DECIZIA nr. 38 din 16 februarie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) raportat la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Daniela Timofei, Georgeta Ignat, Elena Trofimenco și Gabriela Manea în Dosarul nr. 3.657/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.339D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 iunie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.657/2/2018, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 38 alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) raportat la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Excepția a fost ridicată de Daniela Timofei, Georgeta Ignat, Elena Trofimenco și Gabriela Manea într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ prin care se stabilește nivelul salarial începând cu luna ianuarie 2018 pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul unor instanțe judecătorești. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarele susțin că, potrivit reglementărilor legale anterioare Legii-cadru nr. 153/2017, grefierii arhivari nu se aflau în aceeași grilă de salarizare cu grefierii de ședință, beneficiind de salarii semnificativ diminuate față de aceștia, însă prin capitolul II, pct. 7-12, din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, salarizarea grefierilor arhivari se realizează în cadrul aceleiași grile de salarizare cu grefierii de ședință. Or, întrucât prin art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 se stabilește că pentru perioada iulie-decembrie 2017 cuantumul brut al salariilor de bază, precum și cuantumul sporurilor care fac parte din salariul brut lunar se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, autoarele apreciază că se creează o discriminare între grefierii arhivari și grefierii de ședință, cel puțin până în anul 2022. Cu alte cuvinte, menținerea cuantumului salariilor de bază și al sporurilor la nivelul lunii iunie 2017, când grefierii arhivari se aflau într-o altă grilă de salarizare decât cea a grefierilor de ședință, creează discriminare între cele două categorii de grefieri, în condițiile în care situația lor juridică actuală este identică, stabilită prin însăși legea salarizării. Aplicarea tale quale a prevederilor art. 38 alin. (2) lit. a) din lege dă naștere unei situații discriminatorii și din perspectiva aplicării prevederilor art. 39 din Legea-cadru nr. 153/2017. … 6.În ceea ce privește critica având ca obiect art. 38 alin. (2) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017, autoarele excepției susțin că textul de lege creează premisa discriminării, întrucât permite menținerea salariilor grefierilor arhivari la nivelul lunii iunie 2017, fără ca acestora să li se egalizeze salariile cu cele ale grefierilor de ședință de la nivelul lunii iunie 2017. … 7.În concluzie, prin menținerea salariilor grefierilor arhivari într-o altă grilă de salarizare decât cea a grefierilor de ședință, deși prin Legea-cadru nr. 153/2017 aceste categorii de funcții beneficiază de un regim identic, se creează o discriminare la nivel de salarii atât din perspectiva persoanelor nou-angajate, cât și din perspectiva faptului că grefierii arhivari, deși ar trebui să beneficieze de salarii similare cu cele ale grefierilor de ședință, odată cu intrarea în vigoare a noii legi, au salarii considerabil inferioare celor ale grefierilor de ședință, cel puțin până în anul 2022. … 8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu exprimă opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate, „întrucât criticile de neconstituționalitate formulate de reclamante constituie și argumente în favoarea admiterii cererii de chemare în judecată“. … 9.Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) raportat la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Textele de lege criticate au următorul cuprins: (2)Începând cu data de 1 iulie 2017:a)se mențin în plată la nivelul acordat pentru luna iunie 2017, până la 31 decembrie 2017, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, indemnizația brută de încadrare, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții; […] … (3)Începând cu data de 1 ianuarie 2018 se acordă următoarele creșteri salariale:a)cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, precum și cuantumul brut al sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor, premiilor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul lunar brut, indemnizația brută de încadrare, solda lunară/salariul lunar de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 25% față de nivelul acordat pentru luna decembrie 2017, fără a depăși limita prevăzută la art. 25, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții; […] … (6)În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele stabilite potrivit prezentei legi pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor salariale reglementate, se acordă cele stabilite pentru anul 2022. … 13.În opinia autoarelor excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 19 ianuarie 2021, și Decizia nr. 797 din 7 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 16 martie 2022, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 15.Astfel, prin Decizia nr. 661 din 29 septembrie 2020, precitată, paragraful 17, Curtea, analizând prevederile legale criticate în ansamblul actului normativ din care fac parte, a reținut că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare stabilirea unui sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului, începând cu data de 1 iulie 2017, data intrării în vigoare a legii. De la această dată, drepturile salariale ale personalului plătit din bugetul general consolidat al statului sunt și rămân, în mod exclusiv, cele prevăzute în lege, astfel cum prevede art. 1 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017. … 16.În continuare, plecând de la considerentele enunțate în jurisprudența sa, potrivit cărora legiuitorul are dreptul de a elabora măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării în concordanță cu condițiile economice și sociale existente la un moment dat, prin Decizia nr. 294 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 616 din 23 iunie 2022, instanța de contencios constituțional a statuat că stabilirea, prin prevederile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, a unei limite a cuantumului salariului de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare care sunt mai mari decât cele stabilite, potrivit acestei legi, la nivelul prevăzut de lege pentru anul 2022 are un caracter tehnic, fără a dispune cu privire la reducerea salariilor de bază ale personalului plătit din fonduri publice. Integrate regulilor privind aplicarea etapizată a legii, prevederile legale criticate vizează reglarea în timp a disfuncționalităților existente în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice, prin limitarea creșterilor salariale la un nivel stabilit prin lege. O asemenea soluție legislativă este circumscrisă scopului urmărit de legiuitor, astfel cum acesta este enunțat în expunerea de motive la Legea-cadru nr. 153/2017, și anume acela de „eliminare a disfuncționalităților salariale existente în sistemul public de salarizare“, și vizează, în ansamblu, toate categoriile de personal plătit din fonduri publice. … 17.Totodată, Curtea a reiterat că, pe fondul prevederilor legale anterioare privind salarizarea bugetarilor, reglementarea salarizării personalului plătit din fonduri publice prin Legea-cadru nr. 153/2017 apare ca un proces complex care, în mod necesar, presupune în timp o serie de corecții și corelări cu ansamblul actelor normative care fac parte din fondul activ al legislației, aspecte de competența autorității legiuitoare. Astfel, în aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, legiuitorul a intervenit prin Legea nr. 79/2018 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276 din 28 martie 2018, stabilind prin art. II că: „Începând cu luna aprilie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ În același sens, potrivit art. II din Legea nr. 287/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 4 decembrie 2018: „Începând cu luna decembrie 2018, în aplicarea prevederilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, salariul de bază va fi recalculat, după caz, prin raportarea salariului de bază astfel cum a fost stabilit în urma aplicării prevederilor art. 38 alin. (3) la salariile de bază stabilite în anexele la lege.“ De asemenea, prin articolul unic pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2018 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 22 mai 2018, în cadrul art. 38 s-a introdus un nou alineat, prin care s-a stabilit că: „Începând cu luna mai 2018, în situația în care veniturile salariale nete acordate potrivit prevederilor prezentei legi sunt mai mici decât cele aferente lunii februarie 2018, se acordă o sumă compensatorie cu caracter tranzitoriu care să acopere diferența, în măsura în care persoana își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Suma compensatorie este cuprinsă în salariul lunar și nu se ia în calcul la determinarea limitei prevăzute la art. 25. Suma compensatorie se determină lunar pe perioada în care se îndeplinesc condițiile pentru acordarea acesteia.“ … 18.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. 53 din 15 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 27 mai 2022, paragraful 15, și Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, paragraful 29, Curtea a reținut, în esență, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite, în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice. … 19.Curtea reține că argumentele prezentate în jurisprudența sa anterioară sunt aplicabile mutatis mutandis în speța dedusă judecății. Astfel, nu poate fi ignorat faptul că diferența salarială existentă între grefierii arhivari și grefierii de ședință care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor instanțe și parchete se întemeiază pe împrejurarea că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate de cele două categorii de grefieri sunt diferite. Opțiunea legiuitorului de a încadra în aceeași grilă de salarizare toate categoriile de grefieri (grefierii de ședință, grefierii-statisticieni, grefierii-documentariști, grefierii-arhivari și grefierii-registratori) se plasează însă în marja sa proprie de competență și nu poate fi contrapusă scopului legiuitorului de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile de salarizare cu personalul auxiliar de specialitate din cadrul autorităților judiciare. Or, pentru ca salarizarea grefierilor arhivari să se realizeze în cadrul aceleiași grile de salarizare cu ceilalți grefieri, este necesară parcurgerea unor etape graduale, care presupun în timp o serie de corecții și corelări inerente procesului de uniformizare a salarizării acestor categorii de grefieri. … 20.Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniela Timofei, Georgeta Ignat, Elena Trofimenco și Gabriela Manea în Dosarul nr. 3.657/2/2018 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 38 alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) raportat la art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 februarie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește