DECIZIA nr. 383 din 8 iunie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) raportate la art. 26 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Mihai Claudiu Bolocan în Dosarul nr. 20.416/300/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.628D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Irina Elena Buda, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că autorul Mihai Claudiu Bolocan a depus la dosar note scrise, prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului convențional prezent, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. În susținerea criticilor formulate, doamna avocat Irina Elena Buda reiterează, în mod succint, argumentele deja prezentate pe larg în cuprinsul notelor scrise prin care a fost invocată excepția de neconstituționalitate. Depune la dosar concluzii scrise. … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, susține că stabilirea unui regim sancționator nediferențiat între persoanele fizice și cele juridice pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991, precum și neaplicarea sancțiunii avertismentului reprezintă o opțiune a legiuitorului, în virtutea art. 61 din Constituție. Invocă, de asemenea, și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 70 din 26 februarie 2015. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Încheierea din 19 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 20.416/300/2017, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) raportate la art. 26 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Mihai Claudiu Bolocan într-o cauză având ca obiect anularea unui proces-verbal de contravenție, în contradictoriu cu intimatul Consiliul Local Sector 2 – Poliția locală. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că reglementarea criticată este neconstituțională prin prisma faptului că limitele cuantumului amenzii pentru persoane fizice sunt aceleași cu limitele cuantumului amenzii pentru persoane juridice, precum și că judecătorul, în dezbaterile și administrarea probelor, nu poate lua o hotărâre raportat la persoana fizică, delimitând acest statut de persoana juridică. Apreciază că este neconstituțional ca judecătorul să nu poată lua o hotărâre diferențiată privind limitele cuantumului sancțiunii prevăzute de Legea nr. 50/1991, care trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de persoana fizică, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, de circumstanțele personale ale contravenientului, precum și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, având în vedere că într-un fel se apreciază faptele unei persoane fizice și în alt fel se apreciază faptele unei persoane juridice, fiind instituții de drept diferite. … 8.În acest context, consideră ca fiind constituțională doar reglementarea ce ar permite analizarea de către judecător, la sfârșitul cercetării judecătorești, a întregului material probator, atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei, în mod diferențiat pentru o persoană fizică față de cea juridică, întrucât, sancțiunea fiind aceeași, pedeapsa nu își atinge scopul. În acest sens, învederează faptul că persoana fizică beneficiază de protecția dispozițiilor art. 12,art. 17,art. 25 și art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, iar în prezent judecătorul este privat de o deliberare care să țină cont de aceste dispoziții internaționale, deoarece reglementarea criticată din Legea nr. 51/1990 nu îi permite să ia o hotărâre raportată la realitatea persoanei fizice și la probele aduse în apărarea sa de către aceasta, limitele de pedeapsă fiind exorbitant de mari în raport cu faptele unei persoane juridice. Apreciază, astfel, că o atare ingerință a legiuitorului în activitatea de cercetare a judecătorului nu trebuie permisă.  … 9.Susține, totodată, că nu se poate vorbi de un proces echitabil dacă legiuitorul împiedică administrarea tuturor probelor necesare pentru demonstrarea unui adevăr sau a unei nelegalități, fiind permisă doar sancțiunea de la 50.000 lei la 100.000 lei, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, cu atât mai mult cu cât pentru persoanele fizice nu este prevăzută nici măcar sancțiunea avertismentului. … 10.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate invocată. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din notele scrise ale autorului excepției, precum și din motivarea acestuia, îl constituie, în realitate, prevederile art. 26 alin. (2) a patra liniuță raportate la art. 26 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, prevederi care au următorul conținut normativ:– Art. 26:(1)Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:b)executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), c), e) și g), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant; […]  … (2)Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează (…) … – de la 50.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d), e) și e^1);(6)În condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment. …  … 15.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi contravin dispozițiilor constituționale ale art. 11 alin. (1) și (2) privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, precum și ale art. 21 alin. (3) care consacră dreptul la un proces echitabil coroborate cu cele ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile criticate din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 409 din 14 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 5 august 2005, Decizia nr. 1.348 din 19 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 17 decembrie 2010, Decizia nr. 1.123 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 795 din 9 noiembrie 2011, Decizia nr. 464 din 14 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 9 ianuarie 2014, sau Decizia nr. 70 din 26 februarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 282 din 27 aprilie 2015, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.  … 17.Cu titlu preliminar, Curtea subliniază faptul că Legea nr. 50/1991 reglementează condițiile în care trebuie să aibă loc executarea lucrărilor de construcții, stabilind în sarcina deținătorului titlului de proprietate asupra unui imobil – teren și/sau construcții – anumite obligații ce derivă din necesitatea protejării interesului general pe care urbanismul și amenajarea teritoriului, precum și securitatea și siguranța în construcții îl reprezintă, iar art. 26 din acest act normativ, criticat în speță, reglementează sancțiunile contravenționale ce pot fi aplicate în situația nesocotirii normelor care organizează activitatea de construcție și de obținere a autorizației de construire. … 18.Referitor la materia analizată, în ceea ce privește reglementarea contravențiilor la regimul executării lucrărilor de construcții, Legea nr. 50/1991 reprezintă o lege specială în raport cu Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care reprezintă legea generală. Această concluzie rezultă cu evidență din prevederile art. 15 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 12 aprilie 2010, potrivit cărora caracterul special al unei reglementări se determină în funcție de obiectul acesteia, circumstanțiat la anumite categorii de situații, și de specificul soluțiilor legislative pe care le instituie. … 19.În jurisprudența sa, Curtea a reținut că prin obligația obținerii autorizației de construcție și prin tragerea la răspundere a celor care nu respectă această obligație se protejează drepturile și libertățile celorlalte persoane, iar activitatea de edificare sau desființare a construcțiilor de orice natură trebuie să se supună rigorilor legii. S-a arătat, totodată, că obligația obținerii autorizației de construcție are drept scop prevenirea consecințelor negative în cazul unor construcții necorespunzătoare, astfel încât îndeplinirea acesteia are în vedere prevenirea consecințelor unor sinistre în cazul executării unor construcții necorespunzătoare, ceea ce justifică reglementarea restrictivă, prin Legea nr. 50/1991, a autorizării executării lucrărilor de construcții. Așa fiind, amplasarea, proiectarea, executarea și funcționarea construcțiilor sunt operațiuni care trebuie să respecte planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și anumite standarde de calitate și siguranță (a se vedea, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005, Decizia nr. 409 din 14 iulie 2005, Decizia nr. 1.348 din 19 octombrie 2010, precitate, sau Decizia nr. 936 din 7 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 25 august 2011). … 20.Relevante în acest context sunt și dispozițiile art. 1 pct. 2 din Protocolul adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevăd că statele semnatare ale Convenției „pot adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general […]“. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 19 decembrie 1989, pronunțată în Cauza Mellacher și alții împotriva Austriei, a statuat că astfel de legi sunt „necesare și obișnuite în domeniul construcțiilor, care, în societățile moderne, sunt o preocupare centrală a politicilor economice și sociale. Pentru a implementa astfel de politici, legislativul trebuie să aibă o largă marjă de apreciere atât în ceea ce privește stabilirea existenței unei probleme de interes public ce necesită măsuri de control, cât și în alegerea unor modalități de aplicare detaliate pentru implementarea măsurilor vizate“. … 21.Curtea Constituțională observă că, în temeiul Legii nr. 50/1991, faptele de nerespectare a prevederilor acesteia, potrivit gravității și importanței sociale a valorii protejate, constituie infracțiuni – potrivit art. 24 din lege – sau, după caz, contravenții – potrivit art. 26 din același act normativ. Competența generală de constatare a contravențiilor și de aplicare a amenzilor pe întreg teritoriul țării aparține Inspecției de stat în construcții, lucrări publice, urbanism și amenajarea teritoriului, iar sancțiunile care pot fi dispuse sunt: anularea autorizației de construire; obligarea administrației să emită certificatul de urbanism sau autorizația; sancționarea pecuniară a organului administrativ culpabil. În ceea ce privește procedura de sancționare, aceasta cunoaște două faze:– administrativă, asociată procesului de stabilire a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale, constând în dispunerea măsurilor de oprire a executării lucrărilor fără autorizație sau încadrarea acestora în prescripțiile autorizației sau, după caz, inclusiv posibilitatea acordării unui termen pentru obținerea autorizării administrative necesare; … – judecătorească, care privește continuarea acțiunii de realizare a regulilor de urbanism în situația în care persoanele sancționate contravențional au oprit executarea lucrărilor, dar nu s-au conformat în termen măsurilor dispuse de către organele de inspecție și de control, pentru a dispune, după caz:a)încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației; … b)desființarea construcțiilor nelegal autorizate. …  …  … 22.Cu titlu de excepție și în considerarea intensității interesului public și urgenței restabilirii ordinii urbanistice, construcțiile executate fără autorizație pe terenuri aparținând domeniului public al statului, al județelor, al orașelor și al comunelor pot fi desființate pe cale administrativă de către autoritatea administrației publice competente, fără sesizarea instanțelor judecătorești, la expirarea termenului stabilit prin procesul-verbal de constatare a contravenției, pe cheltuiala contravenientului. Acest act administrativ este supus controlului judecătoresc în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 23.Referitor la critica autorului excepției formulată din perspectiva faptului că limitele cuantumului amenzii sunt aceleași atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoane juridice, Curtea precizează că reglementarea restrictivă prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții este justificată de interesul public în domeniu, iar pentru nerespectarea prevederilor acestei legi, atât persoanele fizice, cât și cele juridice răspund fără discriminări, tratamentul juridic instituit de legiuitor având la bază criteriul obiectiv al importanței valorii sociale ocrotite prin norma de incriminare. Așadar, obligația de a se conforma prevederilor legii revine deopotrivă atât persoanelor fizice, cât și celor juridice, acestea urmând să suporte rigorile legii pentru fapta contravențională săvârșită. … 24.Întrucât subiectul pasiv al contravenției este, de regulă, statul, asemenea infracțiunilor din dreptul penal, întreaga societate este lezată prin nerespectarea normelor contravenționale, prin nesocotirea normei edictate pentru ocrotirea intereselor generale. În speță, reglementarea criticată din Legea nr. 50/1991 nu instituie diferențieri între persoanele fizice și cele juridice în ceea ce privește cuantumul amenzilor, fiind deopotrivă aplicabilă tuturor celor care săvârșesc contravenții la regimul edificării construcțiilor, astfel încât niciun contravenient nu se bucură de un regim mai favorabil față de un altul care a săvârșit același tip de contravenție, prin aceasta legiuitorul urmărind stabilirea celor mai adecvate sancțiuni, care să își atingă scopul punitiv și, în același timp, preventiv și educativ. … 25.Curtea reține, de altfel, că art. 26 alin. (4) dinLegea nr. 50/1991 consacră în mod expres posibilitatea sancționării persoanei juridice pentru săvârșirea faptelor respective. Această soluție este firească, întrucât multe dintre cele mai complexe activități de construire sau de demolare sunt efectuate de persoane juridice, care au la dispoziție un capital superior față de cel deținut de persoane fizice. Astfel, de multe ori, acestea sunt responsabile pentru neglijarea obligațiilor impuse de legea disciplinei în construcții și trebuie sancționate. Desigur, sancționarea persoanei juridice nu exclude sancționarea concomitentă și a persoanei fizice, dacă i se poate imputa acesteia o contribuție la săvârșirea faptei. … 26.Referitor la susținerile potrivit cărora reglementarea criticată nu permite „analizarea de către judecător, la sfârșitul cercetării judecătorești, a întregului material probator atât sub aspectul legalității, cât și al temeiniciei, în mod diferențiat pentru o persoană fizică față de cea juridică“, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, întrucât, procedând la individualizarea sancțiunii, instanța va aprecia asupra cuantumului amenzii aplicate și gradului de pericol social al contravenției prin raportare și la prevederile art. 21 alin. (3) dinOrdonanța Guvernului nr. 2/2001, urmărind ca aceasta să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.  … 27.Curtea reține, de asemenea, faptul că în domeniul contravențiilor la regimul edificării de construcții nu este aplicabilă sancțiunea avertismentului, însă o atare reglementare reprezintă opțiunea legiuitorului, care poate stabili, în virtutea dreptului său suveran și în limitele prevăzute de Legea fundamentală, reguli adaptate fiecărei situații. Constituie, de asemenea, atributul său exclusiv edictarea de reglementări cu privire la natura sancțiunilor și asprimea acestora, în funcție de gravitatea faptei și de valorile sociale afectate sau expuse riscului de a fi periclitate prin săvârșirea acesteia, iar verificarea oportunității adoptării unor astfel de reguli excedează competenței Curții Constituționale. De altfel, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții la regimul executării lucrărilor de construcții, de împrejurările specifice în care pot fi săvârșite, de modul și mijloacele de săvârșire, precum și de consecințele posibile ale acestora, opțiunea legiuitorului de a nu permite aplicarea sancțiunii avertismentului apare ca justificată prin importanța valorilor pe care le protejează, respectiv viața și siguranța persoanelor. Cu alte cuvinte, legiuitorul a apreciat că, față de gradul de pericol social al faptelor ce pot constitui contravenții în această materie, aplicarea avertismentului nu poate fi suficientă pentru atingerea dublului scop, preventiv și educativ, al sancțiunii. Curtea reține că în ceea ce privește sancțiunile contravenționale instituite prin Legea nr. 50/1991, în condițiile acestui act normativ, nu se aplică sancțiunea avertismentului, nu se admite achitarea în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii stabilite, iar cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Claudiu Bolocan în Dosarul nr. 20.416/300/2017 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 26 alin. (2) a patra liniuță raportate la art. 26 alin. (1) lit. b) și alin. (6) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 8 iunie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește