DECIZIA nr. 385 din 17 septembrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, din oficiu, în Dosarul nr. 39.502/3/2018 și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.295D/2020. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 2.296D/2020, nr. 2.297D/2020, nr. 2.298D/2020, nr. 2.299D/2020, nr. 2.312D/2020, nr. 2.313D/2020, nr. 2.315D/2020, nr. 2.381D/2020, nr. 2.415D/2020, nr. 2.416D/2020, nr. 2.417D/2020, nr. 2.418D/2020, nr. 2.419D/2020, nr. 2.471D/2020, nr. 2.473D/2020, nr. 2.475D/2020, nr. 330D/2021, nr. 331D/2021, nr. 332D/2021, nr. 333D/2021, nr. 334D/2021, nr. 565D/2021, nr. 566D/2021, nr. 567D/2021, nr. 568D/2021, nr. 569D/2021, nr. 570D/2021, nr. 571D/2021, nr. 661D/2021, nr. 662D/2021, nr. 663D/2021, nr. 664D/2021, nr. 665D/2021, nr. 761D/2021 și nr. 1.243D/2021, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de aceeași instanță, din oficiu. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea acestora la Dosarul nr. 2.295D/2020. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 2.296D/2020, nr. 2.297D/2020, nr. 2.298D/2020, nr. 2.299D/2020, nr. 2.312D/2020, nr. 2.313D/2020, nr. 2.315D/2020, nr. 2.381D/2020, nr. 2.415D/2020, nr. 2.416D/2020, nr. 2.417D/2020, nr. 2.418D/2020, nr. 2.419D/2020, nr. 2.471D/2020, nr. 2.473D/2020, nr. 2.475D/2020, nr. 330D/2021, nr. 331D/2021, nr. 332D/2021, nr. 333D/2021, nr. 334D/2021, nr. 565D/2021, nr. 566D/2021, nr. 567D/2021, nr. 568D/2021, nr. 569D/2021, nr. 570D/2021, nr. 571D/2021, nr. 661D/2021, nr. 662D/2021, nr. 663D/2021, nr. 664D/2021, nr. 665D/2021, nr. 761D/2021 și nr. 1.243D/2021 la Dosarul nr. 2.295D/2020, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, precum și datele încheierilor de sesizare cu soluționarea prezentei excepții, anterioare publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei menționate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 10 noiembrie 2020, 26 noiembrie 2020, 27 noiembrie 2020, 4 decembrie 2020, 8 decembrie 2020, 14 ianuarie 2021, 28 ianuarie 2021, 11 februarie 2021, 12 februarie 2021, 15 februarie 2021, 16 martie 2021, pronunțate în dosarele nr. 39.502/3/2018, nr. 13.249/3/2019, nr. 35.904/3/2019, nr. 1.715/3/2019, nr. 7.399/3/2020, nr. 33.553/3/2018, nr. 34.233/3/2018, nr. 4.197/3/2019, nr. 39.475/3/2018, nr. 43.180/3/2017, nr. 40.571/3/2018, nr. 42.164/3/2018, nr. 10.704/3/2019, nr. 18.708/3/2019, nr. 39.487/3/2018, nr. 17.399/3/2018, nr. 39.419/3/2018, nr. 844/3/2019, nr. 6.092/3/2019, nr. 38.330/3/2019, nr. 7.456/3/2020, nr. 7.876/3/2020**, nr. 4.223/97/2018, nr. 5.673/109/2018, nr. 38.992/3/2018, nr. 39.902/3/2018, nr. 15.191/3/2019, nr. 16.778/3/2019, nr. 18.568/3/2020, nr. 1.272/3/2019, nr. 19.972/3/2019, nr. 27.745/3/2019, nr. 30.337/3/2019, nr. 13.338/3/2020, nr. 10.125/3/2017 și nr. 24.666/3/2019*, Tribunalul București – Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de instanță, din oficiu, în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri formulate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în vederea obținerii de măsuri compensatorii pentru imobile care nu mai pot fi restituite în natură, conform prevederilor Legii nr. 165/2013. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța autoare a excepției prezintă evoluția în timp a reglementării criticate și susține, în esență, că, în comparație cu formularea constatată ca fiind neconstituțională prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, Legea nr. 219/2020 nu a modificat soluția legislativă, iar sintagma „prin excepție“, cuprinsă în art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 219/2020, este utilizată în mod impropriu cu referire la categoria foștilor proprietari și a moștenitorilor acestora, care, de fapt, reprezintă regula. Ca atare, susține că legea nouă menține diferențierea de tratament instituită prin proiectul de lege de adoptare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020, întrucât cesionarii drepturilor de compensare sunt deja supuși unei restricții cu privire la întinderea acestor drepturi, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, nefiind, așadar, justificată și o limitare a bazei de calcul prin raportare la care se stabilește întinderea acestora. Apreciază că reiterarea unor dispoziții legale asupra cărora instanța de contencios constituțional a efectuat deja o analiză întemeiată pe exigența egalității în drepturi a părților este de natură să încalce atât prevederile art. 16 din Constituție privind interzicerea discriminării, cât și, sub aspect procedural, art. 147 din Constituție, care instituie efectul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. … 9.Susține, de asemenea, că modificarea metodei de calcul printr-o nouă reglementare, cu consecința unei formule de evaluare mai favorabile, reprezintă un tratament diferențiat al persoanelor îndreptățite, neînsoțit de circumstanțe și împrejurări care să justifice un interes legitim. Cu alte cuvinte, noua reglementare pune persoanele îndreptățite care au dosarele de despăgubire nefinalizate într-o situație mai favorabilă față de beneficiarii de drepturi de compensare stabilite de la adoptarea Legii nr. 165/2013 până la intrarea în vigoare a Legii nr. 219/2020. … 10.Totodată, precizează că Legea nr. 219/2020 încalcă și considerentele Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 în ceea ce privește procedura legislativă care trebuia urmată, având în vedere că nu a avut loc o reluare a dezbaterilor legislative pentru elaborarea unei reglementări în acord cu cele statuate de Curtea Constituțională, ci s-a realizat un paralelism legislativ, caracterizat de inițierea unei noi proceduri legislative, care s-a finalizat cu adoptarea Legii nr. 219/2020, care a intrat în vigoare la data de 2 noiembrie 2020, așadar ulterior momentului la care Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020 și-a produs efectele juridice prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, respectiv 19 octombrie 2020. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1011 din 30 octombrie 2020. Având însă în vedere dispozițiile art. 62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, potrivit cărora „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta“, obiect al excepției îl reprezintă, în realitate, dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, având următorul conținut: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ … 15.În opinia instanței autoare a excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii și art. 147 alin. (4) privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate. Prin Decizia nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020, sunt neconstituționale.  … 17.Prin decizia menționată, paragrafele 23 și 27-29, s-a reținut că soluția legislativă criticată a mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat de Curtea Constituțională în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție. Astfel, prin Decizia nr. 725 din 7 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 959 din 19 octombrie 2020, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate a Legii privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 pentru suspendarea aplicării prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România și instituirea unor măsuri tranzitorii, constatând încălcarea dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 18.Prin această decizie pronunțată în exercitarea controlului a priori Curtea a reținut, în esență, că realizarea unei distincții între cele două categorii de beneficiari ai despăgubirilor, respectiv foștii proprietari și moștenitorii acestora, pe de o parte, și cesionarii drepturilor litigioase, pe de altă parte, sub aspectul modalității de evaluare a imobilelor, în condițiile în care valoarea unui imobil este aceeași, indiferent de destinatarul despăgubirilor ce se acordă pentru acesta, nu își găsește nicio justificare prin prisma interpretării date de Curtea Constituțională principiului egalității și nediscriminării, contravenind dispozițiilor art. 16 din Legea fundamentală.  … 19.În acest sens, Curtea a observat că, în ceea ce privește persoanele în patrimoniul cărora a fost transmis, prin intermediul unor contracte cu titlu oneros, dreptul de a obține măsurile reparatorii, legiuitorul a realizat deja o diferențiere față de titularii originari ai dreptului de proprietate și de moștenitorii acestora, prin faptul că a reglementat exclusiv posibilitatea acordării unei despăgubiri constând într-un număr de puncte egal cu suma dintre prețul plătit pentru tranzacționarea dreptului de proprietate și un procent de 15% din diferența până la valoarea imobilului, excluzând, așadar, atât posibilitatea restituirii în natură, cât și pe cea a compensării integrale prin puncte, pe considerentul că măsurile de preluare abuzivă s-au răsfrânt, direct sau indirect, doar asupra titularilor dreptului și moștenitorilor acestora. În consecință, Curtea a constatat că criteriul utilizat de legiuitor pentru stabilirea modalității de evaluare a imobilelor este unul pur subiectiv, care nu are nicio legătură cu beneficiarii despăgubirilor, fiind, prin urmare, contrar prevederilor art. 16 din Constituție. … 20.Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care, prin art. I pct. 1, a menținut, de principiu, soluția legislativă a cărei neconstituționalitate a fost constatată de Curtea Constituțională, consacrând o modalitate de reglementare similară celei cuprinse în Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020 – în sensul că a instituit același dublu standard în privința modalității de evaluare a bunului imobil, în funcție de calitatea persoanei căreia i se acordă măsuri compensatorii -, soluție legislativă asupra căreia Curtea Constituțională s-a pronunțat prin decizia mai sus menționată. … 21.Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii, astfel că, în situația în care instanța de control constituțional a constatat neconstituționalitatea unei anumite soluții legislative în controlul a priori de constituționalitate, nu este permis ca aceasta să devină parte a dreptului pozitiv prin intermediul unui alt act normativ, diferit de cel cu privire la care Curtea Constituțională s-a pronunțat. Or, ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei nr. 725 din 20 octombrie 2020, a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020, care a transpus în dreptul pozitiv o soluție legislativă ce a conservat viciul de neconstituționalitate a art. I pct. 1 din Legea privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 72/2020. O asemenea reglementare este contrară Deciziei nr. 725 din 7 octombrie 2020 și, prin urmare, nesocotește art. 147 alin. (4) din Constituție. … 22.În cauza de față, având în vedere datele încheierilor de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea prezentei excepții de neconstituționalitate, care sunt anterioare publicării Deciziei nr. 189 din 18 martie 2021, și soluția de admitere pronunțată de Curtea Constituțională prin această decizie, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 219/2020, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 23.Într-o situație similară, în același sens, al respingerii ca devenită inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, Curtea s-a mai pronunțat, de exemplu, și prin Decizia nr. 245 din 3 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 865 din 2 septembrie 2022, sau Decizia nr. 251 din 14 mai 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 882 din 2 septembrie 2024. … 24.Instanța constituțională precizează că, potrivit jurisprudenței sale, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Tribunalul București – Secția a III-a civilă, din oficiu, în dosarele nr. 39.502/3/2018, nr. 13.249/3/2019, nr. 35.904/3/2019, nr. 1.715/3/2019, nr. 7.399/3/2020, nr. 33.553/3/2018, nr. 34.233/3/2018, nr. 4.197/3/2019, nr. 39.475/3/2018, nr. 43.180/3/2017, nr. 40.571/3/2018, nr. 42.164/3/2018, nr. 10.704/3/2019, nr. 18.708/3/2019, nr. 39.487/3/2018, nr. 17.399/3/2018, nr. 39.419/3/2018, nr. 844/3/2019, nr. 6.092/3/2019, nr. 38.330/3/2019, nr. 7.456/3/2020, nr. 7.876/3/2020**, nr. 4.223/97/2018, nr. 5.673/109/2018, nr. 38.992/3/2018, nr. 39.902/3/2018, nr. 15.191/3/2019, nr. 16.778/3/2019, nr. 18.568/3/2020, nr. 1.272/3/2019, nr. 19.972/3/2019, nr. 27.745/3/2019, nr. 30.337/3/2019, nr. 13.338/3/2020, nr. 10.125/3/2017 și nr. 24.666/3/2019*.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 septembrie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește