DECIZIA nr. 379 din 18 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Dana-Cristina Bunea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Lucian Mincu în Dosarul nr. 9.779/1.748/2016 (3.453/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.045D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, deoarece a fost invocată de inculpat, în condițiile în care obiectul excepției vizează dreptul la apărare al persoanei vătămate. În aceste condiții, apreciază că autorul excepției de neconstituționalitate nu justifică un interes în invocarea acesteia.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 13 iunie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 9.779/1.748/2016 (3.453/2017), Curtea de Apel București – Secția a II-a penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de apelantul inculpat Nicolae Lucian Mincu într-o cauză penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate inculpatul, autor al excepției, susține că art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu indică în mod clar cine trebuie să beneficieze de asistența juridică obligatorie, fiind interpretativ, având în vedere că nu se face referire și la persoana vătămată care este subiect procesual principal și are aceleași drepturi ca și părțile din procesul penal, lăsându-se loc de interpretare și apreciere dacă persoana vătămată este inclusă în dispozițiile acestui articol. Arată că, pe parcursul procesului penal, în fond, persoana vătămată minoră a fost asistată de apărător ales cu care aceasta a încheiat un contract de asistență juridică, personal și în nume propriu, cu toate că aceasta era minoră la momentul încheierii respectivului contract. În fața instanței de apel, reprezentantul legal al minorului, respectiv mama acestuia, a arătat faptul că nu a avut cunoștință despre acest contract, nu a însoțit minorul la semnarea lui și nu a fost de acord ca minorul să fie reprezentat pe parcursul procesului în fața instanței de fond de către apărătorul ales, contractul de asistență juridică încheiat de minor fiind nelegal. Față de susținerile reprezentantului legal al minorului, inculpatul – autor al excepției de neconstituționalitate – a solicitat instanței de apel retrimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, invocând o cauză de nulitate absolută, în condițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, întrucât contractul de asistență juridică încheiat de persoana vătămată minoră fără consimțământul reprezentantului legal este un contract nul. Susține că instanța de apel a arătat că textul de lege invocat precizează faptul că părțile din procesul penal trebuie să beneficieze de asistență juridică obligatorie, fără a se face referire și la persoana vătămată. În aceste condiții, inculpatul, autor al excepției de neconstituționalitate, susține că art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este neconstituțional, întrucât îngrădește drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal, fiind contrar dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din Constituție. … 6.Curtea de Apel București – Secția a II-a penală opinează că excepția de neconstituționalitate este fondată, în condițiile în care nu există o justificare rezonabilă pentru a nu include în categoria nulităților absolute situația în care sunt încălcate dispozițiile privind asistarea juridică obligatorie de către avocat a persoanei vătămate. În acest sens, invocă Decizia Curții Constituționale nr. 302 din 4 mai 2017, paragraful 62. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 8.Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la apărare, acesta presupunând dreptul oricărui participant la procesul penal de a-și formula apărările, personal sau prin intermediul unui avocat ales sau numit din oficiu. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, având următorul cuprins: „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: […] f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie.“ … 12.În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă dispozițiile art. 24 alin. (1) și (2) din Legea fundamentală.  … 13.Cât privește admisibilitatea excepției de neconstituționalitate, Curtea reamintește jurisprudența sa potrivit căreia „legătura cu soluționarea cauzei“, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun aceste dispoziții legale, în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014). Prin urmare, condiția relevanței excepției de neconstituționalitate, respectiv a incidenței textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată in abstracto, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. … 14.În contextul analizei admisibilității excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de apelantul inculpat Nicolae Lucian Mincu în cauza penală ce are ca obiect soluționarea apelului formulat de acesta împotriva Sentinței penale nr. 443 din 28 septembrie 2017, pronunțată de Judecătoria Cornetu în Dosarul nr. 9.779/1.748/2016, prin care, în temeiul art. 220 alin. (3) lit. b) din Codul penal și al art. 396 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, a fost condamnat inculpatul, autor al excepției, la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de act sexual cu un minor.  … 15.În fața instanței de apel, apelantul inculpat – autor al excepției de neconstituționalitate – a ridicat prezenta excepție de neconstituționalitate invocând o vătămare a drepturilor constituționale ale intimatei-persoană vătămată. Astfel, susține că art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este neconstituțional, întrucât îngrădește drepturile persoanei vătămate în cadrul procesului penal, fiind contrar dispozițiilor art. 24 alin. (1) și (2) din Constituție. … 16.În aceste condiții, având în vedere jurisprudența precitată, precum și situația de fapt din cauza penală în care a fost invocată prezenta excepție, Curtea constată că, în privința normelor procesual penale criticate, devine incidentă lipsa condiției interesului în invocarea excepției de neconstituționalitate, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității normelor procesual penale criticate în ceea ce îl privește pe autorul excepției.  … 17.Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, „în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, paragraful 30, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016). Tot astfel, Curtea a mai reținut, într-o altă cauză, că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia (…)“ (Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, paragraful 20, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, Decizia nr. 244 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 632 din 20 iulie 2018, Decizia nr. 247 din 19 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 657 din 29 iulie 2018, și Decizia nr. 295 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 687 din 7 august 2018).  … 18.În aceste condiții, Curtea constată că cele reținute în jurisprudența precitată sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, întrucât eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate ar sluji doar unui interes general, iar nu și cauzei în care a fost ridicată, unde nu ar produce nicio consecință. Cu alte cuvinte, în prezenta cauză, examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Nicolae Lucian Mincu în Dosarul nr. 9.779/1.748/2016 (3.453/2017) al Curții de Apel București – Secția a II-a penală.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a II-a penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 iunie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește