DECIZIA nr. 379 din 28 mai 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Răzvan Horațiu Radu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, excepție ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici în Dosarul nr. 4.215/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 154D/2018. … 2.La apelul nominal răspund, pentru autorul excepției, domnul avocat Alexandru Morărescu, având delegație depusă la dosar, pentru partea Constantin Nicolescu, domnul avocat Nicolae Trăistariu, cu delegație depusă la dosar, și pentru părțile Marian Ibric, Matei Gheorghe și Florian Rizea, doamna avocat Daniela Andreescu, având delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul domnului avocat Alexandru Morărescu, care arată că în încheierea de sesizare Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că sintagma „orice alte acțiuni“ cuprinsă în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 este, de asemenea, neconstituțională. Susține că instanța judecătorească poate fi, potrivit Legii nr. 47/1992, subiect de sezină, astfel că obiectul excepției poate fi extins de către aceasta. Susține că înțelesul sintagmei „orice alte acțiuni“ a fost lămurit prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, paragraful 61. … 4.În continuare, arată că prin decizia menționată anterior Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, este neconstituțională. Apreciază că în situația actuală suntem în prezența unei tensiuni normative, întrucât art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 are în vedere o ipoteză normativă ce intră în conflict cu dispozițiile art. 3 lit. f) din același act normativ, astfel cum acestea au fost interpretate de decizia Curții Constituționale. Apreciază că instanța de contencios constituțional ar trebui să pronunțe o decizie prin care să constate că dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 sunt constituționale în ipoteza în care se exclude teza „ori altor asemenea interese ale țării“. Așa fiind, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea că sintagma „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991, este constituțională în măsura în care nu are în vedere sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din același act normativ. … 5.Având cuvântul, domnul avocat Nicolae Trăistariu apreciază că art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 este neconstituțional, sintagma „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“ fiind lipsită de claritate și previzibilitate. Susține că în actele ce au stat la baza pronunțării încheierii și emiterii mandatului este menționat art. 3 din Legea nr. 51/1991 fără a se preciza în concret în ce constă fapta și fără a exista un dosar la parchetul competent în ceea ce îl privește pe clientul său. În această situație, persoana interesată nu a putut stabili dispozițiile legale pe care le-a încălcat, art. 3 din Legea nr. 51/1991 prevăzând cel puțin douăsprezece fapte. … 6.În concluzie, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate și constatarea faptului că sintagma „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991, încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și alin. (5), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 26, art. 28 și art. 53 din Constituție. … 7.Având cuvântul, doamna avocat Daniela Andreescu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, dispozițiile criticate încălcând exigențele de claritate și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le întrunească. Invocă Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, apreciind că art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 este neconstituțional. Lipsa de claritate și previzibilitate a acestor dispoziții determină și lipsa accesului la justiție, în condițiile legii, într-un mod echitabil, în conformitate cu prevederile constituționale ale art. 20, art. 21 alin. (3) și ale art. 58. … 8.Reprezentantul Ministerului Public, invocând Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 9.Având cuvântul în replică, domnul avocat Alexandru Morărescu arată că a solicitat declararea ca neconstituțională a sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, lucru realizat de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018. Solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 25 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 4.215/1/2015, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 lit. f) și lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, excepție ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici, într-o cauză penală. … 11.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, este lipsită de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine prevederilor art. 1 alin. (3) și (5), art. 20, art. 21 alin. (3), art. 26, art. 28 și art. 53 din Constituție, precum și prevederilor art. 6 și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția penală a constatat că cererea formulată de inculpat vizează aspectul evaluării legalității probatoriilor în cursul judecății în scopul excluderii din materialul probator a interceptărilor efectuate în baza mandatului de siguranță națională. Instanța judecătorească a reținut că invocarea anumitor excepții referitoare la legalitatea probelor se poate realiza și în afara cadrului procesual al camerei preliminare, respectiv în cursul judecății. Analiza legalității probelor invocate, ulterior camerei preliminare, este justificată de faptul că probatoriile invocate fac parte din ansamblul probator ce va fi analizat cu ocazia deliberării și vor determina soluția. Legătura dintre norma legală criticată și soluția ce ar putea fi pronunțată în prezenta cauză este dată chiar de interesul procesual al inculpatului de a înlătura din ansamblul probator interceptările realizate prin valorificarea mandatului de siguranță națională, interceptări pe care apărarea le consideră lovite de nulitate. Instanța evaluează utilitatea demersului față de cele urmărite de inculpat și, de asemenea, evaluează utilitatea intervenției Curții Constituționale în determinarea constituționalității prevederilor art. 3 din Legea nr. 51/1991, care, deși nu poate fi interpretat sau folosit în scopul restrângerii sau interzicerii dreptului de apărare a unei cauze legitime, generează în practică proceduri penale pentru infracțiuni străine de noțiunea de securitate națională, inclusiv pentru persoane/părți ce nu au fost vizate de mandatele emise. De asemenea, noțiunea „orice alte acțiuni“, inserată în art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991, nu îndeplinește exigențele de claritate și precizie ale unui text de lege, respectiv nu întrunește condițiile calitative impuse atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nefiind enunțată cu suficientă precizie pentru a permite cetățeanului să își adapteze conduita în funcție de aceasta, astfel încât acesta să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintro anumită faptă și să își corecteze conduita. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președintele Camerei Deputaților apreciază că din analiza logico-gramaticală a dispozițiilor art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 rezultă că norma are caracter general sub aspectul sferei de reglementare, întrucât circumscrie în sfera amenințărilor la adresa securității naționale a României faptele care „pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării“, dar și caracter lacunar și deci imprecis, având în vedere că sintagmele „capacitatea de apărare“ și „interese ale țării“ nu sunt definite în conținutul legii și nu sunt circumscrise în articolele subsecvente. Apreciază că persoana care aplică sau intră în incidența dispoziției respective se găsește în imposibilitatea obiectivă de a identifica în mod clar, precis, riguros și neechivoc conținutul normei juridice contestate. … 15.În continuare, invocă art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 6 din 4 ianuarie 2017, și Decizia nr. 62 din 7 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 3 martie 2017. … 16.Președintele Senatului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.În ceea ce privește obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, deși în dispozitivul încheierii de sesizare sunt menționate ca obiect al excepției dispozițiile art. 3 lit. f) și lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, în notele scrise autorul excepției arată că sunt contrare Constituției sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională, și sintagma „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din același act normativ. Așa fiind, Curtea constată că obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională, și sintagma „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din același act normativ. Legea nr. 51/1991 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014. Legea nr. 255/2013 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013. Dispozițiile art. 3 lit. f) și lit. l) din Legea nr. 51/1991 au următorul conținut:Constituie amenințări la adresa securității naționale a României următoarele:[…]f)subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au ca scop înlăturarea prin forță a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor români sau pot aduce atingere capacității de apărare ori altor asemenea interese ale țării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfășurări a vieții social-economice sau apărării naționale. … […]l)inițierea sau constituirea de organizații sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k), precum și desfășurarea în secret de asemenea activități de către organizații sau grupări constituite potrivit legii. …  … 19.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept și la valorile supreme din stat, art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, art. 26 referitor la viața intimă, familială și privată, art. 28 referitor la secretul corespondenței și art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 și art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Curtea constată că, prin Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 20 martie 2019, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma criticată este neconstituțională. … 21.În esență, Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetățenilor o indicație adecvată cu privire la circumstanțele și condițiile în care organele cu atribuții în domeniul securității naționale sunt împuternicite să recurgă la măsura supravegherii tehnice. … 22.Având în vedere aceste aspecte și caracterul intruziv al activităților specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, Curtea constată că este obligatoriu ca acestea să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis și previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât și pentru organele de urmărire penală și pentru instanțele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esențiale într-un stat de drept, privind viața intimă, familială și privată și secretul corespondenței. Este îndeobște admis că drepturile prevăzute la art. 26 și art. 28 din Constituție nu sunt absolute, însă limitarea lor trebuie să se facă respectând dispozițiile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, iar gradul de precizie a termenilor și a noțiunilor folosite trebuie să fie unul ridicat, dată fiind natura măsurilor intruzive reglementate. … 23.Curtea a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, art. 26 referitor la viața privată și art. 53 care reglementează condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 24.În acest context, Curtea reține că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale, operând o cauză de inadmisibilitate, în temeiul alin. (5) din același articol. Așa fiind, având în vedere că încheierea de sesizare a Curții Constituționale este din data de 25 ianuarie 2018, iar Decizia nr. 802 din 6 decembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 20 martie 2019, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, a devenit inadmisibilă. … 25.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, Curtea observă că, în motivarea acesteia, autorul s-a limitat la a face trimitere la dispozițiile constituționale, fără să arate, în mod concret, în ce constă contrarietatea astfel reclamată. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate și, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. În același sens a statuat Curtea și prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, prilej cu care a stabilit că „simpla enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă, în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că «sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. … 26.În consecință, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, este inadmisibilă. … 27.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „ori altor asemenea interese ale țării“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. f) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, excepție ridicată de Mircea Gheorghe Drăghici în Dosarul nr. 4.215/1/2015 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a sintagmei „în scopul desfășurării vreuneia din activitățile enumerate la lit. a)-k)“, cuprinsă în dispozițiile art. 3 lit. l) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 28 mai 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește