DECIZIA nr. 380 din 29 iunie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, și Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 289/32/2016 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.051D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, având în vedere că, deși sunt invocate dispozițiile constituționale pretins încălcate, autoarele excepției nu motivează în ce anume constă contrarietatea reglementării legale criticate cu acestea. Pe fond, solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, sens în care arată că persoana vătămată în drepturile sale prin decizia consiliului baroului se poate adresa instanței de contencios administrativ. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Sentința nr. 447 din 9 iulie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 289/32/2016, Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, și Liliana Teodoriu într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, și anume un contract de asistență juridică încheiat în anul 2011. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarele acesteia susțin că sintagma „hotărârea este definitivă“ din cuprinsul art. 32 al Legii nr. 51/1995 este neconstituțională și contravine normelor constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 20, ale art. 21 alin. (3), precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fără a indica însă în ce anume constă pretinsa neconstituționalitate. … 6.Tribunalul Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține că dispozițiile criticate din Legea nr. 51/1995 nu reprezintă o normă care să îngrădească liberul acces la instanță, ci stabilesc o procedură administrativ-jurisdicțională facultativă, hotărârea consiliului baroului fiind definitivă doar în sistemul căilor de atac administrative. Prin urmare, actele administrative emise de către decanul baroului și de consiliul baroului pot fi atacate în fața instanței de contencios administrativ, în condițiile art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, neputând fi reținută susținerea potrivit căreia aceste acte administrative sunt excluse de la controlul judiciar. Pentru aceleași considerente, tribunalul apreciază că nu se încalcă nici art. 16 alin. (1) din Constituție, persoana vătămată în drepturile sau interesele sale legitime de o decizie a decanului sau de o hotărâre a baroului având posibilitatea să se adreseze instanței de contencios administrativ în aceleași condiții ca persoanele vătămate prin acte administrative emise de alte autorități publice. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost invocat de autoarele excepției de neconstituționalitate și reținut în dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 32 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 7 februarie 2011, potrivit cărora „Contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului, a cărui hotărâre este definitivă“. … 11.Curtea observă că la data sesizării instanței de contencios constituțional, ca urmare a republicării Legii nr. 51/1995 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 mai 2018, art. 32 a devenit art. 31, cu un conținut normativ identic, astfel încât acesta constituie obiect al excepției de neconstituționalitate asupra căruia Curtea urmează a se pronunța. … 12.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate contravin normelor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, precum și prevederilorart. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 129 din 1 aprilie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 12 aprilie 2003, Decizia nr. 34 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 10 februarie 2004, Decizia nr. 1.641 din 10 decembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 13 ianuarie 2010, sau Decizia nr. 178 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 27 iulie 2020, decizii prin care Curtea a respins ca fiind neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. … 14.Raportat la prezenta cauză însă Curtea reține că autoarele excepției de neconstituționalitate invocă neconstituționalitatea reglementării legale criticate, fără a motiva, în concret, în ce constă presupusa contrarietate, invocând doar normele constituționale și convenționale pretins încălcate. … 15.Cu privire la obligația de motivare a excepției de neconstituționalitate, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a stabilit că excepția de neconstituționalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. În aceste condiții, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea are competența de a respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. Aceeași soluție va fi urmată și în cazul în care excepția de neconstituționalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituțional invocat nu se poate desluși în mod rezonabil vreo critică de neconstituționalitate, fie datorită generalității sale, fie datorită lipsei rezonabile de legătură cu textul criticat. … 16.Așa fiind, raportând cele de mai sus la cauza de față, Curtea constată că prin modul în care este formulată excepția de neconstituționalitate nu se poate desluși în mod rezonabil existența vreunei critici de neconstituționalitate, chiar dacă au fost invocate textele de referință pretins încălcate prin reglementarea criticată. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autoarelor acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. Așadar, întrucât excepția de neconstituționalitate ridicată în prezenta cauză este nemotivată, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, aceasta urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 17.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție ridicată de Catrina Gaftoniuc, prin procurator Dorina-Margareta Gaftoniuc, și Liliana Teodoriu în Dosarul nr. 289/32/2016 al Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bacău – Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 29 iunie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ingrid-Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește