul deciziilor bugetare, fără a încălca principiul proporționalității. … 22.În final, Curtea observă că dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală nu au incidență în cauză, deoarece nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale. De altfel, cumulul pensiei cu salariul nu este un drept fundamental. … 23.Având în vedere acestea, cu privire la critica de neconstituționalitate raportată la art. 1 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, deoarece dispoziția constituțională invocată privește valorile supreme ale statului de drept, fiind o reglementare de principiu care constituie cadrul pe care se grefează toate celelalte norme ale Legii fundamentale (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 350 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015, paragraful 18). … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gheorghe Ciolompea în Dosarul nr. 28.121/3/2014* și de Nicu Crăcea în Dosarul nr. 28.122/3/2014* ale Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 196 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 6 iunie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește