DECIZIA nr. 381 din 28 mai 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 10/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 573 din 12 iulie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 2066 08/02/2011
ActulREFERIRE LANORMA 08/02/2011 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEANORMA 08/02/2011 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAORDIN 2066 08/02/2011
ART. 1REFERIRE LANORMA 08/02/2011 ART. 3
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 4REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 5REFERIRE LAORDIN 2066 08/02/2011
ART. 5REFERIRE LANORMA 08/02/2011 ART. 3
ART. 6REFERIRE LAOG 21 31/01/2007
ART. 7REFERIRE LAOG 51 11/08/1998
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LAORDIN 2066 08/02/2011
ART. 12REFERIRE LANORMA 08/02/2011 ART. 3
ART. 12REFERIRE LALEGE 245 16/05/2001
ART. 12REFERIRE LAOG 51 11/08/1998
ART. 12REFERIRE LAOG 51 11/08/1998 ART. 22
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 4
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 4
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 14REFERIRE LAORDIN 2066 08/02/2011
ART. 14REFERIRE LANORMA 08/02/2011 ART. 3
ART. 14REFERIRE LAOG 51 11/08/1998
ART. 14REFERIRE LAOG 51 11/08/1998 ART. 22
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Ingrid Alina Tudora – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011, excepție ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente – S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 222D/2018.2.La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, doamna avocat Gabriela Savu, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsește partea Administrația Fondului Cultural Național. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatului prezent care precizează că își va restrânge concluziile asupra admisibilității excepției invocate. În acest sens arată că deși instanța de judecată a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, totuși, examinând o atare excepție, Curtea va analiza în primul rând admisibilitatea acesteia. Aceasta, deoarece, potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nu pot constitui obiect al excepției de neconstituționalitate decât dispozițiile din legi sau ordonanțe, nu și cele din acte normative cu caracter secundar sau acte administrative cu caracter normativ date în aplicarea sau executarea dispozițiilor din legi sau ordonanțe, așa încât consideră că sesizarea cu un astfel de obiect este inadmisibilă.4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că, de fapt, criticile formulate vizează modalitatea de aplicare a reglementării criticate, nefiind astfel o veritabilă excepție de neconstituționalitate, iar, în subsidiar, cu privire la fondul excepției, solicită respingerea acesteia ca neîntemeiată, apreciind că textul criticat nu încalcă dispozițiile invocate din Legea fundamentală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.006/2011. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente – S.R.L. cu sediul în București, cu ocazia soluționării apelului declarat împotriva Sentinței civile nr. 5.405 din 22 aprilie 2016, pronunțată de Judecătoria Sectorului 2 București într-o cauză având ca obiect pretenții.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia arată că activitatea de impresariat artistic este reglementată expres de Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, fiind definită ca activitatea prin care o persoană fizică sau juridică de drept public ori de drept privat, denumită impresar, acționează în numele și pe seama unei instituții sau companii de spectacole și/sau concerte ori, după caz, a unui artist interpret sau executant, în vederea identificării și materializării posibilităților de exploatare a unei producții sau prestații artistice. Susține astfel că principala trăsătură a activității de impresariat este aceea că impresarul acționează în numele și pe seama artistului, în scopul exploatării producției sau prestației sale artistice. Așadar, veniturile sale provin din exploatarea prestației artistice, veniturile corespunzătoare prestației artistice însăși revin artistului și sunt venituri pe care impresarul le încasează în numele și pentru artist, fiindu-i impozitate artistului, și, prin urmare, ele nu pot fi supuse și impozitării impresarului. 7.Consideră că aplicarea cotei de impozitare de 1%, reglementată de Ordonanța Guvernului nr. 51/1998, asupra veniturilor încasate de către impresar, în numele și pentru artist, contravine art. 56 din Constituție, întrucât se ajunge în situația în care va exista o dublă impozitare, atât asupra veniturilor impresarului, cât și asupra celor realizate de artist, creându-se, astfel, și un cadru favorabil discriminării pe criteriul averii, cu încălcarea egalității în drepturi a cetățenilor. Apreciază, totodată, că cerința excesivă instituită prin dispoziția legală criticată este de natură să conducă la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, iar stabilirea cotei de impozitare de 1% asupra veniturilor obținute din activitatea de impresariat artistic, fără distincție, încalcă și principii fundamentale în materia taxelor și contribuțiilor, precum cel referitor la certitudinea impunerii și, respectiv, al așteptărilor legitime în materie fiscală, aplicarea unitară a legislației, precum și principiul proporționalității.8.Tribunalul București – Secția a VI-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, având în vedere criticile formulate, prevederea legală criticată nu aduce atingere, prin ea însăși, dispozițiilor constituționale invocate, întrucât stabilirea întinderii aplicării sale, în urma interpretării noțiunii de „venituri obținute din activitatea de impresariat“, este atributul instanței învestite cu soluționarea litigiului.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile avocatului prezent, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din data de 14 martie 2011, norme elaborate în temeiul art. 22 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 296 din 13 august 1998 și aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 245/2001. Potrivit prevederilor criticate, „Sursele prevăzute la art. 21 alin. (1) din ordonanță reprezintă contribuții încasate pentru Fondul cultural național, al căror cuantum și mod de determinare se stabilesc după cum urmează: […] j) cota prevăzută la art. 21 alin. (1) lit. k) din ordonanță este adăugată la veniturile obținute din activitatea de impresariat artistic, din care s-a dedus TVA aferentă, fiind datorată de operatorii economici care desfășoară respectiva activitate;“.13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 4 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 53 referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și celor ale art. 56 alin. (2) privind justa așezare a sarcinilor fiscale.14.Examinând excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 14 martie 2011, Curtea reține că acestea au fost emise în temeiul art. 22 alin. (3) dinOrdonanța Guvernului nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale. 15.Potrivit prevederilor art. 146 lit. d) din Constituție și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor (…) privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare“. Așa fiind, pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, pe calea excepției de neconstituționalitate, doar legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau ordonanțe, astfel că analiza constituționalității unor dispoziții din acte normative cu caracter secundar, emise în executarea legii, așa cum sunt normele metodologice, nu intră în competența instanței de contencios constituțional, sesizarea cu un atare obiect fiind inadmisibilă. 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 lit. j) din Normele metodologice privind stabilirea, vărsarea și gestionarea sumelor care constituie Fondul cultural național, aprobate prin Ordinul ministrului culturii și patrimoniului național nr. 2.066/2011, excepție ridicată de EB.ON Agenția de Evenimente – S.R.L., cu sediul în București, în Dosarul nr. 2.079/300/2014 al Tribunalului București – Secția a VI-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x